“ Bună ziua,
Doamnă președinte,
Stimați colegi parlamentari,
Nu am să reiau considerentele pe care le-a menționat domnul președinte al Partidului Social Democrat, Victor Ponta, și mai ales nu am să reiau, în mod concret, forma prin care noi am decis să ne manifestăm în cadrul acestei greve parlamentare la nivelul Uniunii Social Liberale. Pot să vă spun că grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va adopta aceeași conduită în Parlament ca și colegii noștri de la Partidul Social Democrat.

Însă am să vă rog să îmi permiteți, să îmi îngăduiți câteva considerente de ordin politic pe care le-am avut în vedere atunci când am stabilit această atitudine care constituie, în opinia mea și a colegilor mei, o formă de atenționare extrem de serioasă și de gravă la adresa majorității, și de aceea cu precădere mă adresez dumneavoastră colegilor care sunteți în majoritatea de astăzi din Parlamentul României.

Constatăm de peste trei ani de zile o serie de derapaje democratice grave, o serie de încălcări a regulilor elementare ale democrației, o corupție care a atins limite incredibile, o acțiune permanentă de decridibilizare a instituțiilor fundamnetale ale statului, și în special a Parlamentului, care ar fi trebuit să reprezinte permanent principalul for de dezbatere politică al țării. Am tras de-a lungul timpului o serie de semnale cu privire la acțiunile care ni s-au părut că ies din normele demcoratice și ceea ce nimic reguli ale democrației de bază privind reguli ale democrației de bază. Aș menționa printre ele, la finele anului 2009, desemnarea de către președinte a unui premier, fără a ține cont de rezultatele votului popular.

Am constatat permanent o încercare de subminare a Parlamentului, prin transformarea acestuia într-un așa-zis Parlament unicameral. Am constatat, de asemenea, încercările majorității de modificare a sistemului electoral și a redesenării colegiilor pentru ca, evident, să încerce să se mențină la putere.

Am constatat cu mare regret, și nu numai noi, corupția electorală prin cumpărarea voturilor. Am constatat coruperea politică a parlamentarilor, care a avut drept finalitate crearea unei noi majorități, cu ghilimelele de rigoare, acest lucru fiind făcut în totalul dispeț al votului cetățenilor.

Am constatat o puternică politizare a administrației. Am văzut, în ultima perioadă, încercările disperate de comasare a alegerilor pentru golirea lor de sens, de conținut, în așa fel încât să se instaleze o confuzie la nivelul cetățenilor și astfel dezbaterea politică normală, în timpul unei campanii electorale, să nu mai aibă niciun fel de rost.

Am constatat încercările repetate, și multe încununate de succes, de aservire a presei, lucru care ne provoacă o îngrijorare și care, evident, aduce o puternică atingere democrației. Am constatat că principalele arme politice pe care le folosește actuala putere sunt minciuna și demagogia.

Am constatat în numeroase rânduri încălcarea principiului separației puterilor în stat, asistând la acțiunile unui președinte care se substituie Guvernului prin deciziile pe care le ia, prin calitatea de negociator pe care și-o asumă în raport cu instituții internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, sau în chestiunile de interes european.

Am constatat că președintele dă indicații procurorilor pe cine și cum să ancheteze sau, de asemenea, dă indicații Curții Constituționale cum să judece. Lista, desigur, este lungă și extrem de gravă și ea descrie mai degrabă o Românie a bunului-plac, a aroganței, a incompetenței, a autoritarismului după modelul lui Putin. Suntem o țară care ne îndepărtăm, din păcate, cu pași rapizi de normele democratice europene și, mai ales, de regulile pe care le-am stabilit cu toții la începutul anilor ’90, după căderea comunismului. Noi, opoziția, considerăm și am cerut în repetate rânduri ca aceste acțiuni să înceteze, dar, evident, vocea noastră nu a fost auzită. Am observat că cetățenii au ieșit în stradă să protesteze pentru aceleași lucruri și, de asemeni, vocea lor nu a fost auzită. În mod normal, orice guvern în atare situație ar fi trebuit să demisioneze și mai ales atunci când 85% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită sau atunci când popularitatea sau încrederea în primul-ministru este la nivelul de 6-7%.

Singura soluție, însă, din păcate, în atare situație este demisia Guvernului întrucât actuala putere împiedică în mod repetat parlamentarii puterii să voteze, făcând ca acest Parlament să nu-și poată exercita una din procedurile specifice, și anume votul de cenzură la adresa Guvernului.

Ca atare, constatăm că astăzi numai demisia primului-ministru ar putea fi soluția pentru ieșirea din actuala criză politică și socială și, evident, pasul următor ar fi alegeri parlamentare anticipate. Ne punem speranța că în fața acestei atitudini extreme pe care noi astăzi o adoptăm, de grevă parlamentară, majoritatea să aibă un moment serios de reflecție, să tragă toate concluziile necesare și să adopte atitudinea care ar fi normală, firească într-o democrație și astfel să reintrăm în normalitate pentru ca România să-și poată continua drumul democratic și către normalitate, către prosperitate pe care românii, cu toții, îl așteaptă. Vă mulțumesc!”

Drept la replică exprimat de liderul deputaților PNL, Călin Popescu Tăriceanu, ca urmare a intervenției deputatului PDL Cezar Preda, în plenul Camerei Deputaților

”Domnilor colegi, permiteți-mi un scurt drept la replică, întrucât constat, cu regret, că în fața unor chestiuni extrem de serioase, colegul meu antevorbitor a vrut să ducă toată această dezbatere în derizoriu. Dacă începem să vorbim de indemnizații sau de deplasări în străinătate cred că ducem dezbaterea în derizoriu.

Eu am adoptat un ton foarte serios și foarte grav, și am impresia că unii dintre dumneavoastră continuați aceeași atitudine, pe care ați manifestat-o de-a lungul timpului, de dispreț și de aroganță. M-aș fi bucurat foarte mult ca antevorbitorul meu să țină cont de lucrurile pe care le-am menționat atunci când am vorbit despre împiedicarea unei proceduri esențiale a Parlamentului și anume exercitarea votului tuturor parlamentarilor la moțiunile de cenzură.

Dați-mi voie să cred că toți parlamentarii știu ceea ce trebuie să facă la moțiunea de cenzură, evident să voteze, și acest lucru nu incumbă numai opoziției , ci și puterii. Dar atunci când puterea împiedică proprii parlamentari să voteze de teamă ca Guvernul să nu pice – pentru că se agață de putere, sigur că atunci Parlamentul nu poate să funcționeze. Și acesta este unul din nenumăratele exemple în care ați arătat indisponibilitate pentru dialog, indisponibilitate pentru a ține cont de părerea minorității și în final numai dorința de a vă impune propria voință, indiferent de ceea ce se întâmplă într-o dezbatere cu sens, cu miez și la obiect, în care fiecare își îndeplinește rolul pe care îl are, pentru care a fost trimis în Parlament.

Să știți că regula majorității nu înseamnă impunerea voinței cu orice preț, ci posibilitatea dialogului și ascultării opoziției, prin negociere, prin dezbateri, pentru a încerca să obținem soluțiile bune. Așa cum s-a manifestat Parlamentul de trei ani de zile, îmi pare rău să vă spun, nu a fost decât o simplă mașină de vot, și de ceea astăzi nu trebuie să ne mirăm că Parlamentul este una din instituțiile lipsite de credibilitate în ochii cetățenilor.

Poate reflectați la aceste lucruri.  Nu este prea târziu. Vă mulțumesc!”

Sursa informationala: liberalii1

În acest sens, organizațiile semnatare au propriile propuneri, recomandări şi revendicări menite să conducă la reinventarea clasei politice, la reformarea cadrului instituțional și legislativ şi sunt pregătite să le discute cu toate partidele politice atât timp cât revendicările protestatarilor sunt tratate cu maximă responsabilitate.

Inivităm toate partidele politice să aleagă calea responsabilităţii, arătând respect celor care protestează în aceste zile și că se angajază într-o reformă consistentă atât a propriilor structuri de partid, cât și a statului român. Pentru a sprijini procesul de reformare, ne oferim contribuția la construirea unui mecanism participativ de lucru într-o formulă agreată cu partidele politice.

Semnatarii prezentului comunicat salută și încurajează societatea civilă aflată în aceste momente în stradă.

Acest comunicat este susținut de:

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Mircea Toma, Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch
Lavinia Andrei, Terra Mileniul III
Victor Alistar, Transparency International Romania
Miruna Ralea, Asociația Alma-Ro
Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Liviu Mihaiu, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Cristian Pîrvulescu, Asociația Pro Democrația
Ionuț Sibian, Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile
Ioan Tănase, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Mihail Bumbeș, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Dohotaru, Grupul pentru Acțiune Socială
Christian Mititelu, Alianța Civică
Viorel Micescu, CENTRAS
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice – IPP
Anca Elena Gheorghică, Asociaţia Mai Bine
Mădălina Mocan, Centrul Rațiu pentru Democrație
Bako Mihaly, Fundația Strawberrynet
Sandra Pralong, Grupul Erupție Anti-Corupție
Kovavcs Zoltan Csongor, Asociația Transilvania Verde
Ștefana Bianu, RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”
Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice
Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice
Lista de adeziuni rămâne deschisă. Organizațiile care doresc să se alăture acestui demers sunt invitate să-și exprime adeziunea la adresa oana@ce-re.ro sau razvan@mma.ro.

REVENDICĂRI FORMULATE DE ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE — IANUARIE 2012

1.       Democratie, alegeri și partide politice
Condiții de fond:
1.1    Liberalizarea condiţiilor restrictive de constituire a unui partid politic și eliminarea condițiilor discriminatorii și favorizante pentru unii actori participant la alegeri;
1.2    Adoptarea iniţiativei legislative de eliminare a traseismul politic;
1.3    Interzicerea finanţării partidelor politice de către persoane juridice;
1.4    Extinderea controlului Curții de Conturi la toate operațiunile financiar contabile ale partidelor politice;
1.5    Instituirea mecanismelor de revocare individuala pentru parlamentari;
1.6    Garantarea dreptului constituțional la libera exprimare prin alinierea legislației și a practicii juridice la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și la practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aspecte prioritare:
1.7    Decomasarea alegerilor şi desfăşurarea localelor şi parlamentarelor la termenul lor normal;
1.8    Instituirea obligației de declarare a colaborării cu serviciile de informații sub sancțiunea penală imprescriptibilă pentru candidații in alegeri, funcționarii publici și magistrați;
1.9    Sancţionarea intervențiilor publice și atitudinilor discriminatorii la adresa minoritarilor și grupurilor vulnerabile;
1.10Depolitizarea serviciilor publice de radio, televiziune și a agenției Agerpres prin modificarea legilor de funcționare ale acestor instituții;
1.11Toate partidele sa își asume un set de criterii agreate cu societatea civila pentru desemnarea candidaților la alegeri.

2.       Parlament, Guvern, Președinție
Condiții de fond:
2.1    Consolidarea rolului Parlamentului prin limitarea practicii ordonanțelor de urgență
2.2    Eliminarea procedurii de legiferare prin asumarea răspunderii Guvernului, cu excepția declarării stării de urgenta și stării de război
2.3    Imbunătățirea procesului legislativ printr-un dialog social și civic autentic, cu realizarea de studii de impact bine fundamentate, care sa asigure stabilitatea cadrului legal

Aspecte prioritare:
2.4    Construirea unui mecanism participativ de lucru cu societatea civilă, într-o formulă agreată cu toate partidele politice;
2.5    Introducerea sancțiunii anulării efectelor acelor acte normative al căror proces de adoptare nu a respectat Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională;
2.6    Simplificarea procedurii de aprobare a percheziţiei şi trimiterii în judecată a miniștrilor și foștilor miniștri;
2.7    Reducerea imunității prezidențiale și suspendarea curgerii oricărei prescripții, pe perioada mandatului.

3.       Transparență și bună guvernare

Condiții de fond:
3.1    Depolitizarea aparatului administrativ și transparentizarea recrutării funcționarilor publici pe criterii de competență, publicarea organigramelor instituțiilor publice și a CV-urilor funcționarilor pe site-ul instituției;
3.2    Instituirea în cooperare cu societatea civilă și asociațiile de afaceri a unei monitorizări permanente a alocării banului public către sectorul privat;
3.3    Aplicarea integrală și proactivă a legii 544/2001, prin publicarea din oficiu pe site-ul instituției a tuturor rapoartelor de activitate cerute de legea, ca și a tuturor achizițiilor publice, bugetelor și salariilor din sectorul public;
3.4    Lărgirea sferei de aplicare a Legilor nr. 52/2003 şi 544/2001 pentru a acoperi şi alte categorii de persoane juridice din sectorul public și cu capital de stat, precum și a sferei informaţiilor la care accesul cetăţeanului este liber;
3.5    Instituirea de sancțiuni administrative pentru neaplicarea corespunzătoare a Legii 544/2001, precum și a Legii 52/2003.

Aspecte prioritare:
3.6    Întărirea capacității departamentelor care se ocupă de furnizarea răspunsurilor la solicitărilor în baza Legii 544/2001 astfel încât acestea să fie capabile a răspunde in cel mai scurt timp, corect și complet, solicitărilor primite din partea cetățenilor;
3.7    Simplificarea, standardizarea și unificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului administrative și de procedură administrativă al României;
3.8    Stabilirea prin lege a tuturor standardelor de cost pentru serviciile și investițiile publice.

4.       Justiție, lege și jurisprudență
Condiții de fond:
4.1    Instituirea principiului răspunderii materiale pentru proasta gestionare a banilor publici și încălcarea drepturilor cetățenești;
4.2    Reinstituirea independentei reale și protecției magistraților împotriva oricăror ingerințe politice fără ca prin aceasta sa se instituie impunitate pentru malpraxis și corupție;
4.3    Sistematizarea și simplificarea legislative prin adoptarea codurilor de reglementări sectoriale.

Aspecte prioritare:
4.4    Asigurarea transparenței și calității actului de justiție, prin unificarea practicii judiciare și stabilirea standardelor de motivare a hotărârilor judecătorești;
4.5    Retragerea şi descurajarea oricăror proiecte legislative care ar dăuna transparenţei declaraţiei de avere și de control real al conflictelor de interese și incompatibilităților în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

5.       Participare publică și dialog civic
Condiții de fond:
5.1    Schimbarea legii manifestațiilor publice pentru a elimina restricțiile actuale excesive
5.2    Sporirea rolului democrației participative, conform Tratatului de la Lisabona prin crearea de noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii și prin respectarea inițiativei cetățenilor la nivel local cat și parlamentar;
5.3    Introducerea mecanismelor de revocare individuală a mandatelor obținute prin alegeri prin inițiativă cetățenească de declanșare a referendumurilor în circumscripții;
5.4    Organizarea de consultări pe teme de politică publică relevante, pe tot parcursul procesului de politică publică;

Aspecte prioritare:
5.5    Stoparea abuzurilor forțelor de ordine împotriva exercitării dreptului la libera exprimare și adunare publică;
5.6    Investigarea abuzurilor Jandarmeriei împotriva manifestanților pașnici, inclusiv de către o comisie parlamentară;
5.7    Organizarea de consultări în elaborarea unor documente programatice importante (spre exemplu, Strategia Naţională Anticorupţie, Planul Naţional de Dezvoltare, Programele Operaţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală);
5.8    Construirea şi folosirea unor mecanisme de dialog şi consultare publică la nivelul ministerelor şi al autorităţilor publice locale;
5.9    Includerea reprezentanţilor sectorului neguvernamental în Consiliul Economic şi Social;
5.10Stabilirea şi respectarea unui program regulat de consultări, la nivelul Primului Ministru, prin intermediul Colegiului pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

6.       Mediu
Condiții de fond:
6.1    Recunoaşterea dezvoltării durabile ca politică orizontală prin operaționalizarea legislației existente și alocări bugetare corespunzătoare;
6.2    Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune astfel încât rezultatele proiectelor să conducă la o dezvoltare durabilă reală;
6.3    Operarea de programe naţionale de dezvoltare durabilă, clare şi predictibile, care să contribuie la trecerea către o economie verde;
6.4    Îmbunătăţirea cadrului educaţional formal şi non-formal, precum şi creşterea gradului de conştientizare publică în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă;
6.5    Stimularea activității economice locale in zonele rurale.

Aspecte prioritare:
6.6    Respingerea proiectului legislativ de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care ar permite companiilor miniere private sa exproprieze de bună voie in numele statului;
6.7    Întreruperea procesului de autorizare a operaţiunilor privind exploatarea miniere Roşia Montana și investigarea ilegalităţilor semnalate de societatea civila;
6.8    Identificarea și sancționarea cu celeritate a celor care au favorizat abuzurile asupra mediului înconjurător  (tăieri ilegale de copaci, poluare, introducerea vânătorii in ariile protejate, dezvoltare urbană nesustenabilă etc);
6.9    Delimitarea publică a partidelor politice și a Președintelui României de interese private legate de exploatarea resurselor natural cu impact major asupra mediului;
6.10Susținerea revitalizării zonelor rurale prin proiecte de salvare in situ a patrimoniului rural neprotejat.

7.       Social
Condiții de fond:
7.1    Susținerea economiei sociale, a micilor întreprinzători și a dezvoltării rurale, ca modalitate de lupta împotriva excluziunii sociale și combatere a sărăciei, și pentru reducerea distantei uriașe intre săraci și bogați;
7.2    Promovarea descentralizării serviciilor sociale atât la nivel de roluri ale instituţiilor responsabile, cât şi la nivel de alocare bugetară;
7.3    Armonizarea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale.

Aspecte prioritare:
7.4    Revizuirea alocării resurselor de la bugetul de stat dedicate domeniului social (educație, sănătate, servicii sociale) prin alocări transparente, strategice și eficiente a resurselor publice, in consultare cu toți factorii interesați;
7.5    Susţinerea şi legitimarea acţiunii de schimbare a atitudinilor negative prin intervenţii punctuale la nivel local în care să se gestioneze problemele de incluziune socială cu care se confruntă grupurile discriminate; Integrarea şi aplicarea conceptului de cetăţenie activă în orice tip de intervenţie cu stimularea atât a minoritarilor, cât şi a majoritarilor;
7.6    Facilitarea dezvoltării unei pieţe libere de servicii sociale, asemănătoare altor servicii de interes general din domeniile educaţiei și sănătății;
7.7    Promovarea cu precădere la nivel local a principiului subsidiarităţii, în sensul substituirii structurilor şi serviciilor publice în procesul de gestionare a problemelor sociale cu structuri ale societăţii civile şi servicii private, care pot asigura cadrul optim pentru folosirea eficientă a resurselor din comunitate.

8.       Gestionarea fondurilor și bunurilor publice

8.1    Instituirea obligației de aprobare prealabila a Parlamentului pentru exploatarea resurselor minerale și fosile ale tarii;
8.2    Instituirea de mecanisme care sa conducă la eficientizarea gestionarii fondurilor publice și a celor europene;
8.3    Adoptarea unui comportament responsabil a întregii clase politice fata de absorbția fondurilor europene și promovarea intereselor României in raport cu instituțiile europene;
8.4    Încetarea distrugerii patrimoniului natural și arhitectural național cu complicitatea autorităților.
Revendicări susținute de:
Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Mircea Toma, Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch
Lavinia Andrei, Terra Mileniul III
Victor Alistar, Transparency International Romania
Miruna Ralea, Asociația Alma-Ro
Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Liviu Mihaiu, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Cristian Pîrvulescu, Asociația Pro Democrația
Ionuț Sibian, Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile
Ioan Tănase, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Mihail Bumbeș, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Dohotaru, Grupul pentru Acțiune Socială
Christian Mititelu, Alianța Civică
Viorel Micescu, CENTRAS
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice – IPP
Anca Elena Gheorghică, Asociaţia Mai Bine
Mădălina Mocan, Centrul Rațiu pentru Democrație
Bako Mihaly, Fundația Strawberrynet
Sandra Pralong, Grupul Erupție Anti-Corupție
Kovavcs Zoltan Csongor, Asociația Transilvania Verde
Ștefana Bianu, RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”
Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice

–

Sursa informationala: Yellow Gondolin

Presedinte al PNL, a orientat politica partidului inpre o pozitionare net anti-Basescu si anti-PNL. Platforma care l-a impus ca leader al partidului cuprindea chiar “desfiintarea pe cale democratica a PDL”. Iar PDL insemna si inseamna, din toate punctele de vedere, Basescu. In alegerile prezidentiale din 2009 a reusit aproape imposibilul: intoarcerea rezultatelor dinspre raul cel mare inspre un rau mai mic – dar serviciile si diaspora au hotarat altfel.

A ramas un critic al regimului BB (Basescu-Boc), a pus bazele USL si nu a renuntat la discursul anti-prezidential chiar cu riscul de a fi acuzat ca nu are mesaje pozitive, ca este prea inflexibil, ca nu are idei, ca este un om al umorilor personale… si inca!

Azi Piata Universitatii, pietele centrale din peste 50 de orase ale tarii, analistii politici si  opinia publica ii dau dreptate. Clasa politica romanesca este bolnava, dar elementul malign care trebuie inlaturat cu prioritate este locatarul de la Cotroceni. Romania este o nava care se indreapta spre stanci, condusa de un comandant alienat de realitate, sef despotic peste un echipaj portocaliu prea timorat pentru a avea alte reactii decat aceea de supunere oarba.

Crin Antonescu a avut dreptate cand a indicat raul. Acum mai trebuie incercata solutia vindecatoare.: alegeri prezidentiale anticipate, cel tarziu in martie 2013.

Sursa informationala: Yellow Gondolin

Liderii USL Crin Antonescu si Victor Ponta vor participa marți, 31 ianuarie 2012, la cea mai importanta dezbatere europeana despre situația abuzurilor făcute de actuala putere din Romania. Cei mai importanți lideri politici ai Parlamentului European isi vor exprima opinia cu privire la incalcarea principiilor democratice de către presedintele Traian Băsescu si guvernul Boc-Udrea.

Va invit sa consultați detaliile acestui eveniment pe care îl organizeaza grupul PNL la Bruxelles.

Dezbaterea va fi transmisa, live, pe internet. == > Romanian Democracy

Ramona Manescu – MEP (PNL/ALDE)

–

The Romanian Democracy

Political abuse and citizens’ reaction

Registration & Contacts

To REGISTER please fill in the form (CLICK HERE) preferably before 12:00 on Friday, 27th January and at the latest by 09:00 Monday 30th January

In case of difficulty contact:norica.nicolai@europarl.europa.eu

Sursa informationala: ALDE.eu

Sursa: Crin Antonescu

Sperantele noastre, idealurile noastre, eforturile noastre trebuie forjate, trebuie amplificate in mobilizarea sustinatorilor, membrilor si votantilor USL. Democratia este dictatura adevarului!

Fiecare strada trebuie ocupata, fiecare strada trebuie afisata, fiecare votant trebuie convins, fiecare vot trebuie contabilizat in bilantul USL.

Din acest moment nu mai exista scuze, nu mai exista absente nemotivate, din acest moment exista numai spartani USL. Libertatea se castiga numai prin lupta! Romania, Victorie!

–

Citat publicat in “Bomba“, ziar national-liberal de duminica, 31 martie – 12 aprilie, 1891, pag. 1.

“Cetateni alegatori, sunteti chemati din nou la alegeri. Partidul Liberal, miscat ca totodeauna de credinta in vitalitate si in viitorul natiunei romane, face si astazi apel la energia si patriotismul vostru. Drapelul liberal v-a dus pururea la izbanda; el a avut o inraurire neinvinsa asupra soartei acestei tari si in marile evenimente care s-au indreplinit el a silit chiar pe vrasmasii lui sa-l urmeze. De cate ori natiunea a raspuns la chemarea Partidului Liberal, ea a pasit cu barbatie inainte; de cate ori conservatorii au puns maina pe fraiele guvernului, natiunea a fost oprita in loc”, Cristian Preda “Rumanii fericiti”, pag. 118ff, Polirom, Bucuresti, 2011.

Text+idee+foto+autor+sursa informationala: Rares Manescu

Astazi, 24 ianuarie, sarbatorim Unirea Principatelor Române, evenimentul fiind cunoscut si ca Mica Unire
Unirea Principatelor Romane reprezintă unificarea vechilor state Moldova si Tara Românească. Actul istoric din 24 ianuarie 1859, este strâns legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domnitor al ambelor Principate. Totusi, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală si economică între cele două tări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova si Tara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele tări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Conventia de la Paris din 1858, o întelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două tări, cu guverne diferite si cu unele institutii comune.

La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Principatelor Romane, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unionistilor din cele două tări, Cuza a unificat Parlamentul si Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constitutia adoptată în acel an a denumit noul stat România.
Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garantia colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinta unirii, integrarea în granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigatiei pe Dunăre, s.a.
Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, si erau alcătuite din reprezentanti ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, tărănimii clăcase, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Alegerile pentru Divanurile Ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Tara Românească majoritatea covârsitoare a opiniei publice sustinea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalităti ca Alexandru Ioan Cuza,Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu etc. avea în fata ei opozitia separatistilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul miscării separatiste, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc.). Acestia doreau mentinerea separării, motivându-si optiunea prin posibila decădere a Iasilor si a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la Bucuresti.

Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria si Turcia, precum si pe cel al caimacamului (loctiitorului domnesc) Todirită Bals(înlocuit, după moartea sa, de Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatistii au reusit, într-o primă fază, să câstige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). În dorinta de a-si realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc, prin înlocuirea listelor electorale ale unionistilor cu cele ale antiunionistilor. Această manevră făcea ca numarul reprezentantilor celor care nu împărtăseau idealul de unire sa fie majoritar în Divan. În mai 1857, Ecaterina Vogoride a sustras o parte din corespondenta secretă purtată de sotul ei cu rudele din Constantinopol. În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reusit să zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc. Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile compromitătoare au fost publicate în ziarul unionist “L’Etoile d’Orient”, ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp si în Moldova. Când sultanul Abdülmecid, cu asigurările Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilalti supervizori (Imperiul Francez, Rusia Imperială, Prusia si Regatul Sardiniei) au rupt relatiile diplomatice cu Imperiul Otoman în 4 august.
Tensiunile dintre Anglia, Austria, ce încurajau Poarta să nu accepte noi alegeri, si celelalte state participante la Congresul de la Paris, au fost dezamorsate de întâlnirea de la Osborne (9 august) dintre Napoleon III si Regina Victoria, în urma căreia alegerile falsificate de Vogoride au fost anulate. În schimbul anulării alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta unei uniri partiale a Principatelor, acestea urmând a avea doi domni, două guverne, două Adunări Legislative (parlamente). Institutiile comune urmau a fi Înalta Curte de Casatie si Justitie, Comisia Centrală de la Focsani, ce avea să se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate si armata.
Au avut loc noi alegeri, astfel încât la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, si prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate.
În 7 si 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezolutiile prin care se cerea:

 Respectarea drepturilor Principatelor si îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor lor capitulatii încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 si 1634;

 Unirea Principatelor într-un stat sub numele de România;

 Print străin cu mostenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene si ai cărui mostenitori să fie crescuti în religia tării;

 Neutralitatea pământului Principatelor;

 Puterea legiuitoare încredintată Adunării Obstesti, în care să fie reprezentate toate interesele natiei.

Toate acestea sub garantia colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris.

Întrunite în capitala Frantei pentru a lua în discutie cererile celor două Divanuri ad-hoc (10/22 mai – 7/19 august 1858), puterile europene au adoptat Conventia de la Paris:

 Principatele îsi păstrau autonomia sub suzeranitatea Portii si sub protectia celor sapte puteri;

 Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, fiecare având institutii proprii;

 Se înfiintau institutii comune precum Comisia Centrală de la Focsani (care elabora proiectele de legi de interes comun), Înalta Curte de Justitie si Casatie, armata;

 Se prevedeau principii de organizare si modernizare a viitorului stat (separatia puterilor în stat, desfiintarea privilegiilor de clasă, egalitatea în fata legii, drepturi politice pentru crestini, libertatea individuală);

 Dreptul de vot ramânea cenzitar.

După încheierea Conventiei de la Paris, care avea să joace rolul unei veritabile Constitutii a Principatelor, au urmat alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domni.

1)   Dreptul inalienabil si neingradit la munca decenta, fapt ce presupune:
a)   Locuri de munca garantate, indiferent de varsta, persoanelor majore, prin contracte colective si individuale
b)   Libertatea alegerii locului de munca
c)   Salarii decente
d)   Protectie sociala
e)   Dialog social
f)    Pensii decente
g)   Alocatii pentru copii
h)   Ajutoare sociale pentru persoane cu dizabilitati.
2)   Dreptul inalienabil si nerestrictionat al cetateanului la proprietate mobila, imobila si de calitate (grad militar, titlu stiintific, pensie dobandita, drept de autor sau proprietate intelectuala, etc).
3)   Dreptul inalienabil de proprietate al natiunii romane asupra solului, subsolului, apelor, spatiului maritim si aerian romanesc.
4) Dreptul la sanatate fapt ce presupune refacerea retelei de spitale si unitati medicale de stat, a productiei farmaceutice romanesti si interzicerea desfiintarii Instutului Cantacuzino.
5) Dreptul la educatie prin reforma invatamantului in interesul imediat si de perspectiva al natiunii romane, cu interzicerea stricta a politizarii acestuia.
6) Dreptul la justitie obiectiva prin interzicerea amestecului Executivului si politizarea actului de justitie, desfiintarea structurilor de politie politica de tip stalinist si a instrumentelor politice tip Curtea Constitutionala, ANI, DNA, CNSAS, etc.
7) Dreptul la cultura romaneasca si europeana, prin depolitizarea culturii si desfiintarea instrumentelor de tip stalinist gen CNA si ICR.
8) Dreptul la siguranta nationala, prin refacerea si depolitizarea completa a structurilor militare, de ordine publica, siguranta nationala, penitenciare si reinvestirea in productia romaneasca de aparare.
9) Dreptul inalienabil al natiunii romane la un stat social, ca expresie a vointei si intereselor cetatenilor.
10) Dreptul la un guvern responsabil in fata natiunii.
11) Dreptul la reprezentare parlamentara corecta prin anularea restrictiilor de tip politie politica si “lustratiilor”, a actualului sistem electoral ticalos si interzicerea migratiei parlamentare.
12) Dreptul cetatenilor de a declansa procedura de suspendare a Presedintelui prin depunerea unui milion de semnaturi.

Text+autor+sursa informationala: Platforma Civica