PNL: optiuni strategice 2010/11 (I)


La mai putin de un an de la alegeriile prezidentiale optiuniile electoratului roman reflecta o schimbare profunda. In linii mari acestea sunt:

PSD creste in sondaje si depaseste marja de 40%. Preferintele electoratului de stanga ar propulsa aceasta formatiune la un scor de cca. 45%. Conform acestui rezultat socialdemocratii ar putea guverna singuri si/sau alaturi de grupul minoritatilor. Cresterea PSD vine din doua directii: electoratul de stanga al PD-L si fidelizarea propriului electorat. In varianta in care PSD reuseste sa isi conserve acest electorat, atunci socialdemocratii pot repeta scorul optinut in 2000. Din aceste motive targetul mesajelor PSD se indreapta impotriva „guvernelor de dreapta” PNL (2004-08), PD-L (2008-prezent).

PNL atinge un maxim istoric de 25%. Pana in prezent Partidul-National Liberal atingea marja de 25-30% numai in Municipiul Bucuresti, dar ultimul sondaj indica un trend crescend la nivel national. Din punct de vedere statistic scorul de 25% este insufiecient pentru a guverna. Astfel PNL ar deveni principalul partid de opozitie, cenzurand constant un guvern de stanga. Accesiunea catre 30-35% ar propulsa Partidul National Liberal catre guvernare. Pentru indeplinirea acestui obiectiv politic este nevoie insa de consolidarea organizatiilor teritoriale si cresterea atat al numarului de membri, dar si in vizibilitatea in politica cotidiana.

PD-L se afla pe trend descrecend ireversibil. Intentiile de vot indica acest partid la un scor de 15%. In cazul unor alegeri anticipate brandul democrat ar putea supravietui numai gratie unor figuri noi si nerodate de patina guvernarii. Daca in 2000, Partidul National Taranesc Crestindemocrat deconta in mod sever guvernarea PNTCD-PNL-PNTCD-UDMR, neaccesand pragul parlamentar de 5%, increderea in PD se creioneaza la 10%.

PRM creste in sondaje si atinge cota de 10%. Partidul Romania Mare profita de hemoragia liberal-democrata si atrage atat nemultumitii PD-L, dar isi recupereaza si conserveaza propriul segment electoral.

UMDR este cotat constat la 5%. Chiar daca in unele sondaje cifrele ne indica chiar rezultate sub 5%, formatiunea maghiara detine destule resurse de mobilizare al propriului electorat.

Un indicativ important este cota scazuta de prezenta la vot. In alegerile parlamentare din 2000 65% din electorat sa prezentat la vot. In 2008 prezenta la vot a scazut vizibil la 39,20%.

Toate sondajele indica o incredere redusa in clasa politica si cota de participare nu va depasi marja de 50%.

Tabloul parlamentar al sondajului se prezinta astfel:

PSD 45% (Alegeri parlamentare 2000: 36,6%)

PNL 25% (Alegeri parlametare 2000: 6,89%)

PRM 10% (Alegeri parlamentare 2000: 19,48%)

PD-L 10% (Alegeri parlamentare 2000: 7,03%)

UDMR 5% (Alegeri parlamentare 2000: 6,8%)

Minoritati 3,5%

Alte formatiuni 1,5%

Proximele alegeri locale se vor desfasura intre proiecte politice de stanga (PSD) si politice proiecte politice de dreapta (PNL). Strategia aplicata de FIDESZ, prin care aceasta formatiune a intregrat toate curentele de dreapta intr-un singur partid, se poate adapta si in strategia electorala din 2012.

Alaturi de Partidul Popular Crestindemocrat KDNP (partid istoric ungar asemanator PNTCD), FIDESZ a obtinut 52,73% voturi valabil exprimate. Acest succes a fost obtinut numai prin largirea ofertei electorale si transformarea FIDESZ din partid liberal de cadre in partid popular de orientare liberal-conservatoare.

In optiuniile strategice ale viitoarelor campanii electorale trebuie luate in consideratie implozia partidelor crestindemocrate. Partidele membre PPE au pierdut toate alegeriile anului 2010: alegeri regionale in Franta si Germania, alegeri parlamentare in Cehia, Slovacia, Olanda.

Castigatorii anului electoral 2010 sunt partidele conservatoare din Marea Britanie si Ungaria si formatiuniile liberal-conservatoare noi-create din Slovacia (Solidaritate si Liberate) si Republica Ceha (Traditie, Ordine si Prosperitate).

In Italia si Franta formatiuniile populare se confrunta cu disidente liberal-conservatoare. In Franta, fostul premier gaullist Dominique du Villepin si-a infiintat la data de 19 iunie formatiunea „Republica Solidara”, iar in Italia, presedintele Camerei Deputatilor Gianfranco Fini este pe cale sa isi infiinteze propriul partide de orientare liberal-conservatoare.

Astfel curentul liberal-conservator continental format din Partidul National Liberal, Partidul pentru „Libertate si Democratie” VVD (Olanda), FIDESZ (Ungaria), miscarea politica „Traditie, Ordine si Prosperitate” TOP 09 (Republica Ceha), miscarea politica „Libertate si solidaritate” SaS (Slovacia), miscarea politica „Republica Solidara” (Franta) Partidul Liberal din Germania si miscarea politica condusa de Gianfranco Fini emuleaza in mod pozitiv atat liberalismul clasic, cat si curentele crestindemocrate si conservatoare.

Implozia ireversibila liberal-democrata reprezinta o sansa in consacrarea Partidului National Liberal drept reprezentant unic al dreptei politice din Romania.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tobias Wimbauers Blog

Notizen aus der Bücherhöhle

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Stelian Tănase | Stelian Tănase

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: