Strategia Nationala de Aparare a Tarii reprezinta un risc la adresa democratiei
Organizatiile semnatare resping si condamna concluziile integrate in Strategia Nationala de Aparare a Tarii, conform carora presa reprezinta o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale. Strategia a fost initiata de Presedintia Romaniei, adoptata de CSAT si inaintata astazi, 23 iunie 2010, Parlamentului.
Conform Strategiei Nationale de Aparare, “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului roman”.
Reamintim Presedintelui Romaniei si CSAT ca rolul presei intr-o societate democratica este acela de a informa publicul in legatura cu chestiuni de interes public. Atunci cand jurnalistii informeaza publicul, exista si riscul ca institutii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnalistii sa se insele si sa “raspandeasca informatii false” este un risc asumat in orice democratie in virtutea respectarii dreptului la libertatea cuvantului. Este responsabilitatea presei sa transmita informatii si este dreptul publicului sa le primeasca si sa le evalueze. Politicienii si functionarii publici au o posibilitatea sa contracareze orice informatii eronate transmise de presa.
Documentul adoptat de CSAT nu contine si nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi in legatura cu posibile “campanii de presă la comandă”. Acelasi lucru este valabil si pentru afirmatia potrivit careia exista “presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Din acest punct de vedere Strategia Nationala de Aparare generalizeaza abuziv situatii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniaza presa in ansamblul ei.
Acest document oficial, care contine enunturi superficiale si acuzatii importiva presei in ansamblul ei, constituie o amenintare severa la adresa libertatii cuvantului, prin faptul ca el poate fundamenta initiative legislative menite sa desfiinteze orice afirmatie critica la adresa inistitutiilor statului. De aceea condamnam afirmatiile din Strategia CSAT si facem un apel la Parlamentul Romaniei sa aduca modificarile necesare acestui document, eliminind referirile la vulnerablitatea pe care o reprezinta critica de presa.
TNL sector 3 vă invită marţi, 29 iunie, cu începere de la ora 18:30, la sediul PNL sector 3 din strada Fildeşului, nr. 2, să cinstiţi alături de noi naşterea revoluţionarului Nicolae Bălcescu.
Distinşi înaintaşi ai PNL sau personalităţi din rândurile societăţii civile vor încerca să atingă şi să aprofundeze momentele cele mai importante din viaţa istoricului român. Printre aceştia , vor lua cuvântul la masa rotundă: muzeograful Horia Nestorescu-Bălceşti,
Dinu Zamfirescu, preşedintele Senatului de onoare al PNL,
Emanuel Bădescu, reprezentant al Academiei Române,
Leonard Paşcanu, preşedinte de onoare al Societăţii Filatelice Române,
Marian Ţuţui, redactor-şef la Arhiva Naţională de Filme,
Lucreţiu Tudoroiu, director al anticariatului Brătianu,
Vă aşteptăm să parcurgem împreună momente ce se contopesc cu istoria României.
Tineretul National Liberal vă invită duminică, 20 iunie, începând cu ora 17, la sediul Institutului de Studii Liberale, de pe strada Armeneasca, nr. 35, să cinstiţi alături de noi memoria părintelui mişcarii paşoptiste, Mihail Kogălniceanu.
La ora 17 vă aşteptăm la conferinţa la care profesori universitari sau lideri ai PNL vor încerca să atingă cele mai importante momente din viaţa liderului liberal. Printre aceştia se vor număra Emanuel Bădescu, profesor universitar şi fondator al PNL în ’90, Lucreţiu Tudoroiu, director al anticariatului Brătianu şi Vasile Ionescu, preşedinte Romathan. La ora 19:30 ne îndreptăm spre statuia din piaţa Mihail Kogălniceanu să depunem o coroană de flori şi un gând curat în cinstea unuia dintre făuritorii României Moderne.
Ne-ar face o deosebită plăcere să fiţi alături de noi, în speranţa că nu vom uitam vreodată de unde venim, ca să ştim încotro ne îndreptăm.
Reproduc un articol postat pe blogul lui Paul Sorin Tita, membru al PNTCD – aripa Sarbu. In cazul in care cele doua ramuri nu se reconcileaza, ii invit pe toti taranistii adevarati sa se inscrie in Partidul National Liberal. In acest partid se poate convietui politic. Exista un spirit care ne uneste pe toti: demonstratia anti-comunista, anti-totalitara si pro-monarhista din 8 noiembrie 1945. Liberali si taranisti strangeti randurile!
Paul Sorin Tita a initiat in 2009 o motiune prin care si-a propus soluţii pentru rezolvarea situaţiei din PNŢCD. O reconciliere în PNŢCD nu era şi nu este posibilă cu menţinerea niciunuia dintre forurile de conducere ale niciunuia dintre cele două tabere din PNŢCD. Poziţiile ireconciliabile adoptate de cele două grupări făceau şi fac imposibilă ajungerea la o reconciliere pe baza negocierilor. Credeam atunci ceea ce nu mai cred de ceva vreme: că şi într-o parte şi în cealaltă sunt oameni de bună credinţă care se vor elibera de sub orice jug dacă le spui adevărul. Fiind liber de felul meu nu credeam că mai sunt şi oameni cărora chiar le place jugul.
De la iniţierea petiţiei respective şi până astăzi s-au întâmplat multe: un congres dublu, o demisie a unui pion important din reţeaua prin care mafia statală încerca să ia în locaţie de gestiune PNŢCD (Marian Miluţ) şi ascensiunea altui pion al reţelei (Aurelian Pavelescu). Reţeaua de lichidatori ai partidului s-a conturat şi s-a întregit de curând prin sprijinul acordat de Cozmin Guşă fostului coleg de la PIN.
A demisionat dintr-o funcţie pe care majoritatea partidului ştia că nu o mai deţine;
S-a produs o rotaţie a cadrelor aceleiaşi reţele prin care mafia statală a infiltrat PNŢCD;
Demisia unui „preşedinte” nelegitim şi nereprezentativ nu legitimează structurile nelegitime şi nereprezentative „conduse” de acesta.
Negocierile nici măcar nu au fost negocieri: bocancii KGB-işti înfipţi în inima PNŢCD s-au răsucit pe călcâi şi au făcut stânga-împrejur luând unilateral decizia de a organiza Congres Extraordinar al PNŢCD (?!) pe data de 17 iulie 2010. Scopul nu este altul decât acela de a amplifica şi prelungi starea conflictuală din PNŢCD, în ideea în care boala lungă este moarte sigură.
Dar cum ar arăta partidul dacă l-ar avea într-adevăr preşedinte pe Aurelian Pavelescu? Un partid marginal, cu o radicalizare a discursului care l-ar împinge doctrinar spre post-fascism şi l-ar face mai uşor digerabil de viitorul partid prezidenţial format pe filonul fascist al PDL. În concluzie, un partid anexabil, golit doctrinar până la dezabuzare. Regăsiţi în descrierea anterioară acel PNŢCD pe care îl ştim cu toţii, acel PNŢCD continuator al Partidului Naţional Ţărănesc, Partidului Naţional Român şi Partidului Ţărănesc? Regăsiţi într-un astfel de lider o umbră măcar firavă a unor Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu sau Ion Raţiu?
Îşi poate permite un ţărănist care se afirmă a fi „ţărănist adevărat” să gireze astfel de lideri marginali şi grupuscule subordonate mafiei statale şi orientate împotriva cetăţenilor României? Îşi poate permite un „ţărănist adevărat” să îi împiedice pe aleşii locali ai PNŢCD să candideze în anul electoral 2012 sub sigla şi numele PNŢCD?
Dacă răspunsul la ultimele patru întrebări este „Da”, înseamnă că nu am înţeles nimic din naţional-ţărănism şi îmi cer public scuze. Nu încercaţi să îmi răspundeţi mie; fiecare să răspundă pentru el cu certitudinea că nu poate răspunde cu „Da” la unele întrebări şi cu „Nu” la altele. Nu poţi fi şi cu sufletul în raiul politicii şi cu fundul în două PNŢCD-uri. Puteţi rata ultima şansă de supravieţuire a PNŢCD prin faptul de a continua să susţineţi – prin prezentarea la aşa-zisul congres – un grup marginal cu o viziune limitată şi susţinere minimă în PNŢCD.
CU (sociali-conservatori) 305.628 VVE, 3,3%, 5 mandate
SGP (conservatori) 163.512 VVE, 1,7%, 2 mandate
PvdD (protectia animaelor) 122.257 VVE, 1,3%, 2 mandate
Regatul Tarilor de Jos va fi guvernata de catre un premier liberal. In prezent se negociaza o coaliatie social-liberal-ecologista formata din patru partide: PvdA, VVD, D66, GL. Esecul crestindemocratiilor este semnificativ pentru decaderea continua al acestui curent politic. Nationalistii identitari grupati in formatiunea „Partidul Libertatii” castiga in voturi valabil exprimate, dar nu vor participa la guvernare.
Sinteza: Curentul liberal-conservator castiga atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate.
Lista Dedecker (nationalisti valoni) 150.157 VVE, 2,31%, 1 mandat
PP (populari conservatori) 84.005 VVE, 1,29%, 1 mandat
Sinteza:
Liberalii belgieni pierd atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate. Viitorul guvern de coalitie va fi format din liberali, socialist, crestindemocrati si regionalisti valoni. Piata de incercare ramina insa solutionarea problemelor administrative intre valoni si francofoni.
Alegeri parlamentare Slovacia
Socialdemocrati, 880.111 VVE, 34,79%, 62 mandate
Uniunea Crestindemocrata Slovaca, 390.042 VVE, 15,42%, 28 mandate
Solidaritate si Prosperitate (liberali-conservatori), 307.287 VVE, 12,14%, 22 mandate
MOST – Minoritatea ungara, 205.538 VVE, 8,12%, 14 mandate
Partidul Nationalist Slovac, 128.490 VVE, 5,07%, 9 mandate
Sinteza:
Alegerile parlamentare au fost castigate de catre formatiuniile de centru-dreapta. In prezent se negociaza o formula guvernamentala crestin-liberala la care va participa si minoritatea ungara. Liberalii slovaci revin pe scena politica dupa o absenta de 12 ani.
Sinteza generala:
Curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare ale anului 2010. Cu exceptia Belgiei, liberalii castiga alegeriile parlamentare si devin partid guvernamental in Marea Britanie, Olanda, Belgia, Slovacia si Cehia.
Media europeana al curentului liberal-conservator este de 20%.
Perspective:
Federatia de partide ELDR se improspateaza cu formatiuni de dreapta: TOP’09 si SaS. Toate partidele au un profil liberal-conservator, combina si muleaza elemente liberale si setul de valori conservatoare.
Luni, 14 iunie a.c., ora 18:00, Majestatea Sa Regele Mihai I va decora pe Alteta Sa Regala Principele Nicolae cu Decoratia Regala Nihil Sine Deo. In continuarea acestui eveniment, Palatul Elisabeta va fi gazda unei receptii organizate cu ocazia implinirii a 25 de ani de catre Principele Nicolae si primirii de catre acesta a titlului de Alteta Regala si Principe al Romaniei.
In dimineata zilei de 14 iunie, Familia Regala va vizita Manastirea Dealu si Catedrala Arhiepiscopala din Targoviste, fiind oaspetii Inalt Prea Sfintitului Parinte Nifon, Arhiepiscopul Targovistelui, care va binecuvanta pe membrii Familiei Regale intr-un scurt Serviciu Religios.
Marti, 15 iunie a.c., ora 19:30, Camerata Regala va sustine un concert la Universitatea Nationala de Muzica. Regele Mihai I si Regina Ana, precum si Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu vor fi alaturi de Principele Nicolae la ambele evenimente.
Miercuri, 16 iunie a.c., Principele Nicolae va porni intr-un tur al tarii, vizitand Sinaia (16 iunie), Alba Iulia (17 iunie), Cluj (18 iunie), Targu Mures (19 iunie) si Brasov (20 iunie). Sambata, 19 iunie, Principele Nicolae va participa la un serviciu religios, in comuna Comori, judetul Mures. Duminica, 20 iunie, oaspetele regal va participa la un alt serviciu religios in Brasov, la parohia Sf. Imparati Constantin si Elena. Pe parcursul vizitei in tara, Alteta Sa Regala va vizita principalele obiective istorice si religioase din fiecare oras, urmarind sa cunoasca viata, obiceiurile si dorintele romanilor.
Alteta Sa Regala Principele Nicolae al Romaniei s-a nascut la 1 aprilie 1985 in Geneva, Confederatia Helvetica. A absolvit Colegiul Shiplake, din localitatea Henley-on-Thames, Marea Britanie, fiind in prezent student al Colegiului Royal Holloway din cadrul Universitatii Londrei. Alteta Sa Regala este fiul si primul copil al ASR Principesei Elena. Sora Principelui Nicolae este Domnisoara Elisabeta Karina De Roumanie. Sotul ASR Principesei Elena este Domnul Alexander Phillips Nixon.
Potrivit Normelor Fundamentale adoptate de Majestatea Sa Regele Mihai I la 30 decembrie 2007, Coroana Romaniei, alaturi de pozitia de Sef al Familiei Regale se transmite ASR Principesei Mostenitoare Margareta, apoi ASR Principesei Elena si, mai departe, ASR Principelui Nicolae, acesta fiind, deci, al treilea in ordinea de succesiune.
ASR Principele Nicolae a mai vizitat Romania si in anii trecuti, implicandu-se in activitati caritabile, in special in domeniul protectiei mediului. Alteta Sa Regala este primul voluntar al MaiMultVerde (www.maimultverde.ro).
Decoratia Regala Nihil Sine Deo face parte din suita de Decoratii Regale instituite de Majestatea Sa Regele incepand cu 30 Decembrie 2007, alaturi de Ordinul Carol I, Crucea Casei Regale a Romaniei si Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate. Ele sunt acordate personal de catre Majestatea Sa Regele romanilor si strainilor care au merite deosebite in sustinerea si promovarea valorilor si initiativelor Familiei Regale.
Camerata Regala este un grup de 21 de tineri studenti ai Universitatii Nationale de Muzica. Acestia au primit anul trecut Inaltul Patronaj al Altetei Sale Regale Principelui Radu, sustinandu-si tot atunci concertul inaugural. Au mai sustinut un concert si cu ocazia Jubileului Principelui Radu. Familia Regala promoveaza, prin Camerata Regala, pasiunea tinerilor pentru muzica de inalta calitate si stradania acestora de a se face cunoscuti si de a participa la competitii prestigioase de profil. Camerata Regala beneficiaza de sustinerea Conducerii Universitatii Nationale de Muzica din Bucuresti prin domnul rector Dan Dediu.
In alegerile parlamentare si prezidentiale din 1990 partidele de dreapta: PNL si PNTCD si-au sustinut proprii candidati prezidentiali: Radu Campeanu din partea PNL, Ion Ratiu din partea PNTCD.
Tripleta dreptei in alegeriile parlamentare si prezidentiale din 20 mai 1990:
Corneliu Coposu, Presedintele PNTCD (1990-95), Ion Ratiu, candidatul prezidential al PNTCD, Radu Campeanu, presedintele fondator PNL (1990-93), candidat la prezidential din partea PNL.
Între 1940 şi 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înfiinţat (în 1979, împreună cu soţia sa, Elisabeth) şi finanţat Fundaţia Raţiu. De asemenea, a fondat în 1984Uniunea Mondială a Românilor Liberi.
După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNŢ alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreşedinte al PNŢCD.
La 8 ianuarie 1990, Tribunalul Municipiului Bucureşti a înregistrat prima cerere de înscriere a unui partid, aceea a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, noua titulatură a PNŢ, pusă în acord cu apartenenţa la Internaţionala Creştin Democrată.
În perspectiva alegerilor din 1990, Delegaţia Permanentă a partidului, întrunită la 6 aprilie 1990, a desemnat pe Ion Raţiu drept candidat prezidential al PNTCD.
A obţinut 4,29 % din voturi, respectiv 617.007 VVE şi s-a plasat pe locul 3.
A fost ales deputat de Cluj din partea PNŢCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNŢCD.
În 1991 a înfiinţat ziarul Cotidianul. Are 2 copii – Indrei şi Nicolae. A decedat la Londra, la 17. ianuarie 2000.
„Cred ca pot sa spun cu toata taria ca ma consider un om fericit pentru ca am avut norocul sa traiesc destul pentru a vedea istoria reintrand in matca si ca mi s-a acordat cea mai mare demnitate, aceea de a-mi sluji tara. Pe langa asta, toate celelalte neplaceri, infrangeri, dezamagiri, le consider balbaieli ale unei lumi pe cale de primenire. O lume pe cale sa-si vindece ranile si sa-si construiasca sau sa-si reconstruiasca o morala. Optimismul meu robust ma face sa cred astfel. Va invit sa credeti in fericire.” Ion Ratiu, decembrie, 1999
Astăzi Ion Rațiu ar fi împlinit 93 de ani. S-a născut la 6 iunie 1917 la Turda, și provine dintr-o veche familie transilvană, care a dat mai multe generații de luptători pentru cauza națională a românilor. În cei 50 de ani de exil, nerenunțând la cetățenia română, indiferent de calitatea deținută (gazetar, om de afaceri, om politic etc) a rămas un fidel apărător al valorilor autentice românești și un militant neobosit în vederea democratizării vieții politice din țara noastră.
După Revoluția anti-comunistă din 1989 s-a întors în România, activând politic în PNȚCD. Din păcate, după 5 decenii de teroare bolșevică, puțini români i-au înțeles mesajul. După un îndelungat exil în decursul căruia a acumulat o experiență politică impresionantă, Ion Rațiu a venit acasă dorind să pună aceste calități în serviciul neamului său.
Cu toate acestea, despre dânsul s-a spus că este cel mai bun președinte pe care România nu l-a avut…
Ion Rațiu va rămâne un nume de referință în istoria partidului nostru și a țării. Activitatea și mesajul său sunt continuate, în serviciul națiunii române, de fiii acestuia prin intermediul fundației care îi poartă numele.
10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.
12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.
In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html
– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –
Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie
Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:
In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.
Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.
Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:
Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.
Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este MiscareaPoliticaFrontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.
Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.
A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).
Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.
Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.
In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.
Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.
Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.
In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.
Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.
Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.
Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.
Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.
In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.
8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!
8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!
Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.
Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.
Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.
– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.
– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.
– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.
– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.
– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.
– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.
– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.
Investitii:
– Orice investitie ar trebui facuta numai dupa realizarea unui proiect asemanator proiectelor de finantare europeana, cu prioritate, bineinteles, pentru proiectele avand cofinantare europeana…. Vezi mai mult
– Verificarea prin sondaj a ofertelor prin solicitarea anonima de oferte.
– Eliminarea clauzelor anticoncurentiale (pentru proiectarea salilor de sport, firmele trebuie sa aiba experienta similara in proiectarea salilor de sport pentru scoli).
– Crearea unui corp de evaluatori/verificatori pentru a stabili daca proiectele sunt complete.
– Interzicerea suplimentarii bugetelor cu mai mult de 5%-10%.
– Extinderea obligatorie a garantarii FNGCIMM pentru programele europene fara cofinantare (in sectorul privat).
– Concesionarea constructiei de autostrazi, cai ferate.
– Inzestrarea armatei se va face numai daca producatorii vor realiza in proportie die minim 70% tehnica necesara in tara.
Cheltuieli (altele decat investitii si salarii):
-Bugetul sa mentina doar cheltuielile legate de salarii, intretinerea curenta a sediilor si consumabilele.
– Asistenta sociala sa fie asigurata dintr-un singur fond, punctual (cu ancheta sociala).
– Compensarea medicamentelor subventionate cu impozitele datorate de farmacii.
– Plata serviciilor medicale per procedura, nu per numar de paturi. Penalizarea unitatii spitalicesti pentru erorile medicale cu de zece ori valoarea procedurilor.
-Anularea tuturor cheltuielilor cu carburanti, autoturisme, telefoane mobile, cu exceptia salvarii, politiei, pompierilor, etc..
– Anularea contractelor de paza si reorientarea acestora catre Jandarmerie.
Salarii bugetare:
– Diminuarea salariilor bugetare prin reducerea birocratiei si instituirea raspunderii personale. (Exemplu: Autorizatia de construire sa devina o Notificare de Construire din partea investitorului, in acord cu Certificatul de urbanism. Primaria doar sa inregistreze notificarea, urmand apoi sa verifice de-adevaratelea conformitatea constructiei cu regulamentul) Inlocuirea tutoror avizelor, acordurilor si autorizatiilor eliberate de autoritatile publice, centrale sau locale cu declaratii pe propria raspundere a celor interesati. Verificarea ulterioara a conformitatii declaratiilor.
– Anularea sporurilor de vechime.
– Marirea sporurilor de competenta (grade pentru profesori, medici)
– Anularea functiilor intermediare (sefi de servicii, directorasi) sau a celor inutile (Politia a fost demilitarizata, dar s-au mentinut gradele: Politistii trebuie sa fie agenti sau comisari, chestorul, de exemplu, este seful Politiei, nu un grad pe care cineva de treaba il primeste). Functiile sa fie temporare si legate de competenta lucratorilor.
– ocuparea unor anumite pozitii din administratie prin alegeri interne.
– Desfiintarea institutiilor paralele (directii agricole, prefecturi) sau complementare (politie feroviara, politie de frontiera, politie obisnuita…) Unificarea ANAF, ANI, Garzii financiare.
– Scoaterea procuraturii din randul magistratilor si asimilarea lor cu vocti ai statului. Excluderea acestora din serviciul public pentru pierderea procesolor pe vicii de procedura, netrimiterea in instanta a cazurilor, etc) Numirea sefilor politiei de catre primari (unde e cazul) sau presedintii de consilii judetene. Alegerea procurorilor sefi de catre barouri.
Combaterea evaziunii fiscale:
– Introducerea deductibilitatii cheltuielilor pentru alimentatie, sanatate, invatamant, asigurarea locuintei. Realizarea unui sistem electronic de emitere si deducere a facturilor.
– Demiterea
Impozite si taxe:
TVA
impozitul pe profit si pe dividende
contributii sociale si de sanatate
taxe pe proprietati (auto, imobiliare)
In cazul in care bugetul nu ar fi echilibrat s-ar putea mari TVA-ul daca s-ar micsora contributiile legate de salarii. Nu uitati ca ar fi in paralel cu introducerea deductibilitatii unor importante cheltuieli.
ALIANTA DREPTEI 