Revolutia Romana – Timisoara – 17 Decembrie 1989

Materialul de mai jos a fost difuzat pe 18 Decembrie 1989 la Radio Europa Libera in cadrul emisiunii “Actualitatea romaneasca: Timisoara in revolutie”.

Fotografiile au fost realizate pe 17 Decembrie 1989 de Constantin Duma.

Material preluat de pe websitul: EroiiNuMor

Iasi, 14 decembrie 1989: „Primavara cade joi”

14 decembrie 1989. Revoluţia a început la Iaşi.

Material preluat de pe websitul „Procesul Comunismului„.

Autor: Eduard Alexandru.

Revoluţia din Decembrie 1989 ar fi putut începe, cu câteva zile mai devreme, la Iaşi. Pe 13 şi 14 decembrie 1989, ieşenii au avut surpriza de a găsi în cutiile poştale sau chiar pe stradă manifeste prin care erau chemaţi la demonstraţie.

“Participaţi la demonstraţia din Piata Unirii la 14 XII, ora 16”, era scris pe fluturaşii răspândiţi în întreg oraşul. Era un mare curaj pentru acele timpuri să răspândeşti astfel de apeluri fără acordul partidului unic sau fără controlul Securităţii. Cu toate acestea, o mână de oameni a reuşit să alunge teama şi să răspundă la apelul necunoscuţilor. Au plătit scump pentru curajul lor, în după-amiaza zilei de 14 decembrie, când au fost încolonaţi şi duşi în linişte la sediul poliţiei politice din str. Triumf nr. 6.

Capii revoltei erau Ştefan Prutianu, economist la acea dată, scriitorul Cassian Maria Spiridon, inginerii Vasile Vicol şi Ionel Săcăleanu. Cu câteva luni înainte, în luna octombrie, ei au format clandestin un partid, Frontul Popular Român, a cărui menire era de a îndepărta dictatura ceauşistă. Ulterior, în mişcarea politică au mai intrat juristul Valentin Odobescu, maistrul Titi Iacob şi Emilian şi Vasile Stoica. Iniţial, Frontul îşi propusese să iniţieze acţiuni de protest locale pe data de 16 decembrie, însă, data a fost decalată cu două zile.

Fiecare membru trebuia să contacteze câte trei oameni de încredere. Unii dintre aceştia s-au dovedit, totuşi, a fi informatori, protestele din Piaţa Unirii fiind înăbuşite din faşă. Locul manifestării a fost împânzit, cu două ore înainte de ora stabilită, de maşini de pompieri (sosite în zonă, chipurile, “pentru o aplicaţie”), de “băieţi cu ochi albaştri” şi de… sportivi care au umplut la maximum Hotelul “Sport” şi care, în dimineaţa aceea, ocupau întreg centrul oraşului, în zone-cheie pentru ochit şi observaţie. Culmea, miliţienii (cel puţin cei în uniforme) erau destul de puţini.

Organizatorii mizau pe cel puţin două-trei mii de persoane. La ora 16.00, însă, nu eru decât vreo 50 de ieşeni care au depăşit teama. Erau pregătite cuvântări împotriva Guvernului şi a dictaturii, s-ar fi aprins lumânări şi s-ar fi cântat “Deşteaptă-te române!”. Nimic din toate acestea, însă, nu s-a întâmplat.

Primul arestat a fost ing. Vasile Vicol care a fost “ridicat” la ora 8.00, în dimineaţa zilei de 14 decembrie. El avea misiunea de a trage clopotele de la Mănăstirea Golia pentru a trezi conştiinţa ieşenilor. Pe 17 decembrie, în arest i-au urmat Ştefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon dar şi curioşii care se strânseseră, la o bere, în apropiere de Piaţă. Ultimul “contrarevoluţionar” prins de Securitate a fost Titi Iacob, arestat pe 18 decembrie, chiar la locul de muncă. El a rezistat torturii până la ora 18.00, când a recunoscut că este unul dintre “duşmanii de clasă”. Acest lucru, însă, nu i-a mulţumit pe anchetatori care au continuat “să-l frigă”. Toţi cei arestaţi “s-au bucurat” de acelaşi tratament din partea orânduirii socialiste multilateral dezvoltate.

Pe 22 decembrie, iniţiatorii revoltei de la Iaşi au fost eliberaţi. Nu ştiau nimic despre ceea ce se întâmpla în întreaga ţară. Dictatorul fugise iar picioarele lor arse şi pline de vânătăi călcau cu nesimţire chipul sfâşiat al comunismului.

Nici până astăzi, curajul ieşenilor nu a fost recunoscut oficial de către autorităţi. Micul grup de protestatari (trei dintre ei deja au murit) urma să fie condamnat la moarte, pe 25 decembrie 1989. Din când în când, câte un politician mai pomeneşte şi de 14 decembrie. E o problemă de imagine. Doar atât…

Descendenta vlaho-aromana a Familiei Regale

Una dintre miturile propagandei comuniste lansate dupa instaurarea dictaturii comuniste se lansa pe falsul istoric ca Familia Regala ar fi de „sorginta straina”. Adevarul istoric este insa cu totul altul:

– Carol I. a renuntat la cetatenia germana, fiind ales in 1866 drept Principe al Romaniei, devenind ulterior in 1880 Rege al Romaniei.

– Familia Regala este descendenta dintr-o familia nobiliara vlaho-aromana.

Evident ca Romania zilelor de astazi este produsul regimului republicii semi-prezidentiale, regim politic care prin natura sa produce si reproduce conflicte si crize constitutionale.

Romania a progresat si sa dezvoltat ca stat unitar, constitutional, national si modern sub auspiciile monarhiei constitutionale. In concluzie numai prin revenirea la fagasul traditional, prin restaurarea monarhiei constitutionale, Romania poate redeveni un stat modern.

Material preluat de pe blogul Casa Regala.

Scurt istoric

În 1185, trei fraţi vlahi: Petru, Asan şi Caloian, au condus o revoltă în Bulgaria împotriva Imperiului Bizantin, conducătorul noului stat fiind Ţarul Petru al II-lea. Anul următor, bizantinii vor fi forţaţi să recunoască independenţa noului Ţarat cu capitala la Târnovo.

Cinci ani mai târziu, în 1190, Petru va renunţa la tron în favoarea fratelui său Asan, un conducător politic mult mai bun, care reuşeşte prin forţă militară să apere independenţa statului său. Acesta însă este ucis în 1195 , iar Petru redevine ţar, dar pentru scurt timp, pentru că rivalii săi îl vor ucide şi pe el doar un an mai târziu.

Caloian, fratele mai mic al lui Petru şi Asan, devine ţar, se înţelege la pace cu grecii (1201) face incursiuni militare împotriva sârbilor şi ungurilor, apoi ocupă întreaga Macedonie, dar este ucis în bătălia pentru Salonic.

Ţaratul (imperiul) vlaho-bulgar a fost în egală măsură vlah (aromânesc la sud de Dunăre şi românesc la nord) şi bulgar. Asta nu înseamnă că vlahii i-au cucerit pe bulgari sau că bulgarii au cucerit principatele dunărene, ci înseamnă că în cadrul acestui stat au conlocuit două populaţii, una romanofonă, celalată slavofonă, pe ansamblul teritoriului său, toponimia veche aratând o predominanţă a slavilor la şes, şi a romanicilor în zonele peri-montane, deluroase şi mai păduroase; ţărmurile aveau o populaţie preponderent grecească. Ulterior, despărţirea proto-românilor de către populaţiile slave aşezate printre ei, a creat cele patru grupuri lingvistice : daco-român, aromân, megleno-român şi istro-român ; daco-românii absorbind treptat slavii din nordul Dunării, în timp ce slavii au absorbit treptat majoritatea aromânilor, megleno-românilor şi istro-românilor din sudul Dunării.

DESCENDENŢĂ
1) Ioan Asan I of Vlachs and Bulgars

2) Ioan Asan II of Vlachs and Bulgars m (Ana) Maria of Hungary, daughter of Andrew II of Hungary

3) Elena Asan m Emperor Theodoros II of Nicea (Theodoros Doukas Batatzes)

4) Eudocia Lascarina m Guillaume Pierre de Vintimille, Count of Tenda

5) Ioan Lascari, Count of Ventimiglia and Tenda

6) Guillaume Petru II of Tenda and Vintimille

7) daughter m Petru Balbi, Count of Tenda iure uxoris

8.) Antoniu Lascari, Count of Tenda

9) Honoriu Lascari, Count of Tenda

10) Ioan Antoniu Lascari, Count of Tenda

11) Anna Lascarina, Countess of Tenda m René de Savoie, Count of Villars, batard de Savoie

12) Honoriu of Savoy, Marquess of Villars, Count of Tenda

13) Henrietta of Savoy, Marchioness of Villars m Charles de Lorraine de Guise, duc de Mayenne

14) Catherine of Lorraine-Guise m Charles Gonzaga, Duke of Nevers was as Charles I, Duke of Mantua (descendant of the Palaiologos Marquesses of Montferrat)

15) Carol II, Duke of Rethel, married Maria, Duchess of Montferrat

16) Eleanor of Mantua, married Ferdinand III, nHoly Roman Emperor

17) Eleanor of Austria, Queen of Poland, married secondly Charles V Leopold, Duke of Lorraine

18) Leopold Joseph, Duke of Lorraine

19) Francis II, Duke of Lorraine, Grand Duke of Tuscany, etc

20) Leopold II, Holy Roman Emperor

21) Francis I of Austria

22) Leopoldina of Austria, married Pedro I of Brazil

23) Maria II of Portugal, married Ferdinand

24) Antonia of Portugal, married the above-mentioned Leopold, Prince of Hohenzollern

25) the above-mentioned Ferdinand I of Romania

26) the above-mentioned Carol II of Romania

27) the above-mentioned Mihai I of Romania

28) second daughter: Elena of Romania

29) Nicholas Michael Medforth-Mills de Roumanie

Bursa transferurilor politice – update 10 ianuarie 2011

In perioada vacantei parlamentare sau perfectat doua transferuri: un deputat PNL a parasit partidul si sa alaturat UNPR. Un deputat din grupul independentilor nealiniati politic sa inscris in PC.

PNL si PC vor forma grupul parlamentar comun al Aliantei de Centru Dreapta.

Raportul de forte in parlament este urmatorul:

Coalitia guvernamentala

PD-L 37% (174 parlamentari)

UDMR 6,5% (31 parlamentari)

UNPR 5% (25 parlamentari)

Minoritati 3,5% (18 parlamentari)

Total: 52% (248 parlamentari)

Opozitia parlamentara

PSD 29% (136 parlamentari)

ACD PNL + PC 17% (79 parlamentari)

PNL 15,75% (74 parlamentari)

PC 1,25% (5 parlamentari)

Parlamentari independenti neafiliati politic 2% (8 parlamentari)

Total: 48% (223 parlamentari)

Total Camera Deputatilor + Senat: 471

Majoritate: 236 parlamentari

Discurs sustinut de Varujan Vosganian (PNL) privind omagierea rezistentei anticomuniste

In ziua de 8 decembrie 2010, in Senat a fost dezbatuta o initiativa legislativa a senatorului PNL Puiu Hasotti privind instituirea unei Zile pentru omagierea detinutilor anticomunisti. Cum Senatul, prin avizul negativ al Comisiei Juridice, insotit de cel negativ al Guvernului, era tentat sa respinga propunerea legislativa, iar dl Senator Varujan Vosganian (PNL ) a cerut cuvantul. In urma celor prezentate mai jos, Senatul a decis sa sustina propunerea respectiva.

„Domnul Varujan Vosganian:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Eu cred că ceea ce parcurge societatea românească astăzi nu este atât o criză politică sau economică, ci este o criză de sens. Este vorba de sensul societăţii româneşti şi sensul se judecă socotind locul de unde vii şi proiectul pe care îl ai. Nu vreau să insist asupra proiectului, vom discuta altădată.

În schimb, dacă ar fi să discutăm despre istoria recentă a românilor, veţi vedea că noi nu avem curajul să privim în ochi pe morţii noştri cei noi, adică cei care au murit în locul nostru pentru ca noi să putem trăi în locul lor. Din acest motiv, neasumându-ne istoria recentă şi neîmpăcându-ne cu morţii cei noi, sufletul românesc este bântuit de tot felul de nelinişti.

Eu aş vrea să întreb această sală, aş vrea să întreb poporul român, câţi dintre noi ştim numele vreunui tânăr mort în Revoluţia din 1989? Câţi dintre noi, închizând ochii, pot vizualiza pe Tudor Vladimirescu, pe Gheorghe Doja pe tronul acela de fier încins, pe Decebal tăindu-şi beregata înconjurat de soldaţii romani? Probabil ca foarte multi. Dar câţi dintre noi vizualizează chipul vreunui tânăr mort în Revoluţie? Câţi dintre români ştiu care este ultimul român care a murit cu arma în mână împotriva Securităţii? Era un ţăran, îl chema Ion Banda, şi a murit prin 1962 în Munţii Banatului. Nu era nici intelectual, nu era nici ofiţer, ci era un ţăran. A murit iată, cu arma in mana, la 17 ani după terminarea războiului.

Câţi copii învaţă la şcoală despre faptul că România a avut cea mai sângeroasă şi cea mai dârză luptă împotriva comunismului? Câţi ştiu de căpitanul Timaru, de fraţii Paragină, care au aparat in Muntii Vrancei Hrisovul lui Stefan cel Mare? De atâţia alţi eroi… Elisabetei Rizea nu am reuşit să-i facem un monument în Bucureşti nici măcar până astăzi. Câţi ştiu că Mircea Vulcănescu dormea, in inchisoare, pe pardoseala de beton pentru ca Iuliu Maniu să doarmă pe el ca pe o saltea, omenească, şi să-şi mai lungească puţin zilele?
Câţi cunosc numele generalilor români care au fost udaţi cu apă rece şi lăsaţi să îngheţe în frig? Câţi cunosc, de pildă, faptul că am avut o Ana a lui Manole în zilele noastre? Noi învăţăm la şcoală că Ana a lui Manole a murit din iubire necondiţionată ducând mâncare iubitului ei care era seful constructorilor catedralei de la Curtea de Arges.
Câţi au auzit de Ioana Sălăgean, elevă în clasa a XII-a la Liceul „Iulia Haşdeu”, care a murit împuşcată ducând mâncare iubitului ei care era soldat? De ce copiii nu învaţă la şcoală şi de Ioana Sălăgean? Pentru că la Ana lui Manole putem explica sacrificiul prin faptul că prin moartea ei s-a construit o catedrală. Poate că nu ştim ce să explicăm prin moartea Ioanei Sălăgean, pentru că prin jertfa ei nu ştim exact ce am reuşit să construim.
Câţi cunosc numele lui Liviu Babeş care şi-a dat foc pe pârtia de la Poiana Braşov? Există doar un mic monument în curtea capelei de la Poiana Braşov care sa aminteasca de sacrificiul lui.
În schimb, lui Jan Palach, cehii i-au făcut un monument în centrul Pragăi, ba, chiar, au dat şi numele unui asteroid, pentru ca toată omenirea să ştie cine a fost eroul care şi-a dat foc atunci când ruşii au invadat Cehoslovacia.
De aceea, opinia mea este că acest proiect, chiar dacă dumneavoastră socotiţi astăzi să-l respingeţi, urmând avizul guvernamental, nu trebuie totuşi dat de o parte cu atâta uşurinţă.
Câtă vreme noi nu ne asumăm morţii cei noi, câtă vreme jertfa lor nu face parte din educaţia copiilor noştri, câtă vreme nu avem şi noi Jean Monnet-ul nostru, ca şi francezii, care au făcut din el un erou naţional şi îl sărbătoresc în fiecare an, iar noi nu avem niciun erou al rezistenţei anticomuniste, pe care să-l sărbătorim, vom fi neliniştişi în sufletul nostru şi vom avea impresia că asta e din cauza votului uninominal sau din cauza Acordului cu Fondul Monetar Internaţional, când este, de fapt, din cauză că noi nu ne asumăm istoria noastră, aşa cum este ea. Neştiind exact de unde venim, cine a murit în locul nostru, pentru ca noi să trăim în locul lor şi să avem datoria să facem lumea pentru care ei au murit, n-o să ştim nici încotro ne îndreptăm. Mulţumesc!”

Sursa: Varujan Vosganian Blog

Mariana Campeanu a castigat mandatul de deputat din Tara Hategului

Vicepreşedintele PNL Mariana Câmpeanu a câştigat bătălia din Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului. PNL-ul practic îşi reocupă locul de deputat deţinut până nu demult de fostul deputat Ioan Timiş (a decedat) care trecuse de la PNL la PD-L.

Partidul National Liberal a castigat in 2010 toate alegerile parlamentare anticipate: in ianuarie 2010 in colegiul 1 din Bucuresti si in decembrie 2010 in colegiul 3 din judetul Hunedoara.

Peste 53.000 de alegători din Călan, Haţeg, Ţinutul Pădurenilor şi Ţara Haţegului au fost aşteptaţi, duminică, la vot, pentru a desemna dintre cei opt candidaţi deputatul din Colegiul nr. 3 Hunedoara, funcţie rămasă vacantă după decesul lui Ioan Timiş.

Alegerile din Colegiul nr. 3 pentru Camera Deputaţilor în judeţul Hunedoara au fost supravegheate de o echipă a Serviciului de Transmisiuni Speciale, coordonată de către şeful acestuia, generalul Marcel Opriş, fiind folosit, în premieră, în altă parte decât în Capitală, un soft care să împiedice votul multiplu.

Pana la orele 21.00 s-au prezentat la urne 25.740 de hunedoreni, dintre cei peste 53.000 care figurează pe listele de vot.

Rezultate finale

Mariana Câmpeanu PNL 8.738 voturi valabil exprimate, 34.85%

Daniel Răducanu PD-L 7.339 voturi valabil exprimate, 29,27%

Liliana Țolaș PSD 5.218 voturi valabil exprimate, 20,81%

Nicolae Timiș (Ind.) 2.683 voturi valabil exprimate, 10,70%

Bela Fulop (UDMR) 438 voturi valabil exprimate, 1,7%

Remus Cernea (Ind.) 269 voturi valabil exprimate, 1,03%

Iosif Danci (PNTCD) 187 voturi valabil exprimate 0,73%

Rezultate alegeri parlamentare 2008

Ioan Timis (PNL) 12.103 voturi valabil exprimate, 45,32%

Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC) 5.953 voturi valabil exprimate, 22,29%

Matei Oprila (PD-L) 5.842 voturi valabil exprimate, 21,87%

Gheorghe Popescu (PRM) 924 voturi valabil exprimate, 3,46%

Bela Fulop (UDMR) 517 voturi valabil exprimate, 1,93%

Ioan Spatacean (PNG-CD) 461 voturi valabil exprimate, 1,72%

Candidatul PD-L a fost primar PNL. Candidatul independent Timiș a fost primar PNL. PSD s-a încăpățânat să depună o candidatură, cu toate că a ieșit pe locul 3 și a încălcat astfel înțelegerea, ce-i drept nescrisă, prin care partidele de opoziție au agreat să susțină un candidat unic în astfel de alegeri parțiale, anume din partea partidului care a deținut inițial mandatul, lucru practicat la cele două alegeri precedente din București.

Aș mai menționa apoi prezența permanentă a domnului Falcă în campanie, ca și distribuirea, deja clasică, de bani, lemne, ulei, bonuri de masă și alte asemenea, desigur de către PD-L.

Sursa informationale:

Politica Liberala

PeSurse.ro

Campanie electorala cu mita si furtisag la Hateg

Campania electorală pentru alegerile din 5 decembrie din Colegiul nr. 3 Hațeg a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că PD-L nu este capabil de o confruntare electorală onestă.

PD-L a demonstrat din nou că este interesat doar de obținerea puterii prin orice mijloace, pentru a accede apoi la banul public pe care să-l pună la dispoziția clientelei sale politice.

În absența unei oferte electorale pentru români, partidul aflat la putere a recurs la pomană și mită electorală cu alimente, tichete de masă și bani. Mai mult decât atât, reprezentanții PDL au fost siguri că vor pierde dacă își vor promova candidatul sub culoarea portocalie și sub sigla partidului. Așa că au încercat să inducă electoratul în eroare folosind afișe electorale pe fond verde, fără siglă, sperând, în acest fel, că vor scăpa de una dintre marile lor probleme: lipsa de credibilitate în fața electoratului.

,,Interesul,, PDL pentru binele populației a crescut în mod neașteptat tocmai astăzi, când în zonă s-au perindat rând pe rând, miniștrii Internelor, Agriculturii și Turismului pentru a le face oamenilor promisiuni deșarte.

Alegătorii din Hațeg trebuie să fie conștienți că au libertatea și dreptul de a trimite, duminică, prin votul lor, în Parlamentul României, o persoană care să le reprezinte în mod loial și cinstit interesele, care să fie caracterizată de verticalitate, competență și care să nu se alieze jafului pe care guvernarea Băsescu-Boc-Udrea îl comite zi de zi asupra românilor.

Mariana Câmpeanu

Deputat PNL

Sursa: Partidul National Liberal

Personalitatile dreptei: Petre Tutea (6 oct. 1902- 3 dec. 1991)

Petre Țuțea s-a născut în anul 1902 la Boteni, în judeţul Argeş, în familia unui preot. Supranumit un Socrate român, Țuțea și-a lăsat amprenta asupra culturii românești, făcând parte, în anii 30, din valul de intelectuali reuniţi în jurul lui Nae Ionescu: Constantin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu.

 

Bibliografie:

Bătrâneţea şi alte texte filosofice, Bucureşti, Editura Viitorul Românesc, 1992.
Reflecţii religioase asupra cunoaşterii, ediţie îngrijită de Ion Aurel Brumaru, Bucureşti, Editura Nemira, 1992.

Philosophia perennis, Bucureşti, Editura Icar, 1992; reeditare în 1993, volum reeditat sub titlul Scrieri filosofice vol. I, Editura România Press, 2006

Nelinisti metafizice, ediţie îngrijită de Petre Anghel, Bucureşti, Editura Eros, 1994.

Filosofia nuanţelor (Eseuri. Profiluri. Corespondenţă), antologie, prefaţă şi aparat critic de Mircea Coloşenco, texte stabilite de Sergiu Coloşenco, postfaţă de Sorin Pavel, Iaşi, Editura Timpul, 1995.

Scrieri filosofice, vol. I, prefaţă de Gavril Matei Albastru, Bucureşti, Editura România Press, 2005.

Scrieri filosofice, vol. II, cu un medalion de Ion Papuc şi postfaţă de Gavril Matei Albastru, Bucureşti, Editura România Press, 2006.

Fragmente, Bucureşti, Editura Romania Press, 2007.

In Colegiul Hateg vor avea loc alegeri partiale pentru un post de deputat

Hunedorenii din colegiul Tara Hategului-Tinutul Padurenilor sunt asteptati, duminica 5 decembrie 2010, la urne pentru a-si alege deputatul pentru un rest de mandat de doi ani, dupa ce postul a fost vacantat in urma decesului democrat liberalului Ioan Timis, in vara.

Fotoliul de parlamentar este ravnit de sapte candidati, dintre care doi independenti. Acestia sunt, potrivit ordinii de pe buletinul de vot urmatorii:

  • Mariana Campeanu (PNL)
  • Bela Fulop (UDMR)
  • Daniel Raducanu (PD-L)
  • Liliana Tolas (PSD+PC)
  • Emil Danci (PNTCD)
  • Mircea Paraian (PNG-CD)
  • si indepedentii
  • Nicolae Timis (fratele lui Ioan Timis)
  • Remus Cernea

Sursa: Hai Ca Se Poate Blog

Varujan Vosganian – discurs de Ziua Romaniei – 1 decembrie 2010

Am sarbatorit ieri Ziua Romaniei, impreuna cu liberali de pe la toate filialele Bucurestiului, cu simpatizanti liberali si bloggeri, la PNL sector 3, pe bulevardul „1 Decembrie 1918”

Invitat a fost Varujan Vosganian, iar din discursul acestuia am selectat cateva fragmente care se refera la romanii din afara tarii, si la faptul ca acestia trebuie cumva recuperati, apropiati, o misiune pe care PNL, ca partid istoric, trebuie in mod obligatoriu sa si-o asume. Senatorul i-a impartit pe romanii de departe in cateva categorii, pentru a-i cunoaste mai bine :

1. Romanii „de diaspora”: cei care au plecat indeosebi din Ardeal, in perioada de la sfarsitul sec XIX si pana la inceputul primului razboi mondial, sau chiar mai tarziu. De obicei evrei nascuti in Romania. Unii sunt deja la a patra generatie in diaspora. Putini mai vorbesc limba romana. „Daca nu facem o actiune urgenta de recuperare, vor deveni o amintire”, a spus senatorul liberal.

2. Romanii „din exil”: cei care au plecat dupa al doilea razboi mondial, in cea mai mare parte izgoniti. Printre ei sunt figuri dintre cele mai importante ale culturii romane. Elitele acelor vremi. Despre ei Varujan Vosganian a spus: „Trebuie sa ne impacam cu romanii din exil. Multi inca mai privesc Romania asa cum o priveau atunci cand au plecat. (…) Noi, cei care locuim in Romania, nu avem voie sa ne suparam pe ei. (…)Trebuie sa fim primitori si intotdeauna sa taiem vitelul cel gras atunci cand un roman se intoarce acasa”.

3. Romanii „imigranti”: cei plecati din tara pentru a muncii. Cei 2,7 milioane, conform ultimelor statistici, constituie o grea lovitura pentru Romania. „Trebuie sa-i ajutam sa-si pastreze puntile cu Romania. (…) In ultimii ani am pierdut aproape o Basarabie”

4. Romanii „din vecinatate”: din Basarabia, Bucovina, Gyula, Valea Timocului… etc. „In legatura cu ei trebuie sa functioneze continuu idealul unitatii spirituale. Ei trebuie sa ramana parte a spiritualitatii romanesti.”

Singurul mijloc prin care putem ajuta PNL-ul si pe noi. IMPREUNA. Ca din ideile tuturor, si prin politicile si oamenii sai, PNL sa poata remodela acea Romanie mare si prospera pe care inaintasii liberali au visat-o, candva au faurit-o, dar la care, din pacate, mai tarziu, arareori am fost indreptatiti sa mai speram.

ACUM, IMPREUNA si ALTFEL e mesajul PNL pentru romanii de pretutindeni. Cel putin asa l-am inteles eu. Si cred ca l-am inteles bine. Nu vreau sa fiu patetica, pentru ca urasc asta. Nu sunt patrioata de ziua a saptea, doar pentru ca ieri a fost Ziua Romaniei. S-a intamplat sa ascult un discurs frumos si sa scriu asta, gandindu-ma ca toti putem avea un rol si putem ajuta cu ceva. Prin comunicare. Chiar avem o sansa mare acum, cand tara e mai distrusa ca niciodata. Va imaginati ce ar insemna ca, din haul in care suntem, Romania sa se ridice DIN NOU pe umerii PNL? E posibil!

Test + Imagini: Lilick Auftakt

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Delegaţia PNL în Parlamentul European protestează faţă de încălcarea, fără precedent, a procedurilor de vot în Comisia PETI

Comunicat de presă,/Bruxelles, 2 decembrie 2010/Delegaţia PNL în Parlamentul European protestează faţă de încălcarea, fără precedent, a procedurilor de vot în Comisia pentru Petiţii, în cadrul căreia s-a dezbătut, astăzi, petiţia depusă de membrii Federaţiei MEDIASIND cu privire la includerea presei în Strategia Naţională de Apărare, la capitolul vulnerabilităţi.

Şefa delegaţiei liberale Norica Nicolai, prezentă la dezbateri, a criticat dur modul în care PPE a permis înlocuirea membrilor de drept în Comisia PETI cu eurodeputaţi români:

„Este jenant că cei mai mulţi membri PPE din comisie au fost înlocuiţi cu eurodeputaţi români, şi anume opt, pentru a vota în favoarea închiderii acestei petiţii. În raport cu Articolul 195 al Codului de procedură al Parlamentului European, referitor la votul acordat petiţiilor, votul de azi a încălcat flagrant regulamentul. Preşedinta Comisiei pentru Petiţii,  Erminia Mazzoni (PPE, Italia) a permis ca eurodeputaţii propriului grup politic, în majoritate români, să voteze. Vom sesiza Conferinţa preşedinţilor, mă refer aici la celelalte grupuri politice, în legătură cu aceasta încălcare. Dorim ca această petiţie să fie repusă pe ordinea de zi a Comisiei!”

În timpul dezbaterii din Comisia PETI, Norica Nicolai le-a atras atenţia colegilor săi europarlamentari asupra gravităţii gestului făcut de unul dintre eurodeputaţii români afiliaţi PPE de a transmite acestei comisii stenograme ale unor înregistrări telefonice:

„Vi s-au prezentat o serie de stenograme dintr-un dosar penal care este pendinte de către o instanţă judecătorească.

Stimaţi colegi, Codul de procedură penală român interzice utilizarea unor probe din dosar până ce cauza nu este judecată. Din păcate, aceste interceptări telefonice în România sunt o practică şi cine va răsfoi presa românească va vedea că este plină de interceptări telefonice şi nimeni nu face referire la legalitatea obţinerii acestor probe. Utilizarea şi scoaterea lor din dosare penale este considerată infracţiune, conform legii penale române.”

Coordonatoarea ALDE în Comisia pentru Petiţii, Adina Vălean, va înainta o scrisoare adresată tuturor liderilor partidelor politice reprezentate în PE, cu excepţia celor afiliate PPE, în care va solicita sprijinul în vederea redeschiderii petiţiei jurnaliştilor români. În acelaşi timp, Adina Vălean va interpela în scris Comisia Europeană pentru a cere clarificări referitoare la aplicarea articolului 7 din Tratatul European cu privire la respectarea valorilor comune europene şi la modul în care acest articol s-a aplicat în cazul petiţiei jurnaliştilor români.

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat: