Memoria istoriei: infiintarea Aliantei de Centru Dreapta ACD PNL-PC

Infiintarea Aliantei de Centru Dreapta ACD PNL-PC intre Partidul National Liberal si Partidul Conservator este un prim pas in castigarea monopolului pe esichierul de centru-dreapta din sistemul de partide postdecembrist. Unicul partid ramas in afara acestei constructii politice este Partidul National Taranesc Crestindemocrat PNTCD. Sa speram ca liderii taranisti vor avea intelepciunea sa clarifice diferendele prezente si in viitorul apropiat sa se alature ACD.

Protocolul de functionarea al Aliantei de Centru Dreapta ACD il cititi aici.

Prin formarea acestei aliante politice, se adevereste una din previziuniile lansate de blogul AliantaDreptei, inainte congresului extraordinar al PNL din 5-6 martie 2010. Despre acest subiect cititi aici.

Daca analizam istoria aliantelor politice din spectrul de centru-dreapta, acestea au avut intotdeauna succes.

In 1859 se formeaza atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca „Societatea Amiciilor Constitutiunii”, alianta electorala care cuprindea atat liberalii de stanga, cat si liberalii moderati. Alianta electorala a deschis drumul spre coagularea si comasarea tuturor fractiunilor si curentelor liberale si liberal-conservatoare intr-un singur partid, proces politic incheiat in 1875 prin fuziunea  fractiunilor liberale si conservatoare intr-un singur partid: Partidul National Liberal.

Partidul National Liberal a candidat in alegerile parlamentare din 1931, 1996 si 2004 intr-o serie de cartele electorale si aliante politice.

In alegerile parlamentare din 01.06.1931 PNL formeaza alaturi de Partidul Nationalist Democrat, Partidul German, Liga „Vlad Tepes”, Liga Agrariana  cartelul electoral Uniunea Nationala, care a obtinut un categoric 48,86%.

In alegerile parlamentare din 1996 spectrul politic de centru si centru-dreapta era reprezentat de 13 partide politice grupate in patru aliante electorale:

– Conventia Democrata Romana CDR compusa din Partidul National Taranesc Crestindemocrat Partidul National Liberal, Partidul National Liberal-Conventia Democratica, Partidul Alternativa Romaniei, Partidul Ecologist Roman, Federatia Ecologista Romana.

– Alianta National-Liberala ANL compusa din Partidul Liberal 1993 si Partidul Aliantei Civice.

– Uniunea National de Centru UNC compusa din Partidul Umanist Roman, Miscarea Ecologista din Romania si Partidul Democrat Agrar.

– Alianta National-Liberala ANLE compusa din Partidul National-Liberal Campeanu si Conventia Ecologista din Romania. Cele patru aliante electorale au obtinut impreuna 34.29%.

In alegerile parlamentare din 2004 Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD obtinea 31,71%.

In 2007 PNL, Actiunea Populara si PNTCD au infiintat Alianta PNL-AP-PNTCD. Documentul il gasiti atasat in finalul acestui articol.

In Uniunea Europeana, aliantele politice, cartele electorale si federatiiile de partide de centru si centru-dreapta sunt unicele modele de succes. Sa analizam cele mai reprezentative formule politice.

1. Aliante guvernamentale favorizate de sistemul electoral

In Germania spectrul politic de centru-dreapta cuprinde trei formatiuni: Uniunea Crestindemocrata, Uniunea Crestinsociala din Bavaria si Partidul Liberal. Aceste formatiuni politice au obtinut in alegerile parlamentare din septemebrie 2009 48.40%.

In Marea Britanie, Partidul Liberaldemocrat si Partidul Conservator au obtinut in alegerile parlamentare din mai 2011 45,53%.

2. Aliante guvernamentale infaptuite de asemnarea doctrinara

In Ungaria cele mai reprezentative partide de centru si centru-dreapta FIDESZ si KDNP si-au comasat fortele intr-o alianta electorala obtinand 67,88% din portofolile parlamentare.

In Catalonia, Partidul Liberal Catalan CDC si Partidul Crestindemocrat Catalan au obtinut impreuna in alegerile pentru parlamentul regional catalan din noiembrie 2010 45,93%.

3. Platforme electorale transpartinice

Cele mai eficiente modele sunt platformele transpartinice. In Polonia Platforma civica PO cuprinde toate curentele dreptei: socialconservatorism, crestindemocratie si liberalism. PO a obtinut in alegerile parlamentare din 2007 45,53%.

In Franta formatiuniile de dreapta sau coagulat sub formula unei federatii de partide de centru si centru-dreapta. Uniunea Miscarii Populare cuprinde atat partide, dar si cercuri politice, think-tankuri, dar si asociatii profesionale (juristi, economisti, ingineri).  UMP a obtinut in 2007 46,37% si detine o majoritate confortabila in ambele camere parlamentare.

Alianta de Centru-Dreapta PNL-PC ACD este toate sansele sa obtina un scor subtantial in alegerile parlamentare din 2012.

Gabriel Savulescu

–

Programul politic al Aliantei de Centru-Dreapta

România a devenit prizonierul unei puteri politice coruptă    şi insensibilă la nevoile vitale  ale  naţiunii române,  preocupată  numai  de  satisfacerea  clientelei  politice  sub  înaltul patronaj al lui Traian Băsescu   si al PDL.

Discrepanţa tot mai vizibilă între vorbele   şi faptele guvernării portocalii nu mai poate păcăli milioanele de cetăţeni, nu mai poate genera speran   ă, iar încrederea popula   iei a scăzut sub 10% fată de guvernul BOC.

Astăzi  pentru     tară,  pentru  imensa  majoritate  a  cetă   enilor  români  speran   ele  se îndreaptă către  opoziţie, imperativul schimbării actualei puteri PDL – iste    i a lui Traian Băsescu fiind aproape unanim acceptat.

Alianţa de Centru-Dreapta – alternativă la actuala guvernare

Alianţa de Centru-Dreapta constituită de PNL    i PC este primul pas al construcţiei politice prin care actuala opoziţie își asumă responsabilitatea de a prelua guvernarea    ţării și stoparea suferinţelor si dezastrelor produse de guvernarea portocalie.

Avem datoria de a forma o alternativă solidă la actuala putere prin constituirea Aliantei de Centru-Dreapta, o forţă politică și electorală capabilă să ofere soluţii pentru redresarea economică și revigorarea externă a României, printr-un act de guvernare coerent care să servească interesele românilor.

Alianţa de Centru-Dreapta – expresia coagulării dreptei în România

Alianţa de Centru Dreapta are darul de a limpezi și de a despărţi apele doctrinare în politica  românească. Prin această Alianţă, PNL și PC constituie cea mai importantă forţă politică și electorală de centru-dreapta din România, spulberând în acest fel mitul „PDL – partid de dreapta”, o minciună care a încercat să falsifice realitatea politică românească. Prin comportamentul său, PDL a dovedit de atâtea ori că este doar un partid fără doctrină politică, populist și oportunist, care nu-și respectă angajamentele asumate. Demogogia și  oportunismul în numele cărora acţionează acest partid nu reprezintă o bază ideologică, ci legământul unui grup de interese mafiot.

PDL este un partid corupt de care s-au convins până și marile puteri europene, iar amânarea  aderării  României  la  spaţiul  Schengen  dovedește rezerva     Occidentului  faţă  de puterea de la București. Alianţa de Centru-Dreapta se constituie așadar pe baze programatice și doctrinare de centru-dreapta, expresia coagulării și consolidării dreptei în politica românească.

Alianţa de Centru-Dreapta – deschisă către toate opţiunile politice democratice pentru a produce schimbarea în România

Scopul Alianţei de Centru-Dreapta este de a propune un proiect politic major pentru  România, deschis opţiunilor celor mai mulţi dintre români, pentru constituirea unei alianţe politice mai largi, fără PDL, care să schimbe radical raportul de for   e din România.

Coagularea forţelor de centru dreapta din România, realizată de PNL   şi PC prin Alianţa de Centru-Dreapta răspunde așteptărilor cetăţenilor români și oferă o alternativă solidă la actuala guvernare.

Avem convingerea că Alianţa de Centru Dreapta reprezintă un partener politic intern și extern credibil,  capabil și hotărât să redea speranţă și demnitate cetăţenilor români și să elibereze România din prizonieratul actualei puteri politice.

Alianţa de Centru-Dreapta – forţa politică decisă să redea încrederea românilor în ei înșiși, în instituţiile statului, în economia naţională și în propriul viitor.

Alianţa de Centru-Dreapta consideră că principala responsabilitate a statului este de a garanta fiecărui cetăţean român dreptul de a se dezvolta conform propriilor aspiraţii, de a avea acces real la educatie si resursele economice necesare asigurării unui nivel de trai decent.

Fiecare român trebuie să beneficieze de șansa de a-și decide liber destinul, de a deveni „propriul său stăpân”.

Succesul economic, echilibrul social, respectul individual și demnitatea naţională sunt priorităţile fundamentale ale Alianţei de Centru Dreapta.

PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PROGRAMULUI ECONOMIC AL ALIANŢEI DE CENTRU-DREAPTA PNL-PC

1.  Principiul     bunei    guvernări care     urmărește     asigurarea     transparenţei     actului guvernamental și participarea tuturor celor interesaţi la elaborarea politicilor publice,

2.  Principiul responsabilităţii care implică asumarea rezultatelor politicilor publice și  a cheltuirii fondurilor publice,

3.  Principiul necesităţii care presupune elaborarea cu prioritate a acelor politici publice care răspund unor nevoi bine definite, ierarhizate și cuantificate,

4.  Principiul  eficienţei care  urmărește  ca  aplicarea  politicilor  publice  să  fie  simplă  și accesibilă atât funcţionarilor publici cât și contribuabililor,

5.  Principiul subsidiarităţii care implică limitarea deciziilor guvernamentale doar la cazul în care aceste hotărâri sunt mai eficiente decât cele luate la nivel local,

6.  Principiul proporţionalităţii care urmărește asigurarea echilibrului dintre scopul urmărit în actul de guvernare și mijloacele folosite,

7.  Principiul continuităţii care implică respectarea angajamentelor publice asumate la toate nivelurile de guvernare, central sau local,

8.  Principiul coeziunii sociale în elaborarea politicilor publice care urmărește asigurarea unei dezvoltări echilibrate a tuturor comunităţilor,

9.  Principiul convergenţei cu obiectivele Uniunii Europene.

OBIECTIVE ECONOMICE SI SOCIALE ALE ALIANŢEI DE CENTRU- DREAPTA

Obiective pe termen scurt (2011-2012):

1.         Crearea unui cadru favorabil    i predictibil pentru mediul economic;

2.         Stoparea declinului economic și reluarea creșterii economice, astfel încât, la sfârșitul perioadei,  potenţialul economic al României, exprimat prin evoluţia reală a Produsului Intern Brut, să-l depășească pe cel al anului 2008;

3.         Achitarea integrală a datoriilor statului către firmele private, estimate la 4 miliarde de euro

4.         Reforma fiscală:

–    Reducerea  generală  a  impozitării,     în  special  a  impozitării  directe,  concomitent  cu lărgirea bazei de impozitare;

–    Simplificarea sistemului de taxe;

5.         Creșterea    treptată    a    conformării    voluntare    la    plata    veniturilor    bugetare, concomitent cu reducerea evaziunii fiscale – adică totalul sarcinii fiscale onorate de către contribuabili la timp și potrivit legii – la peste 90%;

6.         Creșterea treptată a veniturilor bugetare fiscale, astfel încât ponderea acestora în PIB să ajungă la nivelul mediei UE, respectiv 38-40%;

7.         Crearea a 200.000 locuri de muncă noi în 2011-2012;

8.         Reforma bugetului public:

–    Redimensionarea rolului statului prin restructurarea administraţiei publice;

–    Restructurarea     cheltuielilor      bugetare      în     acord     cu      obiectivele      politicilor macroeconomice;

–    Eliminarea risipei și creșterea eficienţei în alocarea fondurilor;

–    Bugetarea multianuală și prioritizarea investiţiilor publice la nivel naţional;

9.         Negocierea de fonduri europene echitabile pentru România din pachetul financiar al Uniunii Europene din perioada 2014-2020;

10.       Eficientizarea  sistemului  de  management  și  control  pentru  absorbţia  rapidă     şi integrală a fondurilor europene;

11.       Atragerea de investiţii străine directe (ISD) la nivelul a 12-14 mld euro;

12.       Asigurarea  unui  management  coerent  al  datoriei  publice,  astfel  încât  ponderea acesteia în PIB să nu depășească 35%, în anul 2012;

13.       Respectarea principiului echită   ii în cadrul raporturilor financiare între stat    i contribuabil;

14.       Reducerea decalajului dintre urban    i rural prin acordarea de facilită   i fiscale pentru stimularea activită   ii antreprenoriale    i crearea de locuri de muncă în mediul rural, precum    şi pentru dezvoltarea infrastructurii rurale;

15.       Restructurarea   ş i susţinerea agriculturii române   ti pe principii de competitivitate europeană prin gestionarea eficientă a resurselor naturale, crearea de mecanisme eficiente de finan   are pentru înfiin   area  de cooperative moderne, stimularea sectorului legume- fructe, a agriculturii ecologice, a asocierii pentru  comasarea    i exploatarea eficientă a terenurilor agricole, modernizarea sistemului de irigaţii;

16.       Revigorarea politicii externe a României prin refacerea    i consolidarea rela   iilor diplomatice cu celelalte state.

Obiective  pe  termen  mediu  și  lung  (2013-2016,  respectiv  2020-2030      în  cazul  reformei sistemului de pensii și a celui de sănătate):

1.         Stabilitate macroeconomică și reluarea sustenabilă a creșterii economice, cu o medie anuală de 4,5-5%;

2.         Cre   terea PIB/locuitor (nominal) până în 2016 la nivelul Uniunii Europene;

3.         Creșterea ocupării for   ei de muncă, astfel încât numărul salariaţilor din economie să depășească 5 milioane, faţă de 4,2 milioane în prezent, ceea ce presupune coborârea ratei șomajului sub 5%, comparativ cu nivelul anului 2008, la nivelul competitiv impus pe piaţa forţei de muncă;

4.         Investiţii străine directe (ISD) la nivelul a peste 35 mld euro cumulat;

5.         Consolidarea fiscală, astfel încât deficitul bugetar să coboare la sub 3% din PIB;

6.         Prioritizarea proiectelor    i stimularea investi   iilor în infrastructură: finalizarea, până în 2016, a tuturor tronsoanelor de autostradă începute, precum și identificarea unor solu   ii de finan   are  suplimentare, interne    i externe, pentru realizarea unei re   ele de infrastructură la nivel european;

7.         Eficientizarea     i  modernizarea  la  nivel  european  a  transportului  feroviar  de călători  prin  reabilitarea  a  1000  km  de  cale  ferată  până  în  2016     i  îmbunătă   irea managementului CFR    şi a serviciilor feroviare.

8.         Stimularea  exporturilor românești și implicit a competitivităţii lor internaţionale;

9.         Absorbţia integrală a fondurilor europene alocate României;

10.       Aderarea la zona euro, așadar îndeplinirea criteriilor privind convergenţa nominală, la 1 ianuarie 2016;

11.       Reforma sistemului de pensii și a celui de sănătate;

12.       Eliminarea  din  bugetul  de  stat  a  tuturor  bugetelor  bazate  pe  contribuţii      și gestionate ca fonduri separate.

Aceste ţinte în planul politicilor financiare și fiscal-bugetare vor trebui însoţite de ameliorarea indicatorilor  nivelului de trai și de o reducere a deficitelor structurale ale României, ceea ce presupune o continuă preocupare spre îndeplinirea criteriilor de convergenţă reală.

MĂSURI ȘI PRIORITĂŢI ALE ALIANŢEI DE CENTRU-DREAPTA

Priorităţi economice:

A.  Relaxare și simplificare fiscală, pentru atragerea investiţiilor străine și crearea locurilor de muncă

Obiectivul principal urmărit este reducerea generală a impozitării,       în special a impozitării directe, concomitent cu lărgirea bazei de impozitare prin:

1. Menţinerea actualului sistem pentru impozitarea veniturilor și profitului – COTA UNICĂ și introducerea unor sisteme de deductibilităţi pentru: contribu   iile plătite către fondurile de pensii, asigurări private de sănătate, cheltuieli efectuate cu studiile profesionale, cheltuieli cu  asigurarea  locuinţei,  reabilitare  termică  a  locuinţei,  cheltuieli  cu  dobânzile  plătite pentru  credite  ipotecare  contractate  pentru  o  singură  locuinţă,  etc.;  care  să  protejeze categoriile  de  salariaţi  cu  venituri  mai  mici  dar  să încurajeze,  în  același  timp,  un comportament fiscal corect în partea contribuabililor;

2. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE) cu 10 puncte procentuale, pentru diminuarea costurilor de personal, încurajarea muncii și    recâștigarea competitivită   ii cu ţările din zona UE în atragerea investiţiilor străine directe.

3. Scutirea de impozitare a dividendelor care vor fi  reinvestite sub forma  majorării capitalului  social  la societăţile unde sunt acţionari, sau participarea la capitalul social al altor societăţi comerciale și care conduc la crearea de noi locuri de muncă.

4.         Revenirea asupra majorării cotei standard TVA, readucând-o la nivelul iniţial de 19% pentru a menţine competitivitatea economiei românești în UE.

5.         Reducerea  TVA pentru  construcţiile  și  tranzacţiile  de  locuinţe  noi  la  5%,  pentru stimularea industriei construcţiilor și a pieţei imobiliare.

6.         Aplicarea  diferen   iată  a  TVA-ului  pentru  produse  de  bază necesare  bunăstării popula   iei.

7.         Reașezarea redevenţelor și taxelor de concesiune, ceea   ce ar putea dubla veniturile statului din aceste surse;

B. Îmbunătăţirea colectării veniturilor statului

Obiectivul  principal urmărit  este  asigurarea  funcţionării  principiului  simetriei  obligaţiilor contribuabilului  și  statului  în  ceea  ce  privește  creșterea  veniturilor  bugetare,  astfel  încât ponderea acestora în PIB să ajungă la nivelul de 38-40%, în 2016 prin:

1.         Introducerea   unor   bonificaţii   de   5% din   valoarea   obligaţiilor   fiscale   pentru contribuabilii care își plătesc impozitele și taxele înainte de termen;

2.         Reducerea  majorărilor  de  întârziere  la  plata  obligaţiilor  fiscale  către  Bugetul General Consolidat la 0,03% pe zi, concomitent cu înăsprirea sancţiunilor (contravenţionale, penale și penalităţilor) prevăzute de actuala legislaţie pentru evaziune fiscală și contrabandă;

3.         Consolidarea  capacităţii  operaţionale  și  administrative a  sistemelor  IT  și  de comunicaţii pentru toate structurile centrale și teritoriale ale ANAF(administrare fiscală, vamă, garda financiară), caselor sociale    i administra   iilor locale;

4.         Modernizarea  și  simplificarea  procedurilor  de  declarare  și  plată  a  obligaţiilor fiscale, până la un document unic de plată, cu precădere pe cale electronică;

5.         Creșterea calităţii actului de inspecţie fiscală, prin elaborarea unor ghiduri de inspecţie fiscală,  care să  reglementeze interpretarea și  aplicarea unitară a legislaţiei fiscale; creșterea ponderii controalelor de  documentare la sediul unităţii fiscale, în detrimentul controalelor la sediul contribuabililor, mai ales la cei cu un grad nesemnificativ de risc fiscal.

6.         Reforma structurilor de control operativ și inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă și supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum și interpretarea și aplicarea diferită a legislaţiei fiscale:

–    Efectuarea inspecţiilor  fiscale,  pe baza  analizei  de  risc a  activităţii  contribuabililor, concentrarea acestora să fie direcţionată către contribuabilii care prezintă un risc ridicat de  evaziune  fiscală,  faţă de  situaţia  actuală  când  selectarea  contribuabililor  se  face arbitrar;

–    Eliminarea controalelor repetate, de către toate structurile cu atribuţii de control, la același agent economic, cu excepţia celor care prezintă risc ridicat de evaziune fiscală. Verificările fiscale de fond se vor efectua la 2 ani de la  încheierea primului exerciţiu fiscal, sau de la data ultimei verificări de fond.

–    Desfiinţarea tuturor structurilor de control operativ, atât la nivel central, cât și cele teritoriale din subordinea ANAF(Garda Financiară, Direcţia de Supraveghere Accize și Operaţiuni Vamale, etc.) și înfiinţarea unei singure structuri, cu rol operativ, de luptă împotriva fraudei fiscale la nivel central și regional. Această structură va fi organizată în conformitate cu structuri similare din ţările membre ale UE care înregistrează cele mai scăzute niveluri ale evaziunii  fiscale,  precum Marea  Britanie,  Olanda,  Germania,  Franţa. Rolul  acestei structuri va fi în principal de combatere a fraudei fiscale, de lupta împotriva spălării banilor și implicit de îmbunătăţire a conformării la plată a contribuabililor.

7.         Utilizarea brigăzilor  multilaterale de control din statele UE în ceea ce        privește tranzacţiile intracomunitare cu bunuri și servicii;

8.         Utilizarea unor echipe internaţionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera României cu ţări nemembre ale Uniunii Europene;

9.         Adoptarea   legislaţiei   care   să   stimuleze   utilizarea   tranzacţiilor   electronice și reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsura ce va avea ca efect imediat creșterea veniturilor impozabile ale contribuabililor.

C.  Alte măsuri financiare și de simplificare legislativă

Obiectivele  principale urmărite  sunt:  crearea  condiţiilor  de  convergenţă  pentru  adoptarea monedei EURO în România la 1 ianuarie 2016; simplificarea drastică a legislaţiei economice și asigurarea stabilităţii acesteia; condiţii mai bune de finanţare, legislative, administrative și de dezvoltare a mediului de afaceri, în special reprezentat de IMM-uri, pentru crearea de locuri de muncă, care să absoarbă forţa de muncă disponibilizată din sectorul bugetar.

1. Adoptarea Legii Holding-ului pentru a permite înfiinţarea de societăţi corporative, eliminând impozitarea în cascadă a dividendelor, și a  compensarea profitului/pierderii în cadrul unui grup.

2. Stimularea creării locurilor de muncă în zone defavorizate, obiectiv stabilite și stimularea dezvoltării  clusterelor  de  competitivitate  prin  acordarea  de  stimulente fiscale  la  plata impozitului pe profit și contribuţiilor sociale ;

3.         Acordarea  de  stimulente  fiscale  pentru  dezvoltarea  parcurilor  industriale  și tehnologice,  finanţarea   proiectelor   de   cercetare   și   includerea   ulterioara,   conform performantelor, în alte piloane de stimulare, cu respectarea legisla   iei europene;

4. Dezvoltarea   structurii   pieţei   financiar-bancare,   pentru   a   stimula   circulaţia   și acumularea capitalului. Aceasta presupune evoluţia sistemului de reglementare pentru a permite apariţia de noi tipuri de instituţii financiare, nonbancare;

5. Dezvoltarea pieţei de capital prin listarea Fondului Proprietatea, precum și prin listarea  și  vânzarea acţiunilor  (inclusiv  cele  minoritare)  deţinute  de  stat  la  societăţi (companii) comerciale și naţionale;

6.         Creșterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru a acorda  garanţii IMM-urilor : pentru export, pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare europeană, pentru diverse obiective de investiţii etc.

7.          Promovarea  unui  sistem  de  stimulente  pentru  export  (asigurarea  exportului, acordarea de credite cu dobândă bonificată etc.) de către EXIMBANK;

8. Fixarea adoptării monedei EURO în România la 01 ianuarie 2016 ca obiectiv prioritar al politicii  monetare,  ca  o  ancora  de  coerenţă  a  politicilor  macroeconomice  de  revenire  la normalitate după absorbţia efectelor crizei economice.

9. Revizuirea legislaţiei primare privind sistemul de asigurări, în scopul simplificării și îmbunătăţirii  acesteia, dar și transpunerii Directivei 2009/138/EC privind noul regim de solvabilitate pentru companiile de asigurări.

10.        Simplificare  și  stabilitate  legislativă  pentru  mediul  de  afaceri,  inclusiv  prin republicarea  și   simplificarea  legislaţiei  reglementată  prin  Codul  fiscal  și  Codul  de Procedură Fiscală.

În România, guvernanţii și administraţia acţionează astăzi mai mult ca oricând ca adversari ai întreprinzătorilor, uitând că economia reală, sursă a veniturilor bugetare, este întreţinută de aceștia.  Introducerea impozitului forfetar este elocventă. Procedurile numeroase cărora trebuie să le facă faţă cei care doresc să își deschidă o afacere în ţara noastră vorbesc de la sine despre piedicile  puse  mediului  de  afaceri.  Capriciile  legislative  au  fost  decontate  din buzunarele întreprinzătorilor și oamenilor obișnuiţi. În plus, pentru orice modificare legislativă care vizează mediul economic,  fundamentarea  acesteia  pe  analize  și  studii  de  impact  cu  previziuni  ale efectelor pe termen mediu și lung, este absolut necesară.

Pagubele pe care le generează instabilitatea legislativă mediului de afaceri sunt egalate doar de extinderea birocraţiei. Iată de ce schimbarea de viziune economică pe care o propune Alianţa de Centru-Dreapta  PNL-PC înseamnă aplicarea principiului: “Reguli simple pentru o lume complexă”.

Priorităţi sociale şi administrative

A.  Reducerea aparatului birocratic.

1.         Restructurarea administraţiei publice centrale la dimensiunile unei birocraţii strict necesare unei economii de piaţă corect reglementată prin:

–    Reducerea  numărului  de  ministere  în  funcţie  de  tipul  politicilor  publice pe  care  le realizează. Guvernul trebuie restructurat masiv fără însă a-i reduce capacitatea de elaborare a politicilor publice și monitorizare a rezultatelor acestora;

–    Reducerea, în continuare, a numărului de agenţii care trebuie să urmărească, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (autorizare, reglementare, control etc.), iar, pe de altă parte, să  respecte  principiul autonomiei  funcţionale  sau  independenţei,  și  evitarea  conflictului  de interese;

–    Reorganizarea   structurilor    teritoriale    din    subordinea    ministerelor    și    agenţiilor guvernamentale la nivel regional;

–    Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor păstra în principal atribuţii în domeniul controlului  de legalitate.

2.         Restructurarea administraţiei publice locale prin:

–    Generalizarea standardelor de costuri și de personal pe baza unor criterii de performanţă și mărimea unităţii administrativ – teritoriale;

–    Desfiinţarea structurilor desconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel, inspectoratele și direcţiile judeţene din domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiinţate și atribuţiile lor vor fi transferate autorităţilor locale;

B. Reducerea cheltuielilor bugetare și stoparea risipei, prin ajustarea unor capitole de cheltuieli.

Obiectivul principal urmărit este stoparea risipei banilor publici cu proiecte și măsuri populiste al căror caracter  este gradul scăzut de utilitate publică.

1. Bugetul  statului  trebuie  orientat  spre  priorităţi  de  politici  publice  transparente,  în interesul contribuabililor și nu spre clientela politicienilor;

2. Elaborarea  de  bugete  multianuale  care  definesc  priorităţile  proiectelor  de  investiţii publice a căror finanţare este multianuală;

3. Cheltuielile trebuie ţinute mult mai bine sub control, inclusiv printr-o reglementare care să asigure transparenţa utilizării banilor în lucrările publice, pe toată durata derulării acestora (de la atribuire și până la finalizare);

4. Introducerea standardelor de cost și calitate și a normativelor de personal în domeniul public și privat al statului;

5.         Instituirea  obligativităţii  ca  instituţiile  publice  centrale  și  locale  să  elaboreze proiectele  de   investiţii  cu  respectarea  cerinţelor  aplicabile  proiectelor  finanţate  din fondurile europene, cuprinzând în  finanţarea acestora, în mod obligatoriu, și o cotă parte de finanţare europeană;

6.          Plata prin card a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor poștale;

C.  Redimensionarea  rolului  statului  prin  reducerea  atribuţiilor  sale  și  transferarea acestora către mediul privat prin:

Obiectiv principal: Statul nu mai trebuie să se implice în calitate de jucător în activitatea economică.

1.         Scoaterea  din  sfera  de  cuprindere  bugetară  a  unor  instituţii  de  autorizare  și certificare, cu păstrarea acestora sub controlul autorităţilor de reglementare;

2.         Crearea  Camerelor  agricole și  transferarea  atribuţiilor  specifice  ale  statului  către acestea;

3.         Stimularea privatizării în domenii precum educaţia, sănătatea, cercetarea;

4.         Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului deţinute de toate agenţiile, oficiile și alte instituţii ale administraţiei publice centrale și locale.

5. Utilizarea pe scara larga a parteneriatului public-privat (PPP) şi modificarea actualei legislaţii în conformitate cu normele europene.

6. Restructurarea (privatizare sau management privat) companiilor și societăţilor naţionale care înregistrează pierderi, precum și a agenţiilor așa zise “autofinanţate” aflate în proprietatea sau  în  autoritatea  statului.  Acestea  sunt  cele  mai  mari  consumatoare  de  bani  publici, proveniţi  din  taxe  care  nu  se  constituie  în   venituri  la  buget,  dar  în  același  timp înregistrează cele mai mari restanţe la plata obligaţiilor bugetare, în special a contribuţiilor sociale.

7.         Compensarea  pierderilor  înregistrate  de  pensionarii  ale  căror  pensii      au  fost impozitate sub plafonul de 1000 lei;

8. Elaborarea și aplicarea unui Program Naţional de Reconversie Profesională în vederea reducerii ratei șomajului sub 5%.

9.         Reevaluarea Grilei unice de salarizare în sistemul bugetar în vederea stabilirii unor criterii obiective  de ierarhizare, acceptate de confederaţiile sindicale resprezentative la nivel naţional.

–

Press-Release, PNL, 05.01.2011

Biroul Politic Central al Partidului Naţional Liberal a aprobat miercuri, 5 ianuarie a.c., cu unanimitate de voturi, decizia de constituire a Alianţei de Centru-Dreapta PNL-PC.

„Începem anul printr-un act politic important, printr-un pas către construirea unei alternative de putere. Este o alianţă care se constituie, înainte de toate, pe baze programatice şi doctrinare„, a declarat preşedintele PNL, Crin Antonescu, la finalul şedintei BPC.

Liderul liberal a arătat că votul dat de BPC este unul consultativ, decizia finală urmând a fi luată la şedinţa Delegaţiei Permanente a partidului care va avea loc luni, 10 ianuarie a.c. Potrivit lui Crin Antonescu, constituirea Alianţei de Centru-Dreapta PNL-PC este un prim pas spre o construcţie mai largă. „Partidul Social Democrat este vizat de această alianţă care se va constitui ca potenţial principal partener în construirea unei construcţii politice majore, care să încerce, aşa cum spuneam, schimbarea radicală a raportului de forţe şi a puterii din România. Guvernul Emil Boc şi-a bătut joc de această ţară, i-au compromis economia, i-au compromis instituţiile, i-au compromis speranţa. Este obligaţia noastră, a celor din PSD, a celor din PC, să facem ceva. Nu ne putem permite să aşteptăm în calcule electorale anul 2012. Este nevoie să facem tot ce putem împreună„, a explicat Crin Antonescu. Liderul liberal a mai arătat că discuţiile cu PSD vor fi demarate imediat după constituirea Alianţei de Centru-Dreapta PNL-PC.

–

Transcriere conferinţă de presă susţinută de preşedintele PNL, Crin Antonescu, la finalul şedinţei BPC

5 ianuarie 2011

Partidul Naţional Liberal începe acest an politic cu convingerea că este de datoria noastră, aşa cum spuneam şi la sfârşitul anului trecut, să facem cât mai mult şi cât mai repede pentru ca situaţia politică, economică, socială a României să se schimbe. Promisiunile actualei puteri nu mai pot păcăli pe nimeni, nu mai pot genera nici speranţe şi nici încredere şi, astăzi, aşteptările celor mai mulţi dintre români se îndreaptă, nu către putere, cum ar fi normal, ci către opoziţie în speranţa unei schimbări, unei schimbări majore, unei schimbări substanţiale, unei schimbări care să redea României şi românilor măcar speranţa că se poate reveni la normalitate, la democraţie deplină, la prosperitate.

Cum spuneam şi la sfârşitul anului trecut, Partidul Naţional Liberal este decis să acţioneze, pe cât îi stă în putinţă, pentru ca actuala opoziţie să-şi asume responsabilitatea de a se tranforma în putere. România are nevoie de o adevărată revoluţie, pe cale democratică, pe cale parlamentară, şi are nevoie să schimbe cât mai repede preşedintele, guvernul şi majoritatea parlamentară.

Începem anul printr-un act politic important, printr-un pas către construirea unei alternative de putere, în sensul celor pe care le-am evocat mai înainte, şi, astăzi, Biroul Politic Central al Partdului Naţional Liberal a votat în unanimitate, un vot consultativ pentru că nu are putere de decizie deocamdată, constituirea Alianţei de Centru-Dreapta, aşa se va numi ea, o alianţă între Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator.

De asemenea,  a decis convocarea Delegaţiei Permanente a Partidului Naţional Liberal pentru ziua de luni, 10 ianuarie, la orele 11.00, Delegaţie Permanentă care, conform statutului nostru, are îndrituirea de a consacra astfel de alianţe. Propunerea cu care noi vom merge în Delegaţia Permanentă este de a valida, de a constitui şi această alianţă politică şi electorală şi trebuie, în legătură cu asta, să spun două lucruri:

Este o alianţă care se constituie, înainte de toate, pe baze programatice şi doctrinare. Sigur că prima întrebare care, probabil, vine oricărui analist sau observator al scenei politice în minte este de ce Partidul Conservator, care făcea parte dintr-o alianţă cu PSD-ul de ani buni, vine astăzi într-o alianţă cu Partidul Naţional Liberal. Răspunsul este unul de natură doctrinară, unul de compatibilitate doctrinară, de compatibilitate ideologică şi de aceea această alianţă PNL – PC va purta numele Alianţa de Centru-Dreapta.

Al doilea lucru pe care vreau să-l precizez foarte, foarte limpede este că e un pas către o construcţie mai largă, atât în viziunea noastră, cât şi în cea a Partidului Conservator. Nu este nicidecum un gest de ostilitate faţă de Partidul Social Democrat, dimpotrivă, Partidul Social Democrat este vizat de această alianţă care se va constitui, de noi, de Partidul Conservator ca potenţial principal partener în construirea unei alianţe mai largi, unei alianţe majore, unei construcţii politice majore, care să încerce, aşa cum spuneam, schimbarea radicală a raportului de forţe şi a puterii din România.

Am spus-o şi la sfârşitul anului trecut, la capătul unui an în care preşedintele Traian Băsescu, Guvernul Emil Boc, majoritatea în frunte cu Partidul Democrat Liberal şi-au bătut joc de această ţară, i-au compromis economia, i-au compromis instituţiile, i-au compromis speranţa, este obligaţia noastră,  a noastră, a celor din PSD, a celor din Partidul Conservator să facem ceva. Şi, în sensul acesta, încă o dată o spun, relaţiile dintre mine şi Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat, dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat sunt relaţii normale, sunt relaţii care nu au niciun element  care să împiedice o construcţie majoră şi decisivă pentru soarta politicii româneşti. Nu ne putem permite faţă de alegătorii noştri, nu ne putem permite faţă de milioane de români să aşteptăm în calcule electorale anul 2012. Este nevoie să facem tot ce putem împreună pentru că numai aşa putem, în cursul acestui an şi cât mai devreme.

În sensul acesta, sigur că alianţa o dată constituită, probabil la începutul săptămânii viitoare, după cum v-am descris calendarul,  va începe imediat discuţii cu Partidul Social Democrat pentru a putea examina posibilităţile concrete de constituire de construcţii politice majore, care să fie după modelul unei mari coaliţii, stânga-dreapta, unei coaliţii care să aibă în vedere un proiect politic major pentru România pe o durată de câţiva ani şi, sigur, despre aceste lucruri vom discuta la momentul potrivit.

Aş vrea, în fine, să fac o precizare la fel de categorică şi anume că informaţii apărute într-un cotidian central, cred Evenimentul Zilei, nu are importanţă, privitoare la negocieri care s-ar fi dus între secretarul general al Partidului Naţional Liberal, domnul Radu Stroe, şi secretarul general al PSD, omologul său, domnul Liviu Dragnea, informaţiile respective nu au nici cel mai mic temei. Deci, nu s-a purtat niciun fel de discuţie privitoare la candidaturi comune, la împărţiri de zone de influenţe, la unde-i Ardealul şi unde-i Moldova şi Ţara Romnească, absolut deloc şi trebuie să dezmint acest lucru. Sigur, încă o dată o spun, sper să ajungem la discuţii de felul acesta, nu în sensul împărţirii ţării, ci în sensul unei construcţii politice foarte concrete, dar informaţia potrivit căreia s-ar fi discutat deja aceste lucruri nu are, din păcate, pentru cei care au lansat-o sau pentru sursele lor niciun fel de temei.

Dacă sunt întrebări, vă stau la dispoziţie.

Întrebări mass-media

Jurnalist: Când vedeţi dumneavoastră această alipire a PSD şi d ce depinde ea în acest moment?

Crin Antonescu: Nu e vorba de vreo alipire. Dacă vorbim de o mare coaliţie, ea nu se face prin alipirea cuiva la altcineva, ea se face prin reunirea forţelor majore politice actuale din opoziţie, de stânga şi de dreapta, şi eu cred că e cu atât mai bine cu cât e mai repede. Sigur că aşa ceva durează. Sigur că aşa ceva înseamnă paşi temeinici, aşezaţi. Nu e o construcţie uşoară, dar eu cred că trebuie să ne grăbim. N-am în sensul acesta dubii în legătură cu faptul că şi cei din PSD sunt conştienţi de necesitatea unei asemenea construcţii şi de urgenţa ei şi rămâne, văzând şi făcând, să vedem cât durează. Eu cred că până la data, să zicem, tradiţională de despărţire a anotimpurilor, până la 1 martie aşa ceva se poate constitui. Nu pot să spun că asta va fi data, dar cred, repet, şi intenţionez, împreună cu colegii mei, să pornim la aceste discuţii cât mai repede. Ele durează, dar dacă suntem foarte aplicaţi şi vrem să facem aceste lucruri, putem, cred, în acest interval să finalizăm ceva.

Jurnalist: De ce nu s-a parafat această înţelegere simultan cu PSD şi cu PC? Care au fost impedimentele?

Crin Antonescu: Nu s-a pus această problemă. O alianţă cu Partidul Conservator, pornind, repet, de la o compatibilitate doctrinară şi de la un tip de experienţă şi de colaborare în decursul vremii, chiar dacă n-am fost într-o alianţă, este mult mai uşor de făcut. În sensul acesta, e vorba, o să vedeţi luni, dacă acest lucru va fi hotărât, o să vedeţi şi conţinutul protocolului, e un protocol destul de amănunţit, e un protocol construit pe pe bază de respect şi încredere reciproce şi care s-a putut face mult mai repede decât se poate face ceva similar cu Partidul Social Democrat, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem paşii care sunt posibili cât mai repede.

Jurnalist: Spuneţi-ne cum va funcţiona alianţa mare în perspectiva tuturor alegerilor care vor urma?

Crin Antonescu: Nu v-am vorbit deocamdată de o alianţă mare. Eu v-am vorbit despre un deziderat şi despre o disponibilitate. Ea poate funcţiona foarte bine ca alianţă electorală şi este, probabil, mijlocul de presiune cel mai eficient.

Jurnalist: Astăzi, şeful statului spunea că îi asumă întreaga răspundere politică pentru întârzierea aderării României la spaţiul Schengen. Cum comentaţi această declaraţie?

Crin Antonescu: Să demisioneze dacă îşi asumă cu adevărat ceva. Cred că este o declaraţie corectă, în sensul că răspunderea, în principal, îi aparţine domniei sale, care este conducătorul oficial şi constituţional al politicii externe româneşti.

Jurnalist: În trecut, Partidul Naţional Liberal comenta trecutul lui Dan Voiculescu. Cum de aţi ajuns să faceţi o alianţă în condiţiile în care nu eraţi de acord cu trecutul domnului Voiculescu?

Crin Antonescu: Eu nu sunt de acord cu prezentul  României şi răspunderea mea ca lider politic şi a Partidului Naţional Liberal este faţă de prezentul României. Nu de trecutul fiecăruia dintre noi, care, în atâtea şi atâtea cazuri, aproape fără excepţie, poate fi discutat. A rămâne în capcana pe care ne-o tot întind partizanii propagantistici ai domnului Băsescu, conform căreia vai de mine se întorc Brătienii în mormânt dacă noi depunem o moţiune împreună cu PSD. E întoarce şi Duca, au pomenit ei numele, în mormânt dacă noi facem o alianţă cu Dan Voiculescu. Dar nu se întorc Brătienii în mormânt  în momentul în care Traian Băsescu face ce face în ţara asta. Nu se întorc Brătienii în mormânt în momentul în care România a ajuns batjocorită la nivelul Uniunii Europene mai rău decât atunci când era ţară aspirantă. Nu se mai întorc Brătienii în mormânt după părerea acestor domni. Obligaţia mea este să fac ceea ce trebuie şi pot face în raport cu prezentul României. Ori prezentul României înseamnă sărăcirea acestei ţări, lipsa ei de speranţă, înjosirea şi marginalizarea ei pe plan internaţional, iar astea le face actuala putere, nu Dan Voiculescu şi nici măcar PSD-ul.

Jurnalist: În perspectiva alegerilor, aţi convenit cumva ce număr de parlamentari ar reveni PC-ului?

Crin Antonescu: Noi ne-am angajat privind conţinutul acestui protocol ca un deziderat mai vechi al Partidului Conservator şi anume acela de a avea un număr suficient de parlamentari pentru a putea constitui grupuri parlamentare proprii în Cameră şi în Senat să fie îndeplinit şi vom respecta această înţelegere fără niciun fel de discuţii. Ea este formulată în conţinutul protocolului. Mi se pare o dorinţă legitimă şi perfect realizabilă.

Jurnalist: Această alianţă între PNL şi PC vizează alegerile din 2012 sau eventualele alegeri anticipate?

Crin Antonescu: Nu mai ţin exact, şi vom vedea a Delegaţia Permanentă, de altfel, pentru că astea sunt detalii, de principiu, noi am vrea să facem o alianţă care are termenul până la sfârşitul lui 2016.Deci, este o alianţă de durată, nu este o alianţă pentru alegeri anticipate sau numai până la alegerile din 2012. Este o alianţăpe fundamente solide şi de durată.

Jurnalist: Înainte de sărbători vorbeaţi şi de cooptarea UDMR-ului de partea dumneavoastră, nu în vreo alianţă. În acest moment, vreţi să îi mai atrageţi pe cei de la UDMR spre dumneavoastră?

Crin Antonescu: Da. Sigur că da. Am mai spus-o, rolul UDMR-ului poate să fie decisiv. UDMR-ul cred că este conştient, conştienţi oamenii săi care sunt oameni politici cu mare experienţă şi destulă competenţă de faptul că, în bună măsură, în mâna lor stă soarta României. Şi dacă în 2010 a existat, să spunem, prezumţia de bună-credinţă din partea domniilor lor pentru guvernul Boc, aşteptarea, încrederea în promisiunile pe care domnul Boc le-a făcut şi, sigur, cei din UDMR, ca parte a guvernului şi a majorităţii, ar trebui să le asume şi ei. La începutul lui 2011 nu mai există pentru nişte oamenii atât de maturi politic această iluzie şi UDMR-ul se află în faţa unei decizii majore, are ţine de responsabilitatea faţă de România, ţara în care fac politică şi care guvernează, faţă de electoratul românesc, faţă de electoratul maghiar din România pe care-l reprezintă şi faţă de viitorul lor ca formaţiune politică. Având în vedere toate acestea, sigur că mă uit cu interes şi aştept cu interes evoluţia UDMR. Este foarte importantă. Poate fi o formaţiune cheie în toată construcţia politică

Jurnalist: Legea Educaţie intră în vigoare. Cum comentaţi?

Crin Antonescu: N-am comentarii de adăugat la ceea ce am mai spus. Suntem în faţa unui abuz şi procedural, chiar dacă legitimat post factum de Curtea Constituţională a nu ştiu câta ediţie a aceleiaşi decizii, al guvernului acest abuz, pentru că odată ce-ţi spune şi Curtea Constituţională că angajarea de răspundere nu e neconstituţională, în această situaţie, dacă eşti un democrat, nu continui ideea. Este un abuz faţă de parlament pentru una din Cameree parlamentului, cameră decizională în acest caz – Senatul   era practic în faza finală a dezbaterii şi adoptării legii. Pe conţinut, cunoaşteţi obiecţiile noastre majore. Le-am făcut de attea ori. Le-au făcut cu mai multă legitimitate, cu mai multă competenţă şi cu mai multă precizie vicepreşedintele Partidului Naţional Liberal profesorul Andrei Marga şi alţi colegi, deputatul Cristian Adomniţei, fost ministru, şi atâţia alţi colegi, punctele noastre de vedere sunt cunoscute, iar pretenţia domnilor Băsescu şi Funeriu că această lege înseamnă într-adevăr paşi către reforma sistemuluii de educaţie nu poate să mascheze adevăratele lor intenţii care sunt de politizare, şi în sensul  de aducere sub autoritatea, sub influenţa PD-ului şi actualei puteri a unor zone care le scăpau, şi anume zonele de autonomie universitară din câteva universităţi importante din România. Faptul că preşedintele României se referă aşa cum s-a referit ieri la doi intelectuali de prestigiu şi la două vârfuri autentice ale vieţii universitare româneşti – Andrei Marga şi Ecaterina Andronescu, doar pentru faptul că îi sunt adversari politici arată că suntem într-o ţară în care preşedintele înţelege să-şi îndeplinească aşa mandatul, atacând şi declarându-i şef de clan pe doi dintre intelectualii de vârf, de prestigiu ai României. Când ştim că preşedintele este şeful celui mai periculos şi mai agresiv clan din România, anume clanul portocaliu, clanul politico-financiar-infracţional care stăpâneşte această ţară, atunci comentariile sunt de prisos.

Jurnalist: În perspectiva acestei alainţe mari, unde vă vedeţi dumneavoastră? Ca posibil candidat la prezidenţiale, posibil premier …

Crin Antonescu: Nu am niciun fel de element în această privinţă. Eu nu mi-am coordonat niciodată acţiunile, intenţiile politice în funcţie de ocupatrea unui anume post. Vă aduc aminte că faptul că între cele două tururi de scrutin din 2009, n-am pus nicio secundă problema condiţionării susţinerii candidatului Mircea Geoană de o poziţie pentru mine – preşedinte al Senatului, prim-ministru sau altceva. N-am nici acum intenţia de a condiţiona în vreun fel sau, din punctul meu de vedere, de a stipula în vreun fel într-un eventual acord de alianţă o poziţie anume pentru mine. N-are niciun fel de rost. Sunt preşedintele Partidului Naţional Liberal. E o poziţie de maximă importanţă, care mă onorează, ca să spun aşa, suficient şi nu caut decât să-mi fac datoria în sensul a ceea ce aşteaptă atâta lume de la mine ca preşedinte al partidului, de la partidul meu şi de la actuala opoziţie.

Jurnalist: După constituirea alianţei PNL – PC, ce se va întâmpla cu parlamentarii PC, vor participa la grupurile PNL? E important având în vedere că domnul Dan Voiculescu este vicepreşedinte al Senatului.

Crin Antonescu: Va fi o situaţie cum a fost şi până acum, în sensul că până acum am avut o alianţă PSD-PC şi în consecinţă grupuri parlamentare comune PSD-PC. Vom avea grupuri parlamentare comune PNL-PC, dacă nu cumva, există şi posibilitatea asta, Partidul Conservator va reuni numărul de parlamentari pentru a constitui grupuri proprii şi va dori să facă asta. În Senat, e destul de posibil aşa ceva. Vom vedea. Dacă se constituie un grup PNL-PC, nu avem niciun fel de problemă în a propune domnului senator Voiculescu poziţia pe care a avut-o şi în formula PSD – PC, anume aceea de vicepreşedinte al Senatului.

–

Acord constituire pol de centru-dreapta PNL-PNTCD-AP

Partidul Naţional Liberal (PNL) – reprezentat de preşedintele Călin Popescu – Tăriceanu, Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) – reprezentat de preşedintele Marian Petre Miluţ şi Acţiunea Populară (AP) – reprezentată de preşedintele Emil Constantinescu au hotărât să încheie prezentul document prin care se constituie Polul de Centru – Dreapta.

Părţile se angajează să susţină şi să promoveze în societatea românească principiile şi valorile liberale şi creştin – democrate, care reprezintă temelia unei democraţii consolidate în România, ţară membră în structurile UE şi euroatlantice.

Politica românească se află de câţiva ani în plină confuzie ideologică. Partide politice de stânga se transformă peste noapte în partide de dreapta, partide care se declară de stânga trădează şi compromit principiile social – democrate. Politicienii sunt tot mai rupţi de realitate, iar cetăţenii sunt tot mai puţin interesaţi de politică.

Avem nevoie de clarificări. Cetăţeanul român doreşte certitudini. El trebuie să opteze în deplină cunoştinţă de cauză pentru o doctrină sau alta, să ştie că în spatele votului său se află partide care nu îi vor trăda convingerile.

Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc sunt formaţiunile care au clădit România modernă. Ele sunt părinţii fondatori ai democraţiei noastre şi apărătorii acesteia în perioada tranziţiei postcomuniste în faţa structurilor neocomuniste. Împreună cu Acţiunea Populară constituită ca un partid modern european în slujba cetăţeanului şi a comunităţilor formează astăzi polul dreptei autentice din România, o construcţie politică solidă, aptă să aducă clarificarea doctrinară, să producă programele şi proiectele de care are nevoie societatea românească.

I. Imperativul unei construcţii autentice de centru – dreapta

Alianţa politică pe care o construim răspunde cerinţelor de compatibilitate cu construcţia politică europeană şi evită asocierile conjucturale şi impostura.

Unificarea dreptei poate fi realizată numai în jurul unor principii şi valori, afirmate şi respectate de toate formaţiunile semnatare.

II. Valorile pe care le împărtăşim

Valorile fundamentale în numele cărora ne-am unit sunt valorile democraţiei, libertăţii, respectului reciproc şi solidarităţii, valorile creştine – valori universale, cu profunde rădăcini în tradiţia poporului român, şi pe care Revoluţia din decembrie 1989 le-a consacrat ca aspiraţii fundamentale ale cetăţenilor României. Acestea sunt şi valorile esenţiale ale unităţii europene, adaptate imperativelor actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti: libertatea şi responsabilitatea, dreptatea şi solidaritatea, subsidiaritatea şi descentralizarea, libera iniţiativă şi spiritul concurenţial, condiţii ale ieşirii României din tranziţie şi ale înscrierii ei în civilizaţia europeană a noului secol.

Promotorii noii construcţii împărtăşesc următoarele valori şi principii:

– Încrederea în mecanismele democraţiei reprezentative, întemeiată pe separarea fermă a puterilor în stat, domnia legii şi cooperarea eficientă între instituţiile statului. Condamnăm toate formele de populism şi demagogie politică.

– Garantarea proprietăţii asupra bunurilor obţinute în mod legal şi intoleranţa în faţa tuturor formelor de corupţie, furt şi înşelăciune.

– Instaurarea unui capitalism real. Prioritatea oricărui guvern al României trebuie să fie prosperitatea cetăţenilor. Partidele componente ale polului de dreapta militează pentru dezvoltarea unei economii bazate pe principiile pieţei şi, înainte de toate, pe un tratament egal între investitorii români şi străini, pentru stimularea investiţiilor naţionale. Întreprinzătorii autohtoni constituie principalul pilon al dezvoltării economice.

– Încrederea în clasa de mijloc ca principal motor al dezvoltării. Alături de întreprinzători şi comercianţi, liberii profesionişti

– medici, avocaţi, informaticieni şi cercetători independenţi, precum şi profesorii şi cercetătorii, creatorii din cele mai diverse domenii ale culturii şi artelor, funcţionarii publici, managerii, tehnicienii şi muncitorii specializaţi, persoanele active în sfera serviciilor, fermierii şi gospodarii de frunte ai satelor – formează azi o clasă de mijloc emergentă şi reprezintă cea mai importantă categorie de plătitori de taxe din România, fermentul de maxim dinamism şi creativitate în producerea venitului naţional şi a bunurilor culturale, dar şi elementul necesar de stabilitate politică în orice societate democratică. În acelaşi timp însă, ei nu se numără pe măsura efortului lor printre beneficiarii modernizării economiei. Dimpotrivă, diferitele nuclee constitutive ale clasei de mijloc sunt principala categorie exploatată de stânga politică şi silită să alimenteze din munca sa onestă falsa generozitate populistă, ca şi corupţia care spoliază avuţia naţională. De aceea, susţinem împreună adoptarea imediată a unui pachet de măsuri care să încurajeze dezvoltarea clasei de mijloc.

– Statul de drept – garantul libertăţii şi al demnităţii fiecăruia. Fiecare cetăţean trebuie să respecte şi să apere legea şi statul de drept, care îi asigură liberul execiţiu al drepturilor sale. Noi susţinem consolidarea şi modernizarea statului, corelate cu diminuarea treptată a rolului statului în economie. Statul trebuie să asigure doar mecanismele unui climat concurenţial corect, lăsând „actorilor” libertatea de a-şi utiliza la maximum capacităţile creative pentru sporirea profitului. În spiritul unei construcţii instituţionale eficiente şi al subsidiarităţii, susţinem ferm debirocratizarea şi descentralizarea instituţională.

– Susţinerea valorilor naţionale şi a identităţii noastre în noul context al Europei Unite printr-un vast program educaţional, prin sprijinirea cercetării ştiinţifice şi printr-un proiect de renaştere culturală.

III. Forţele pe care ne sprijinim

Suntem o structură politică naţională pentru că ne adresăm întregii naţiuni, şi nu numai unor clase sau categorii. Afirmăm identitatea şi demnitatea românilor, tradiţia culturală a poporului român şi milităm pentru restaurarea adevăratului sens al afirmării naţionale, eliberat de orice formă de naţionalism demagogic, gregar şi revanşard. Conştiinţa naţională nu trebuie să fie o conştiinţă a excluderii şi a vrajbei, ci o conştiinţă luminoasă a afirmării de sine, a slujirii patriei, a solidarităţii naţionale, a acţiunii concrete în numele naţiunii civice şi al unei Românii moderne şi europene. Promovăm dreptul fiecăruia la identitate şi la diferenţă, dialogul dintre culturi şi etnii, care este o bogăţie a trecutului, dar şi a viitorului României. Vrem să construim o naţiune modernă, bazată pe principiile de respect, de dialog şi de civism luminat, o naţiune modernă, parte integrantă şi demnă a Europei viitorului.

Părţile semnatare contează pe oamenii activi şi performanţi din diferite categorii sociale, de vârstă sau de instruire: întreprinzători mici şi mijlocii, ţărani – fermieri preocupaţi şi de activităţi neagricole, oameni de afaceri, funcţionari publici şi profesori insuficient remuneraţi, studenţi şi tineri care vor să-şi construiască o carieră şi un rost în viaţă, personalul cultelor religioase, pensionari pentru care, complementar creşterii pensiilor, se vor identifica soluţii credibile de sporire a veniturilor prin participarea la programe economice, sociale şi culturale posibil abordabile de către aceştia.

IV. Scopul alianţei noastre

Scopul alianţei noastre este de a contribui la reforma morală a societăţii civile şi a clasei politice printr-un demers clar şi transparent, care să împiedice confuziile şi impostura.

Polul de centru dreapta este menit să conducă la victoria în alegeri a principiilor şi valorilor împărtăşite şi să asigure o majoritate stabilă pe termen lung. Aceasta este premisa unei guvernări care să împlinească vocaţia europeană a României, asigurând cetăţenilor o viaţă prosperă şi demnă.

Partidul Naţional Liberal- Calin Popescu Tariceanu

Partidul Acţiunii Populare- Emil Constantinescu

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat Marian Petre Milut

–

DECLARAŢIE

a Preşedintelui PNL Timiş

privind alianţa PNL+PC

Încă nu cunosc termenii acordului de alianţă. Dar, el intervine pe fondul orientării PNL spre coagularea, dacă se poate chiar integrarea tuturor forţelor politice compatibile doctrinar, pentru crearea unei forţe autentice de dreapta puternice în România; pentru a nu lăsa loc la speculaţii, precizez că, în opinia mea, PDL nu are nimic în comun cu dreapta şi nici membrii săi, cu un număr relativ mic de excepţii; electoratul PDL -pe care îl respect şi l-am respectat întotdeauna-, în schimb, da, o bună parte a lui, are gândire de dreapta. De aceea, adresez acestui electorat apelul  de a nu se mai amăgi cu PDL, de a înţelege şi accepta că acesta chiar nu-l reprezintă şi de a ni se alătura nouă, Partidului Naţional Liberal, adevăratul, singurul  partid de dreapta al României.

Sper ca alianţa PNL+PC să vizeze doar alegerile parlamentare şi, eventual, doar pentru cazuri izolate, funcţii precum cele de primar, viceprimar, preşedinte, vicepreşedinte de consiliu judeţean. Pentru că, în concepţia mea, cel puţin o dată la patru ani, fiecare partid trebuie să aibă un moment al adevărului, prezentându-se în faţa electoratului el însuşi, „pentru a se cântări”, pentru a afla şi a le permite cetăţenilor să afle ce reprezintă el, de ce susţinere se bucură în rândurile electoratului. A ne baza doar pe sondaje nu cred că este o alternativă bună.

Nicolae Robu

Preşedintele PNL Timiş

Senator PNL de Timiş

–

O excelenta analiza ne ofera colegul Codrin Scutaru:

De ce era nevoie de un nou proiect politic:

A. România este un stat cu probleme sociale: România are un trecut politic profund legat de problemele sociale şi de promisiunea soluţionării acestora astfel încât orice partid politic sau alianţă care a câştigat alegerile a folosit ca idei-cheie temele sociale. Exemple:

· FSN în 1990 a invocat salvarea statului şi a resurselor sale în faţa dezintegrării sociale;

· FDSN şi apoi PDSR în 1992-1996 a avut ca temă centrală ajutarea grupurile devenite vulnerabile în faţa fenomenului tranziţiei economice către economia de piaţă, subliniind necesitatea protecţiei sociale;

· CDR în 1996-2000 a propus Contractul cu România (după ideea Contractului social al lui Rousseau) prin care guvernul se angaja să îndeplinească cerinţe prioritare ale diferitelor categorii sociale, PSD în 2000-2004 a propus relansarea economică, oferirea de locuri de muncă, scăderea sărăciei şi adoptarea modelului social european;

· Alianţa DA a câştigat alegerile prin tema de justiţie socială: combaterea coprupţiei! A început o guvernare în 2004-2008 bazată pe scăderea fiscalităţii şi stimularea întreprinzătorilor dar în 2007-2008 Guvernul PNL a trebuit să accepte emergenţa măsurilor sociale şi s-a comportat în mare parte mai degrabă social-liberal, acordând o atenţie crescută pensiilor şi educaţiei.

B. Delegitimarea ideologică a stângii politice: Stânga politică din România, în speţă PSD, s-a îndepărtat profund la nivel acţional de implicarea în soluţionarea problemelor sociale, păstrând acest laitmotiv doar la nivel de brand ideologic şi de planuri propuse.

PSD a început în perioada 2000-2004 un proces de schimbare a decidenţilor politici din partid prin care vechea gardă a lui Ion Iliescu a fost schimbată parţial cu tineri (35-45 de ani), care pe atunci erau fideli lui Adrian Năstase. Minusul a fost unul de imagine pentru că oamenii vechi (de tip Octav Cozmâncă, Dan Mircea Popescu, Sorin Oprescu, Valer Dorneanu, Nicolae Văcăroiu etc.) erau imagologic oameni de tipul „sărac şi cinstit”, cu priză la populaţie.

Noua gardă formată din Dan Nica, Ilie Sârbu sau mai tinerii Liviu Dragnea, Robert Negoiţă, Victor Ponta, Marian Vanghelie, Marian Oprişan sunt percepuţi mai degrabă ca oameni de business care folosesc brandul social-democrat pentru câştigarea legimităţii.

C. Forurile academice identifică nevoia unui sistem politic restructurat şi a unor altfel de politici de intervenţie, bazată pe un nou tip de solidaritate.

Diagnozele sociologice de amploare arată ştiinţific că este nevoie de o reconfigurare specifică a statului şi a politicilor, nu de una ideologic de stânga sau de dreapta.

Raportul social al Academiei Române publicat în Iunie 2010 subliniază în mod clar câteva tendinţe:

• · România s-a îndepărtat de modelul european de dezvoltare, devenind un stat marginal în cadrul UE;
• · Statul român nu este unul „obez” ci dimpotrivă unul în care timp de 20 de ani s-au făcut cele mai puţine investiţii sociale în cheltuielile sociale publice, comparativ cu toate statele membre;
• · S-au blamat inutil sistemele publice de sănătate şi educaţie, inducându-se ideea că doar privatizarea acestora va soluţiona problema. În fapt, majoritatea populaţiei este complet lipsită de posibilitatea de accesare a unor servicii private, întărirea serviciilor publice şi investiţia urgentă în acestea fiind singura soluţie viabilă pentru a evita polarizarea socială imediată a unor largi categorii.
• · Micii întreprinzători au fost primii loviţi de căderile economice şi de măsurile inadecvate luate de diferite guverne, astfel încât astăzi, stratul inferior al întreprinzătorilor cade pur şi simplu către sărăcie.
• · La nivelul sistemului politic există derapaje grave în domeniul drepturilor fundamentale, libertatea de exprimare şi viaţa privată a individului.

În acest context, Alianţa PNL-PC este primul pas de aliniere către un nou tip de politică, una bazată pe realităţile sociale şi mai puţin pe realitatea conflictului cultivat prin învinovăţire timp de douăzeci de ani.