Jos Comunismul!

Proteste! Alaturati-va! „Asociatiile, fundatiile si personalitatile semnatare ale acestui comunicat, care s-au implicat in lupta impotriva regimului comunist si pentru construirea democratiei in Romania, protesteaza impotriva tentativelor actualului regim Basescu-Boc de a-si subordona societatea civila din Romania.

Un prim pas il constituie manevrele de eliminare a tuturor persoanelor care nu accepta dictatul de la Cotroceni.

In aceasta politica s-a inscris si Hotararea de Guvern nr. 1372/18.11.2009 privind comasarea Institutului pentru Memoria Exilului Romanesc, INMER, si a Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului in Romania, IICCR. Initial, s-a putut crede ca e vorba doar de o masura menita sa aduca o (derizorie) economie la buget, in realitate este o tentativa de eliminare a presedintelui IICCR, istoricul Marius Oprea.

Aceasta intentie a mobilizat opinia publica din tara si din strainatate, care a reactionat energic in sustinerea istoricului Marius Oprea, reputat conducator al IICCR, la conducerea noii institutii. Azi se dovedeste ca doamnele Herta Müller, laureata a Premiului Nobel, Doina Cornea, cea mai cunoscuta opozanta a regimului Ceausescu, Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania, ca si toate celelalte organizatii civice si personalitati publice care s-au alaturat demersului lor suspectand interese nemarturisite de grup, au avut dreptate. Toata aceasta manevra avea drept scop crearea unei noi feude in beneficiul apropiatilor dlui Traian Basescu si, in ultima instanta, deplina monopolizare de catre acesta a temelor luptei anticomuniste.

Existenta autonoma a celor doua institutii, IICCR si INMER, amintea mereu opiniei publice ca nu Traian Basescu a inaugurat, asa cum pretinde acum, investigarea crimelor regimului comunist. INMER a fost creat in 2003 sub Inaltul Patronaj al Majestatii Sale Regele Mihai I si prin recenta fuziune aceasta calitate ii este uzurpata; IICCR a fost infiintat de guvernul Tariceanu in 2005, inainte de orice comisie prezidentiala, si era dovada vie a faptului ca, in guvernarea de coalitie instalata dupa alegerile din 2004, Traian Basescu nu a avut nici intaietatea, nici exclusivitatea initiativelor de condamnare a regimului comunist.

Dl. Basescu s-a agatat in mod oportunist de tema anticomunista abia in momentul in care a devenit evident ca PNL si primul ministru Tariceanu au pornit masuri concrete de recuperare a memoriei rezistentei anticomuniste si au initiat proiecte de lege pentru sanctionarea crimelor din perioada de dictatura. Gesturile publice de condamnare a comunismului ale dlui Basescu, care nu au depasit niciodata limitele retoricii electorale, i-au adus o popularitate neintemeiata dar efemera in randurile celor care militasera impotriva structurilor comuniste si a refacerii lor in perioada de tranzitie spre democratie.

In aceasta operatie, dl Basescu a fost ajutat de unii specialisti reputati, care vor fi crezut sincer in faptul ca Raportul prezentat Parlamentului Romaniei la 18 decembrie 2006 va fi inceputul unor actiuni recuperatorii concrete. Nu a fost asa, raportul a ramas o simpla operatie de propaganda, in vreme ce insusi presedintele Basescu a continuat sa se inconjoare de fosti activisti UTC si mai ales de fosti securisti.

Lor li s-au alaturat o serie de persoane interesate de functii si beneficii materiale care nu pregetasera sa cocheteze oportunist cu regimul presedintelui Iliescu. De fapt, istoricul Marius Oprea deranjeaza pentru ca este unul dintre cei mai incomozi martori ai manevrelor pe care regimul Basescu le orchestreaza pentru a-si atribui in exclusivitate meritul simbolic al denuntarii regimului comunist fara ca aceasta condamnare sa aiba vreun efect practic. Marius Oprea si grupul de tineri si entuziasti cercetatori pe care acesta l-a format au luat in serios ideea condamnarii regimului comunist: au intreprins cercetari fundamentale pentru intelegerea mecanismelor represiunii si pentru demascarea autorilor acesteia, si au cerut in repetate randuri Parchetului sa inceapa urmarirea penala a persoanelor efectiv vinovate de crime politice. Marius Oprea a deschis mari santiere care scot la iveala urmele materiale de necontestat ale acestor crime, a identificat martori ai actiunilor criminale din anii comunismului si i-a convins sa vorbeasca, a depus la guvern un proiect de lege de limitare a pensiilor fostilor tortionari, in conditiile in care dl Boc le protejeaza pensiile speciale cu indarjire: Marius Oprea expune regimul Basescu riscului de a face vizibila diferenta radicala dintre vorbe si fapte. Din acest motiv, denuntam operatia frauduloasa prin care se incearca eliminarea din activitate a unei persoane cu merite unanim recunoscute in demascarea crimelor regimului comunist si a celor care le-au comis. Propunem si sustinem numirea dlui dr. Marius Oprea ca presedinte al IICCR-MER.

Situatia s-a agravat recent prin Hotararea de Guvern nr. 122/23.02.2010, care marcheaza o noua etapa: mutilarea identitatii si functiilor institutului prin taierea unor paragrafe ale art. 3 din Hotararea de Guvern nr. 1372/18.11.2009 (b, c, d, e, f). Prin taierea acestor paragrafe, institutul nu mai identifica crimele savarsite, nu mai prezinta membrii aparatului de represiune si nu mai sesizeaza organele de cercetare penala in legatura cu faptele si autorii lor. In acelasi timp, vechiul Consiliu stiintific al IICCR-MER alcatuit din personalitati marcante ale rezistentei si opozitiei anti-comuniste printre care Doina Cornea si Dorin Tudoran este inlocuit de un nou Consiliu stiintific format din „lumea academica” si condus de un presedinte numit prin decizia primului ministru. Acum 20 de ani, fostii nomenclaturisti comunisti si apropiatii lor au reusit confiscarea Revolutiei din decembrie in beneficiul exclusiv al FSN. Acum, Traian Basescu incearca confiscarea luptei anticomuniste in beneficiul sau si al catorva acoliti din preajma partidului prezidential. Tot asa cum „emanatii revolutiei” din 1989 aveau drept element distinctiv faptul ca NU participasera la revolutie ci au confiscat victoria ei, si dl Basescu se distinge prin faptul ca NU a fost o victima a comunismului ci a fost un colaborator al Securitatii criminale si un profitor al regimului comunist. Sa nu-l lasam sa monopolizeze o cauza care apartine tuturor romanilor de buna credinta, oriunde ar trai acestia. Ne adresam opiniei publice din Romania si din intreaga lume pentru a denunta schimbarea brutala a scopurilor institutului, facand din IICCR-MER dintr-un institut de demascare a crimelor comunismului, un institut de ingropare a crimelor comunismului. Un institut dedicat doar unei analize teoretice a ideologiei comuniste lipsita de efecte, dupa modelul Raportului Tismaneanu si, in cele din urma, o anexa obedienta a Palatului Cotroceni. Lansam o chemare tuturor oamenilor de constiinta din Romania si din intreaga lume sa ni se alature prin sustinerea acestui apel.

Apelul va fi postat pe site-ul http://www.frd.org.ro, iar semnaturile pot fi trimise prin email, la adresa office-frd@frd.org.ro. si prin sms, la numarul 0745.10.88.28. 25.02.2010

Asociatia Fostilor Detinuti Politici din Romania (AFDPR) Presedinte – ing. Octav Bjoza

Solidaritatea Universitara Presedinte – prof. dr. Octavian Duliu

Fundatia Romana pentru Democratie (FRD) Presedinte – prof. dr. Emil Constantinescu

Fundatia Generatia Europeana (FGE) Director executiv – prof. dr. Nicolae Anastasiu

Asociatia pentru Educatie Cetateneasca (ASPEC) Presedinte – Mihaela Marcu

Institutul pentru Cooperare Regionala si Prevenirea Conflictelor (INCOR) Director executiv – prof. dr. Zoe Petre

Fundatia Ecomondia Co- Presedinte – prof. dr. Alexandru Ionescu

Conventia Medicilor Democrati din Romania (CMDR) Presedinte – dr. George Calalb

Fundatia Romana pentru Cooperare Europeana Presedinte – Adrian Dumitrescu

Consiliul Moral al Revolutiei Presedinte – Constantin Aferaritei

Grupul de Investigatii Politice (GIP) Director executiv – Mugur Ciuvica

” ……………………. ”

Lucia Hossu Longin, secretar general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cere Parlamentului României să preia Institutul, căruia Guvernul României, printr-o nouă Hotărâre, i-a mutilat sfera de atribuţii, i-a dizolvat structurile de conducere şi i-a aşezat o pălărie numită Consiliu ştiinţific, alcătuit din 14 membri şi prezidat de un preşedinte, probabil Vladimir Tismăneanu, căruia îi aparţin formulările.

Vechiul Consiliu era format din personalităţi ale opoziţiei anticomuniste, Doina Cornea, Radu Filipescu, Dorin Tudoran, Petre Mihai Băcanu, Andrei Pleşu, şi personalităţi care s-au ocupat de istoria recentă, de memorie: Dennis Deletant, Gabriel Liiceanu, Radu Ioanid, Cristian Pîrvulescu.

La o biată echipă de 40 de persoane (prin comasarea a două instituţii) se construieşte un organism de conducere de circa 20 de persoane. Cinci dintre cele mai importante atribuţii ale Institutului nostru – art.3 (paragrafele b, c, d, e, f) – au fost radiate pentru a fi înlocuite cu formulări „tip Tismăneanu”, de natură să nu ne mai permită investigarea şi identificarea principalilor vinovaţi din sistemul represiv şi sesizarea organelor de cercetare penală în legătură cu crimele săvârşite. Este o tăiere brutală, făţişă, a obiectivelor pentru care a fost creat Institutul. Consider de o gravitate deosebită faptul că acest nou Consiliu ştiinţific, prin preşedintele lui, se ocupă de „monitorizarea activităţii de cercetare” (art.4-lit.5), că prin trimiterea secretarului ştiinţific al Consiliului în Comitetul director al Institutului, în executiv, practic se controlează activitatea de zi cu zi, şi, de asemenea, că „în pixul” preşedintelui acestui Consiliu ştiinţific stau şi propunerile privind membrii Comitetului director, care membrii, în mod firesc, erau numiţi de preşedintele IICCMER. Eu îi propun domnului prim-ministru Emil Boc să schimbe denumirea acum improprie a Institutului nostru şi să-l numească Comisia Tismăneanu II, de îngropare a crimelor comunismului. Personal, nu doresc să lucrez sub tutela domnului Tismăneanu. Îi cunosc virtuţile şi încovoielile de istoric al tranziţiei, dar de curând am descoperit într-un dosar al CNSAS cu titlul „Patrimoniu” (pe care îl voi publica), cum familia Tismăneanu şi-a mobilat casa cu mobilier şi valori de artă confiscate de la foştii deţinuţi politici, de la evreii şi germanii vânduţi de regimul comunist. Cu averea lor furată au fost pricopsiţi securiştii, demnitarii comunişti şi uneltele lor. Este ceva dureros, inacceptabil, în lista celor „împroprietăriţi”, care apar în documentul „Patrimoniu”, şi în odraslele lor care azi condamnă comunismul. Este o situaţie care duce la incompatibilitate morală, chiar dacă se spune că fiii nu trebuie să fie responsabili pentru faptele părinţilor lor. Aştept ca Parlamentul României să compare cele două Hotărâri de organizare a IICCMER, una dată în noiembrie 2009 şi cealaltă (anulând atribuţiile specifice ale Instituţiei) în 23 februarie 2010, şi să constate cât de serios este angajat premierul Emil Boc în investigarea şi condamnarea crimelor comunismului. Nu doresc să lucrez într-un muzeu al figurilor de ceară creat după dicteul domnului Tismăneanu. Abrogaţi, domnule Boc, această Hotărâre care nu vă onorează! Lucia Hossu Longin”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: