Memoria istoriei: „Cum a murit generalul Dragalina?”

Autor: Cap. Florin Sperlea

Sursa informationala: Trustul de Presa al Ministerului Apararii Nationale

Cum a murit generalul Dragalina?

Nici nu apucase bine sa fie numit in fruntea Armatei 1 Romane (11/24 octombrie 1916), dupa ce generalului Ioan Culcer ii fusese retrasa comanda ca urmare a cererii sale, adresata Marelui Cartier General, de a se retrage din Oltenia si de a ocupa pozitii defensive pe aliniamentul raului Olt1, ca generalul Ioan Dragalina a si platit cu viata incercarea lui temerara de a vedea, la fata locului, care este situatia in care se afla, in defileul Jiului, trupele a caror comanda o luase. Sa fi fost vorba de un act de curaj, in vreme de razboi, in conditiile in care defileul Jiului nu era pe deplin asigurat de fortele romane, sau doar de o imprudenta, nepermisa, care avea sa-l coste viata?

Generalul Ioan Dragalina era descen­dentul unei vechi familii de graniceri din Banat si absolvise Academia de Razboi din Viena (1884), fiind incadrat, pentru scurt timp in armata austro-ungara. Demisioneaza in 1887, trece Carpatii si se inroleaza in armata romana, urcand treptat spre varful ierarhiei militare. Inceputul primei conflagratii mondiale il gaseste, cu gradul de general de brigada, in fruntea Comandamentului 3 teritorial.

In momentul in care i s-a incredintat comanda Armatei 1, situatia acesteia era critica. Fortele inamice amenintau sa strapunga frontul roman de pe Valea Jiului, ceea ce ar fi deschis adversarului posibilitatea invadarii Olteniei si continuarea actiunilor spre est.

Afland ca legatura comandamentului „Grupului Jiu“ cu unele sectoare vecine a fost rupta, generalul Dragalina decide sa plece in defileul Jiului (pe care afirmase ca nu l-a vazut niciodata!), desi colonelul Rafael Marculescu, seful de stat major al Grupului, si colonelul Dumitru Cocarascu, proaspat numit la comanda Diviziei 11 Infanterie, il averti­zasera ca situatia frontului s-a agravat si ca defileul Jiului nu este cu totul sub controlul trupelor romane. Insotit de doi ofiteri si un sofer, s-a spus ca generalul Dragalina ar fi pus ordine in randul trupelor dezorganizate, imbarbatand ofiterii si soldatii, luand masuri de pregatire a contraatacului „Grupului Jiu“ pentru a nimici inamicul patruns la sud de munti2.

Toate acestea sunt infirmate de generalul Ioan Anastasiu care arata, in memoriile sale3, ca generalul Dragalina nu putea actiona, in inspectia sa prin defileul Jiului, asa cum pretind unii contemporani4. In primul rand, el nu l-ar fi putut intalni pe colonelul Homoriceanu, ranit, cu trupele sale dezorga­nizate, pentru ca acesta fusese luat prizonier cu o zi inainte, nevatamat, drapelul unitatii fiind capturat. Generalul Dragalina nu se putea face vinovat de grave amestecuri in atributiile de comanda astfel incat, intalnind o sectie de artilerie care nu avea ordin de actiune scris, ci verbal, sa o detur­neze pentru a o transforma in rezerva sa proprie, dupa cum nu putea sa treaca prin ploaia de gloante a inamicului, sub protectia tunului de 53 mm, incercand sa dea un telefon de la un canton atacat de mitraliere!

In fapt, in momentul in care parbrizul automobilului cu care generalul Dragalina se deplasa a fost spart de un glont, comandantul Armatei 1 si-a dat seama ca a merge mai departe este destul de riscant si a ordonat soferului sa intoarca, fiind ranit atunci de un alt glont in brat. Intr-o istorie a participarii armatei romane la Primul Razboi Mondial, care s-a bucurat de o larga raspandire in perioada interbelica, generalul Constantin Gavanescul se vede nevoit sa constate si el ca generalul Dragalina ar fi „inaintat prea mult in defileu, pe sosea“5. La Targu Jiu rana i-a fost pansata superficial, dar moartea a survenit, la Palatul Regal din Bucuresti, unde fusese instalat, la 12/25 octombrie 1916, ca urmare a unei infectii datorate firelor de lana de la cojocul pe care il purta in momentul in care a fost ranit.

Fara a-i contesta meritele, generalul Ioan Anastasiu noteaza malitios: „Daca generalul Dragalina ar fi stiut ca moare si ca i se va atribui aceasta moarte unui act de vitejie, ca s-a gasit in fruntea trupelor de la Jiu conducandu-le la victoria de la Jiu, nu s-ar fi dat in laturi a ramane la Jiu la 11 octombrie si sa stea pana la 14 octombrie, ca in adevar sa-l gaseasca aceasta lupta din 14 octombrie in fruntea trupelor“6.

Chiar daca nu a mai apucat sa vada victoriile obtinute de militarii romani in prima batalie de la Jiu, este sigur ca generalul Dragalina le-ar fi fost mai de folos acestora viu, in fruntea lor, si nu in postura de erou national plasat deja in paginile cartilor de istorie.

Actiunea generalului Dragalina, desi parea determinata de necesitatea cunoasterii situatiei in care se aflau efectivele Armatei 1, este mai degraba una imprudenta, in conditiile in care coloneii Anastasiu si Cocarascu, cei care stiau mult mai bine situatia reala a frontului, l-au avertizat pe noul comandant sa nu se duca in defileul Jiului.

NOTE

1 Generalul Ioan Anastasiu, numit comandantul „Grupului Jiu“ (ca parte a Diviziei 1 Infanterie) chiar de generalul Dragalina, sustine, in memoriile sale, ca generalul Ioan Culcer ar fi fost „sabotat“, printre altii, si de subseful de stat major al Armatei 1, locotenent-colonelul (la acea data) Constantin Gavanescul, care semnalase Marelui Cartier General ca Oltenia va fi pierduta daca cel chemat sa o apere nu crede in victorie, cu atat mai mult cu cat generalului Culcer i se descoperisera „prietenii“ compromitatoare cu politicieni care se pronuntasera impotriva intrarii Romaniei in razboi cu Puterile Centrale, precum Alexandru Marghiloman. General Ioan Anastasiu, Rasboiul pentru intregirea neamului. Studiu critic, Bucuresti, 1936, p. 329.

2 General C. Gavanescul, Rasboiul nostru pentru intregirea neamului (august 1916 – aprilie 1918), Iasi, 1918, p. 33. De altfel, generalul Dragalina nu putea concepe, intr-o singura zi, un plan de lupta temeinic.

3 General Ioan Anastasiu, op. cit., pp. 333-335.

4 Colonel Jinga Petre, Un caz de energie in conducerea trupelor. Amintiri asupra generalului Dragalina, in „Revista Infanteriei“, iulie-august 1936.

5 General C. Gavanescul, op. cit., p. 34.

6 General Ioan Anastasiu, op. cit., p. 331. 14/27 octombrie 1916 a fost ziua decisiva a primei batalii de la Jiu.

Anunțuri

Memoria istoriei: „Ion I. C. Brătianu – Discursul de la Sibiu”

Text+Idee+Foto+Sursa informationala: National-Liberal

Discursul de la Sibiu şi entuziasmul ardelenilor faţă de premierul liberal Ion I. C. Brătianu (anexă din cartea: „Ion I. C. Brătianu. Concepţie şi management politic”, Editura Eikon, Cluj, 2011, autor: Ion Novăcescu)

În ediţia sa din 7 august 1919, „Patria” – oficiosul Partidului Naţional Român al lui Iuliu Maniu, care apărea la Cluj – relatează amplu, pe toată pagina întâi, despre vizita premierului liberal Ion I. C. Brătianu la Sibiu, în 5 august 1919, unde s-a întâlnit cu liderii ardeleni, reuniţi în Sfatul Ţării. Brătianu sosi la Sibiu după ce, mai înainte, intrase odată cu armata română în Timişoara şi a ajuns până la 40 de km de Budapesta, care a fost cucerită de cavaleria românească în 4 august 1919. La intrarea în sală, Ion I. C. Brătianu a fost primit cu ovaţii. Luând loc lîngă Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, Teodor Mihali, vicepreşedintele Marelui Sfat al Ţării, îl salută pe primul ministru al guvernului regal român, după care, cel mai probabil din curtoazie, acesta enunţă unul din conceptele limbajului de aur brătienist. T. Mihali declara că măreţia acelui moment se datora dorobanţului român şi bărbaţilor de stat care au înţeles momentul istoric şi au contribuit la realizarea idealului naţional. „Azi am ajuns nu numai să ne vedem visul cu ochii, dar armata română a adus ordine şi pentru alte neamuri din această parte a Europei.” La rândul său, Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent, a rostit un scurt discurs, în care l-a salutat pe premierul Brătianu. Maniu a mai spus că aduce, adânc emoţionat, salutul Consiliului Dirigent şi al poporului român desrobit, prezidentul guvernului român, care se află azi pe pământul său. Apoi, ca într-un ritual oficial, şi Maniu a rostit fraza cheie, esenţială, a propagandei brătieniste: „Noi mărturisim cu recunoştinţă că unitatea neamului românesc a săvârşit-o România independentă, după cum pe vremuri Piemontul a fost acela care a săvârşit unitatea Italiei. România şi bărbaţii ei de stat au înţeles ce trebuie să facă, şi regatul vechiu a fost la înălţimea chemării sale. Mulţumim bărbaţilor de stat şi Dumneavoastră în special pentru că aţi rupt legăturile cu cei ce ne ţineau şi pe noi legaţi, şi aţi pornit pe drumul libertăţii noastre şi a întreg neamului românesc.” După aceasta, la tribună a venit Ion I. C. Brătianu care a ţinut, credem, cel mai important, mai călduros şi mai elocvent discurs al vieţii sale:

„Domnilor!

Am păşit cu adâncă emoţiune în această sală, dar am simţit şi o mare şi puternică căldură din acel simţământ al cuvintelor care aţi binevoit a le rosti. Se elaborează în aceste momente, aici la Dumneavoastră, desăvârşirea actului care s-a făcut la Alba Iulia şi care se cheamă: Unirea tuturor Românilor. Cuvântul chiar de Unire ne arată care sunt datoriile noastre reciproce: unirea tuturor românilor, adică unirea tuturor conştiinţelor noastre, unirea tuturor energiilor noastre spre un scop comun.  Aţi binevoit a releva prin cuvinte de recunoştinţă ajutorul pe care Regatul Român l-a dat – şi era dator să-l dea – românimei de peste tot. Am fi uitători şi ingraţi, dacă n-am şti să tragem din istoria trecutului toate învăţămintele care ne sunt de folos. Tocmai, ca Regatul să fi fost pus în măsura de a ajuta pe Românii de pretutindenea, de a ajuta pe Românii de peste munţi (aplauze) şi în întregimea lor ţinuturile din Transilvania, Bănat şi Ţara Ungurească, trebuie să se fi reaprins conştiinţa naţională şi pentru timpurile moderne ale României şi dacă Dumneavoastră aveţi motivele Dumneavoastră de dragoste şi de recunoştinţă, avem şi noi motive reciproce. Am fost de ajutor unora şi altora, şi noi şi Dumneavoastră, în cursul unui veac întreg, când cu bărbaţii cei mai buni de la Dumneavoastră ne-am ajutat pentru întemeierea desăvârşită şi întărirea Regatului, care trebuia să fie şi a fost sâmburele României Mari. (aplauze)

Prin urmare, când ne gândim la trecut, putem da o frăţească recunoştinţă către toţi aceia, care ori şi unde ar fi fost, dincolo şi dincoace, au ştiut să simtă solidaritatea, care ne lega şi care în împrejurările politice în care îşi puteau dezvolta activitatea lor, să nu piardă din vedere că pe lângă munca impusă de problemele zilei fiecare generaţiune era totodată datoare ca prin muncă necontenită să nu îngreuneze, ci să ajute ceea ce a fost întotdeauna în conştiinţa neamului nostru, aspiraţiunea de temeiu a existenţei noastre naţionale: Unirea tuturor Românilor. Astăzi, când am realizat-o, ni se impune tuturor, desigur, datoria de recunoştinţă pentru aceia care au preparat-o prin suferinţele lor, prin munca lor dar mai ales prin credinţa lor.

Prin urmare avem către trecut o datorie de pietate, dar avem şi către prezent datoria de a asigura prin munca pe care o facem aici şi dincolo, temeiul României nu numai Noi dar şi Mari, pe o bază democratică, largă, care să permită, ca la această muncă atât de mare să nu fie departe de la ea nici un român, care poate să fie un element de forţă şi care poate să-şi aducă părticica lui de muncă, de energie, de inteligenţă, pentru a asigura întemeierea astăzi, dezvoltarea mâine, a forţelor sociale şi naţionale ale României Mari.

Domnilor!

În această organizare de stat, probleme noi, mai complexe decât altădată, se pun înaintea noastră a tuturora. Sistemul de lucrare al nostru, pe lângă care putem să lucrăm la ora actuală este, că putem să lucrăm, fiindcă procedăm în acelaşi spirit, în acelaşi avânt; opera noastră este comună, deşi lucrăm în departamente separate. Nu putem tocmai să uităm ce afaceri interesează opera întreagă, precum nici ceea ce interesează operele singuratice. Avem o operă complexă. În organizaţia Statului, în ţinuturile noi, sunt şi rase deosebite, pe lângă neamul nostru, organizări religioase mai numeroase şi mai împărţite decât cele ce erau în Vechiul Regat. Trebuie să ştim să ne purtăm ca un popor, care în luptă a dat dovada bărbăteştei sale energii, pe care nimeni nu poate să o conteste, aceea a arătat-o şi la înfrângere – ceea ce este chiar mai greu – şi a arătat-o şi prin victoria sa, ceea ce o sărbătorim chiar astăzi.

Zic un popor, care are această bărbăţie, dovedeşte, că adevăratele lui puteri sunt acelea care le poate concepe în soluţionarea problemelor cetăţeneşti şi în viaţa paşnică. Violenţele în timpuri normale şi în timpuri de pace sunt unele din calităţile de slăbiciune. (aprobări )

Poporul nostru  a dat dovadă temeinică, că slab nu este. De aceea în organizarea nouă îşi vor găsi – şi cunosc simţămintele D-voastră, şi sunt în armonie perfectă cu ele – în noul regat acea frăţească şi prietenească dragoste toţi aceia, care de oriunde ar veni, vor voi să trăiască frăţeşte cu noi pentru dezvoltarea prin muncă comună a Statului Român. Noi nu vom întreba de unde vine cineva, ci vom întreba unde vor să meargă toţi aceia care vor voi să meargă împreună cu noi. Toţi vor fi siguri de frăţescul şi prietenescul nostru ajutor. Ei trebuie să ştie că în aceste simţăminte ale noastre, a sentimentelor comune vieţii de pace, stă nu numai cea mai mare, dar singura lor garanţie în puterea Statului Român, în concepţia de dreptate, în concepţia largei democraţii este garanţia propriei lor dezvoltări şi că, în afară de graniţele Statului Român, nimic nu poate să-i întărească şi n-ar putea să-i slăbească.

Regele Ferdinand şi Regina Maria asistă la momentul trecerii Tisei de către trupele române, aug. 1919

Domnilor!

Modestia este bună, dar un popor trebuie să aibă conştiinţa limpede despre aceea ce reprezintă pentru ca să aibă conştiinţa limpede despre aceea ce trebuie să reprezinte. (aplauze). A fost românimea în lupte seculare nu numai pentru existenţa ei, dar şi pentru existenţa şi apărarea civilizaţiei umane. În luptele creştinătăţii contra turcilor, soldaţii lui Ştefan Vodă au luptat nu numai pentru apărarea Moldovei, dar şi pentru mântuirea creştinătăţii şi valurile barbariei de această stâncă s-au frânt nu numai pentru ca să scape românimea, ci şi pentru ca civilizaţia europeană să nu fie distrusă de puhoiul păgânilor.

Domnilor!

Istoria se repetă, desigur, schimbându-şi faţa cu împrejurările. Dar în ziua de astăzi soldatul român pe Tisa şi dincolo de Tisa n-a asigurat numai graniţele României, ci a sprijinit, ca în vremurile de demult, civilizaţiunea europeană, apărând-o de valurile distrugătoare ale bolşevismului. (aplauze frenetice şi prelungite)

Anarhia şi distrucţia la Nistru şi la Tisa s-au oprit, curentele care ameninţă centrul Europei, şi stînca de care s-au frânt, au fost energia şi bărbăţia poporului român. Iată de ce este de datoria oamenilor, care pretind că au datoria de a conduce destinele acestui popor, să înţeleagă de sus, cu toată înălţimea vederilor, misiunea pe care o are acest popor în locul unde Dumnezeu l-a pus, unde şi din istoria trecutului şi din faptele prezentului, dovedeşte care este rostul său, misiunea sa în istoria civilizaţiunei umane. (aprobări)

Domnilor!

Pentru că astfel stau lucrurile, să ne reamintim că prin unirea simţămintelor noastre într-o credinţă comună, într-o credinţă neclintită, precum a fost aceea a străbunilor noştri, vom găsi izvorul de energie să asigurăm pentru ziua de mâine aceea, ce este şi dreptul şi datoria acestui neam. (aplauze)

Regiment românesc de vânători în centrul Budapestei

Şi mă duc din mijlocul dumneavoastră cu adâncă recunoştinţă, cu cea mai mare comoară de mulţămire sufletească, care va ţinea cât viaţa mea. (aplauze frenetice )” (1)

*      *     *

La banchetul oferit în seara zilei de 5 august 1919, de către Iuliu Maniu, în cinstea premierului român, Ion I. C. Brătianu a mai rostit o cuvântare emoţionantă:

„Tatăl meu a scris o scrisoare despre Lazăr, în 1863. El întreba cu ce mijloace Gheorghe Lazăr, care purta numele celuilalt Lazăr, ridicat de Mântuitorul din mormânt, a ridicat un neam din mormânt la viaţă. A ştiut Gheorghe Lazăr să se facă expresiunea conştiinţei unui neam. În această înţelepciune, de a înţelege conştiinţa neamului pe care trebuie să-l servească, stă datoria acelora care vor să reprezinte interesele neamului în momentele supreme.

Tatăl meu îmi spunea: lucrează cu capul în împrejurările zilnice, dar lucrează cu inima în împrejurările mari, dacă vrei să nu greşeşti! Pentru că vorbitorul dinaintea mea a amintit de tăcerea mea din timpul neutralităţii, sunt dator să amintesc că ea a început încă din prima lună a războiului. Eu încheiasem la începutul lunii septembrie o înţelegere cu Rusia, de a ne revendica toate teritoriile din Austria şi Ungaria locuite de români. Dacă am crezut că datoria mea era să tac, aceasta nu însemna că stam la îndoială care erau drepturile noastre. Rămânea numai de calculat şi hotărât care erau momentele şi împrejurările cele mai eficace pentru a înfăptui ceea ce aveam de înfăptuit. Am crezut că acţiunea noastră trebuie să corespundă cu maximum de importanţă pe care trebuia să o avem. Şi nu m-am înşelat. Acţiunea României, dacă a fost dureroasă într-un fel, a fost cu mult mai importantă decât forţele pe care le aveam la începutul războiului. Noi am avut un rol hotărâtor în război, cu toate aceste calcule. A venit acea catastrofă când Aliaţii noştri hotărâtori, în loc de sprijin au devenit pentru noi primejdie. Am plătit-o cu mari pierderi. Azi nu le regretăm, când văd pe dl. Inculeţ între noi. Oricât de optimist ar fi fost cineva n-ar fi prevăzut că vom deveni puternici de la Nistru până la Tisa şi că aici la masa aceasta să stea prezidentul Dumneavoastră cu mine şi alături cu dl. Inculeţ.

Am un singur merit cu care mă fălesc: credinţa. Mai multă credinţă ca mine nu poate să fi avut altcineva. S-a zis că Columb, dominat de credinţa că există o lume nouă, chiar dacă nu exista, o scotea din valuri. În timpul tratatului de la Bucureşti am scris un memoriu pe care-l voi lăsa ca testamentul vieţii mele politice. Şi am spus Regelui nostru când Mackensen era stăpân pe jumătate din ţară: Sire, ai făcut bine ce ai făcut şi eşti asigurat de izbândă!

Nu era posibil să nu se manifeste aspiraţiunea seculară a neamului nostru. Se putea întârzia cu câteva luni, cum s-a întârziat cu tratatul de la Bucureşti, cu câţiva ani; dar nu era să rămână fără rol în dezvoltarea neamului nostru nici jertfa şi nici acţiunea noastră din război.

Şi-mi ziceam: în tragicul sfârşit al lui Mihai şi al lui Tudor Vladimirescu, mort în şanţurile de la Târgoviște, stă cea mai strălucită pagină din învăţăturile pământeşti.

Îmi reamintesc aceasta acum când voi da sfaturi acelora care vor conduce destinele statului. Să nu vă uitaţi la succese de persoane sau de moment, ci să urmaţi pulsul inimii poporului, conştiinţa lui naţională şi să aveţi contactul neîntrerupt cu dînsa, ca să fiţi reprezentanţii sinceri ai unui neam conştient.

Domnilor!

Pentru că în împrejurările de azi sunt convins că, conştiinţa neamului nostru este puternică prin înălţarea unei însufleţiri naţionale, sunt plin de încredere că vom avea,  un viitor în raport cu misiunea noastră istorică, binefăcătoare pentru civilizaţia lumei în Orientul Europei, pentru că sunt încredinţat că există posibilitatea realizării ei, urez ca România Mare să-şi adeverească numele, să fie întărită de sufletul românimei, care, tare, unită şi prin înţelepciunea sa va lucra în interesul general.

Trăiască România Mare!” (2)


*1: Patria din 7 august 1919; 2: Ibidem

Familia Regala ureaza tuturor romanilor Paste Fericit!

Sărbători de Paște cu bine, pline de lumină și de speranță! Noaptea de Înviere este un prilej de prețuire a respectului de sine, al demnității, comportamentului generos și măsurat, înveșmântat în iubire și credință.
Fie ca sărbătorile pascale să aducă un strop de curățenie și bucurie, de deschidere și armonie în viața publică româneasca!”

Sursa informationala: Lilick Auftakt

Memoria istoriei: Catastrofa nucleara de la Fukushima

Washinton Blog: Massive New Radiation

Telegraph: Risk of radioactive leak after deadly explosion at French nuclear plant

ZeroHedge.com: Rumors of French nuclear accident has European markets reeling

25 de ani de la catastrofa de la Cernobyl. Reportaje RT:

Harta interactiva: raspandirea norului radioactiv in Europa

Analiza: „The risk o a nuclear catastrophe: trillions of dollars and even bankrupt a country”

Chernobyl, 20 years after

Diashow Tschernobyl 2006

Imagini filmate din elicopter documenteaza catastrofa din complexul nuclear de la Fukushima:

Imagin+ videoclipuri din centrala nucleara Fukushima III

Cutremur in Balcani!

Fukushima vs Chernobyl

Inside report from nuclear reactor evacuation zone

Un nou cutremur de 7.4 pe scara Richtier inregistrat in Japonia. Detalii cititi aici.

Centrala nucleara Onagawa afectata de cutremurul inregistrat la data de 7 aprilei 2011.

Fukushima: alarma de tusnami.

USGS
April 7, 2011

Magnitude 7.4 (Preliminary magnitude — update expected within 15 minutes)
Date-Time
  • Thursday, April 07, 2011 at 14:32:00 UTC
  • Thursday, April 07, 2011 at 11:32:00 PM at epicenter
Location 38.200°N, 142.000°E
Depth 40 km (24.9 miles) set by location program
Region NEAR THE EAST COAST OF HONSHU, JAPAN
Distances
  • 98 km (61 miles) E (93°) from Sendai, Honshu, Japan
  • 144 km (90 miles) ENE (68°) from Fukushima, Honshu, Japan
  • 159 km (99 miles) NE (37°) from Iwaki, Honshu, Japan
  • 345 km (215 miles) NE (35°) from TOKYO, Japan
Location Uncertainty Error estimate not available
Parameters NST= 12, Nph= 12, Dmin=385 km, Rmss=1 sec, Gp=148°,
M-type=”moment” magnitude from initial P wave (tsuboi method) (Mi/Mwp), Version=1
Source

Catastrofa nucleara din Japonia – Fukushima

Sursa: Zero Hedge

Cronica exploziilor nucleare 1945-1998

Fizica atomica

Energie kinetica (Energie de dezintegrare)

Reactor nuclear

Fisiune nucleara

Fisiune nucleara- material didactic prezentat in clasa a 9-a.

Implicatii geofizice

In Europa au fost simtite in Peloponez trei replici ale cutremului japonez. Detalii cititi aici.

Monitorul seimic global.

Implicatii financiare

Portalul ZeroHedge calculeaza pagubele produse de cutremurul japonez. Portalul nordamerican estimeaza pagubele la o suma de circa de 4.3 billioane yeni.

ZeroHedge prevede o scadere considerabila ale firmelor de asigurare-reasigurare la bursele internationale.

Tokyo Electric Power Company TEPCO, operatorul si totodata proprietarul complexului nuclear de la Fukushima inregistreaza in urma accidentului nuclear daune in valoare de 91 miliarde dollari SUA.

Bilantul cutremurului din 11 martie.

Implicatii economice cititi aici.- update 16.03.2011

Implicatii economice cititi aici. -update 17.03.2011

Implicatii economice cititi aici – update 21.03.2011

Implicatii economice cititi aici – update 26.03.2011

Implicatii economice –update 31.03.2011

Implicatii economice – update 31.03.2011 (2)

Operatorul nuclear TEPCO urmeaza sa fie nationalizat!

Implicatii nucleare

Stiinta si Tehnica: „Sa intelegem criza radioactiva din Japonia”

Poluare nucleara – update 04.04.2011

Harta globala a poluarii nucleare – update 03.04.2011

Exclusive: new photos of Fukushima reactors

Remedii naturiste impotriva radiatiilor nucleare

Situaţia de la Fukushima se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Apa radioactivă de la reactorul numărul doi se scurge direct în Oceanul Pacific, după ce s-a contatat existenţa unei spărturi de 30 de centimetri la baza reactorului.

Ministerul tehnologiei japonez publica cotele  poluari nucleare.

Nota informativa: Doza maxima de poluare suportabila de organismul uman se ridica la 2,4 mSv/pe an = 0,27 µSv/pe ora.

Cota masurata la 01. aprilie 2011, orele 19.00 CET la centrala atomica de la Fukushima se ridica la 2,7 µSV/pe ora.

Poluare nucleara – update 01.04.2011 (2)

Poluarea nucleara – update 01.04.2011

Norul radioactiv de la Fukushima a ajuns in Romania!

Poluare nucleara – update 31.03.2011 (2)

Poluarea nucleara – update 31.03.2011

Poluarea nucleara – update 30.03.2011

12 reactoare nucleare ar putea fi construite la 1.000 km de Romania

Fukushima radiation plant found in UK

Kan Slams Tepco’s Tsunami Defenses, Offers Assurances Over Radiation Leaks
Bloomberg, By Takashi Hirokawa, Yuriy Humber and Sachiko Sakamaki

China Finds Traces of Radioactive Material in Atmosphere of Coastal Areas
Bloomberg
China said radioactive material was found in the atmosphere of more provinces and cities including Guangdong and Shanghai, as the government took measures to allay health concerns after the nuclear accident in Japan.

Kan Slams Tepco’s Tsunami Defenses, Offers Assurances Over Radiation Leaks
Bloomberg, By Takashi Hirokawa, Yuriy Humber and Sachiko Sakamaki
Japan’s Prime Minister Naoto Kan said for the first time that a damaged nuclear plant’s tsunami defenses were inadequate, while reassuring the public that radiation leaks pose no health threat beyond an evacuation zone.

Fukushima: Q&A

WHAT RISK FROM PLUTONIUM?

===>Plutonium has been found in soil samples at the site, further evidence that fuel rods in at least one reactor may have melted down considerably before they were cooled, and that there is damage to the structures containing the nuclear core.

Only trace amounts of the toxic substance have been detected. The level of up to 0.54 becquerals per kg of soil is not considered harmful. Most people have some plutonium in their bodies from atmospheric and underwater nuclear tests and some pacemakers are powered by plutonium.

But the presence of the radioactive poison outside the reactors compounds worry for the workers there as long as authorities are not sure how the heaviest of primordial elements leaked out.

Plutonium-239, used most in reactors, has a half-life of 24,200 years. It is not readily absorbed by the body but what is absorbed, stays put, irradiates surrounding tissue and is carcinogenic.<===

Poluare nucleara – update 29.03.2011

Poluare nucleara – update 28.03.2011 (II)

Poluare nucleara – update 28.03.2011

Poluarea nucleara – update 26.03.2011

Atlasul poluarii nucleara – update 26.03.2011

Cat de sigura este centrala de la Cernavoda?

Un nou incident nuclear in complexul nuclear de la Fukushima – update, 25.03.2011

Poluarea nucleara – update 25.03.2011

Poluare nucleara la Fukuyama – pozitia AIAE – update 24.03.2011

Poluare nucleara la Fukuyama – update 24.03.2011

Graficul si pericolul iradiatilor nucleare.

Stratfor.com analizeaza efectele explozei ale reactorului de la Fukushima.

Pe aceiasi tema blogul AEIA semnaleaza o radiactivitate ridicata.

Gammascout masoara radioactivitatea.

Despre radioactivitatea crescuta cititi aici.

Reactorul Fukushima in detaliu.

Despre o noua explozie in complexul nuclear de la Fukushima cititi aici.

Radioactivitate ridicata inregistrata in complexul nuclear de la Fukushima. Din reactoarele explodate se inregistreaza iradiatiii ridicate de Cesium-137 si Iod-131.

Complexul nuclear de la Fukushima se dezvolta in Hiroshima 2.0

O noua explozie inregistrata in complexul nuclear de la Fukushima.

Despre contaminarea nucleara cititi aici.

Bloomberg despre incidentele nucleare trecute si prezente din Japonia.

Cutremurul din Japonia evaluat de IAEA.

Complexul nuclear de la Fukushima tinta unui atac cibernetic?

Fukushima=Falsuri si mituri nucleare

Doza de radiatie din regiunea Fukushima

Conplexul nuclear de la Fukushima – Reactorul nr. 4

Implicatii urbane

Fotografii din satelit poti fi vizionate aici.

Tokyo, o metropola amenintata de poluarea nucleara.

Bilantul cutremurului din Japonia.

Din nou despre pericolul unei explozii nucleare.

Implicatii geopolitice

Conflicte globale cauzate de criza economica.

Populatia rusa din insulilele Kurile se pregateste de evacuare.

Masuri de protectie civila

In cazul unei radiatii nucleare se indica consumul tabletelor de anti-iod.

Anul electoral 2011 – update 20.11.2011

Update 20.11.2011:
Alegeri anticipate Spania, Camera Deputatilor, 350 mandate
Participare la vot: 57,65%
Partidul Popular PP 44,54% (186 mandate)
Partidul Socialist PSOE 28,64% (110 mandate)
Conventia Democratica din Catalunia (liberali + crestinidemocrati) 4,22% (16 mandate)
Noua Stanga 6,96% (11 mandate)
Alte partide  15,64% (27 mandate)

Alegeri anticipate in colegiul nr. 9, judetul Cluj
Interesant este faptul cum a fost castigat acest colegiu. Candidatul UDMR sa clasat pe locul 4 cu 11,23% si 1825 VVE. Rezultate electorale din 2008:
PDL 44,16%,
PSD-PC 17,28%,
PNL 12,67%,
UDMR 11,23%,
PRM 7,69%,
PNG-CD 2,31%.
Mandatul a fost castigat prin redistribuirea voturilor valabil exprimate in colegiul Cluj. Colegiul respectiv cuprinde urmatoarele localitati:
Colegiul nr. 9 Cluj este situat în zona de munte a judeţului şi pe listele electorale de la alegerile din 2008 figurau 47.113 persoane din comunele Băişoara, Beliş, Călăraşi, Călăţele, Ciucea, Ciurila, Feleacu, Iara, Luna, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărişel, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Negreni, Petreştii de Jos, Poieni, Râşca, Săcuieu, Tureni şi Valea Ierii.
Colegiul nr. 9 este fieful PDL, iar USL pleaca de la o baza statistica de 30%. USL ar putea insa sa renunte la o candidatura si sa sprijine UDMR contra PDL, si ar obtine in schimb transferul UDMR alaturi de Opozitie. Din rezultatele de mai sus se observa cat de necesara este alianta USL, si dominanta PDL in Transilvania.
In mod formal alegerile ar trebui sa se desfasoara la 90 de zile de constatarea vacantei mandatului. Constatarea vacantei se poate realiza la prima reuniune parlamentara. Astfel la inceputul lunii decembrie vom avea un nou test electoral.
De urmarit sunt urmatoarele strategii:
va depune PDL un candidat?
va renunta USL la acest colegiul, favorizand candidatura UDMR?
Este posibil insa ca toate trei partidele UDMR, PDL si USL sa isi depuna candidaturi.


Alegeri parlamentare anticipate Spania
La 20 noiembrie se vor desfasura alegeri parlamentare anticipate
Ultimul sondaj electoral

PP 43.1 -0.7
PSOE 36.0 +2.6
IU 5.1 0.1
CiU 3.1 0.4
UPyD 3.0 0.5
PNV 1.0 0.3
ERC 1.1 0.2

A. Maramures
1. Florin Tataru  – PSD/USL:  9.433 voturi, 42,67%
2. Mariana Popa – PDL: 7.485 voturi, 35,48%
3. Mircea Dolha – PER: 4.338 voturi, 19,62%
4. Felician Horsza -PRM 493 voturi, 2,23%
Prezenta la vot 28,46% (48% in rural si 24% in urban). In 2008  Chereches/PSD obtinuse 11,215 voturi, candidatul PNL 6.644 de voturi si candidatul PDL 6.372.
B. Neamt
1, Adrian Radulescu – PDL: 17.186 voturi, 54,95%
2. Liviu Harbuz – PSD: 14.089 voturi, 45,05%
Prezenţa la vot : 55,88 %. In 2008 candidatul PSD a obtinut 8.155 de voturi (33%) iar candidatul PDL 7.800 de voturi (30%) si candidatul PNL 5.044 de voturi  Astfel PDL numarul voturilor pentru PDL a crescut cu 9.600 de voturi.

La 21 august 2011, se vor desfășura alegeri parţiale pentru Camera Deputaţilor în Circumscripţia electorală nr.29 – judeţul Neamţ, Colegiul uninominal nr.6 şi în Circumscripţia electorală nr.26 – judeţul Maramureş, Colegiul uninominal nr.2.
Campania electorală se va desfășura în perioada 6 – 20 august 2011.
Rezultate alegeri parlamentare 2008:
Circumscripţia electorală nr.26 – judeţul Maramureş, Colegiul uninominal nr.2.
Castigator: Catalin Chereches (PSD-PC): 11.215 VVE, 39,13%
Circumscripţia electorală nr.29 – judeţul Neamţ, Colegiul uninominal nr.6.
Castigator: Radu Surdu (PSD-PC): 8.155 VVE, 33,09%
Alegeri municipale – Primaria Municipiului Chisinau
Igor Dodon, Partidul Comunistilor din Republica Moldova, 49,40%
Dorin Chirtoaca, Partidul Liberal, 50,60%
Referendum Italia
Prezenta la vot 53,54%
Sursa informationala: ScenariPoliticiAlegeri parlamentare Turcia
Partidul pentru Justitie si Dezvoltare AKP 49,91%, 326 mandate
Partidul Republican Popular CHP 25,91%, 135 mandate
Partidul „Miscarea Nationalista” MHP 12,99%, 53 mandate
Candidati independenti 6,30%, 36 mandate
Analiza Stratfor asupra alegerilor parlamentare din Turcia

Alegerile Consiliului municipal Chişinău – Alegeri locale 2011

Partidul Comuniştilor PCRM 46,11%, 26 mandate
Partidul Liberal PL 31,82%, 17 mandate
Partidul Liberal Democrat din Moldova PLDM 13,99%, 7 mandate
Partidul Democrat din Moldova PDM 3,13%, 1 mandat

Alegeri locale si regionale Italia – turul II: Milano: Giuliano Pisapia (Independent/Opozitia Unita) 55,1% vs Letizia Moratti (PDL) 44,90%. Napoli: Luigi De Magistris (Italia dei Valori/Opozitia Unita) 65,40% vs Gianni Lettieri (PDL) 34,60%. ZeroHedge: The local elections were seen as a referendum on the billionaire prime minister. „This is the first defeat for Berlusconi’s center-right coalition since they came back to power, and it sends a clear signal of voters’ disillusionment,” said Maurizio Pessato of pollsters SWG.These results make early elections more likely, possibly next year, and I don’t see any chance of meaningful economic reforms being implemented by a lame duck government.” Italia: scenarii postalegeri locale: alegeri electorale anticipate in noiembrie. Liveblogging
Austria:
alegeri universitare Uniunea Studentilor Populari AG 23 mandate
Alianta Studentilor Ecologisti GRAS 14 mandate
Uniunea Studentilor Socialdemocrati VSStÖ 12 mandate
Studentii Liberali JuLis 3 mandate
Uniunea Studentilor Comunisti – Noua Stanga KSV-LiLi 1 mandat
Uniunea Studentilor Comunsti din Austria KSV-KLÖ 1 mandat
Cercul Studentilor din Austria RFS 1 mandat
Candidati independenti  27 mandate Participare la vot: 28,38%
Alegeri regionale Landul Hansa Bremen Rezultate finale Partidul Socialdemocrat German SPD 38.6 %, 36 mandate Miscarea Ecologista GRU 22.5%, 21 mandate Uniunea Crestindemocrata CDU 20.3%, 20 mandate Noua Stanga Linke 5.6%, 5 mandate Miscarea Eurosceptica BiW 3.7%, 1 mandat Partidul Liberal German FDP 2.4%, 0 mandate Alte partide 6,9%, 0 mandate
Alegeri locale Spania Partidul Popular PP 37,53% (2007: 36,01%) Partidul Socialist Spaniol PSOE 27,79% (2007: 35,31%) Stanga Unita IU 6,31% (2007: 5,54%) Conventia Democrata din Catalunia CDC 3,46% (2007: 3,29%) Uniunea Progres si Democratie UPyD  2,06% (2007:  nu a candidat)
Alegeri locale si municipale din Italia LivebloggingAlegeri locale Italia – turul 2 29/30.05.2011
BALLOTTAGGI ELEZIONI COMUNALI
COALIZIONE-CANDIDATO-VOTO PRIMO TURNO
Cagliari CXS Massimo Zedda  45,1
CXD Massimo Fantola 44,7
Cosenza CXD Mario Occhiuto 45,6
CXS (-PD)Enzo Paolini 26,7
Crotone CXS Peppino Vallone, 35,6
CXD Dorina Bianchi 20,3
Grosseto CXS Emilio Bonifazi 45,8
CXD Mario Lollini 35,4
Iglesias CXD Perseu 49,9
CXS Testa  46
Milano CXS Giuliano Pisapia 48
CXD Letizia Moratti  41,6
Napoli CXD Lettieri 38,5
IDV+FDS Luigi De Magistris 27,4
Novara CXD Franzinelli 45,8
CXS Ballare’ 31,2
Pordenone CXS Claudio Pedrotti  40,5
CXD Giuseppe Pedicini  35,6.
Rimini CXS Andrea Gnassi 37,9
CXD Gioenzo Renzi  34,7
Rovigo CXD Bruno Piva  42,7
CXS Federico Frigato 26,5
Trieste CXS Roberto Cosolini  40,6
CXD Roberto Antonione  27,5
Varese CXD Attilio Fontana 49,3
CXS Luisa Oprandi 30,2
BALLOTTAGGI ELEZIONI PROVINCIALI
COALIZIONE-CANDIDATO-VOTO PRIMO TURNO
Provincia di Reggio Calabria CXS   Morabito, 26,5
CXD  Raffa, 45,4.
Provincia di Macerata
CXD Franco Capponi 42,7
CXS Antonio Pettinari 43,1
Provincia di Mantova CXS Pastacci 41,8
CXD Fava 41
Provincia di Pavia CXD  Invernizzi 44,1
CXS Bosone  33,8
Provincia di Trieste CXS Maria Teresa Bassa Poropat 48,4
CXD(-Lega) Giorgio Ret 29,8
Provincia di Vercelli CXD  Vercellotti 49
PD Bobba 32,9
Sursa: SondaItalia.com Primul tur 15/16.05.2011 Rezultatele candidatilor romani Geanina Roman, PD, consiliul local Torini, 346 VVE Silviu Ciubotariu, PD, consiliul local Ciampino, 52 VVE Diana Apintei, PD, consiliul local Pomezia, 42, VVE Ene Carmen Elena, Arrezo Domani, consiliul local Arrezo, 136 VVE Stoica, Toader, consiliul local Riano, 136 VVE Sursa informativa: GazetaRomaneascaRezultate electorale – Alegeri municipale Milano, Torino, Bologna, Napoli
MILANO News e sondaggi elettorali sulle elezioni comunali di Milano per l’elezioni del sindaco del 15 e 16 maggio
Affluenza definitiva: 67,88% -0,31% confronto le precedenti elezioni
-MOVIMENTO 5 STELLE: Mattia Calise web 3,22% (21.228)
-CENTROSINISTRA: Giuliano Pisapia web 48,04% (315.862)
-CENTRODESTRA: Letizia Moratti web 41,58% (273.401)
-POLO DI CENTRO: Manfredi Palmeri web 5,54% (36.471)
-FORZA NUOVA: Mario Mantovani web 0,35% (2.366)
-LEGA PADANIA LOMBARDIA/MOVIMENTO FEDERALISTA: Giancarlo Pagliarini 0,64% (4.229)
-PARTITO COMUNISTA DEI LAVORATORI: Fabrizio Montuori web 0,06% (405)
-LA TUA MILANO: Carla De Albertis web 0,27% (1.804)
-PARTITO DEI PENSIONATI: Elisabetta Fatuzzo 0,24% (1.613)
TORINO
Sondaggi e News sulle elezioni comunali di Torino del 15 e 16 maggio 2011
Risultati elezioni amministrative 2011
Affluenza definitiva: 67,81% +1,33 confronto le precedenti elezioni
Dati definitivi 919 sezioni su 919
-MOVIMENTO 5 STELLE: Vittorio Bertola 4,97% (22.403 voti)
-CENTROSINISTRA: Piero Fassino  56,66% (255,242 voti)
-CENTRODESTRA: Michele Coppola   27,30% (122.982 voti)
-TERZO POLO: Alberto Musy  4,86% (21.896 voti)
-FEDERAZIONE DELLA SINISTRA: Juri Bossuto 1,49% (6.755 voti)
-PARTITO COMUNISTA DEI LAVORATORI: Daniele De Betto 0,15% (688 voti)
-AZZURRI ITALIANI: Giacinto Marra  0,37% (1.686 voti)
-COSCIENZA COMUNE: Rossana Beccarelli 0,34% (1.535 voti)
-FED. DEI MOV. PER TORINO: Giorgio Portis  0,05% (265 voti)
-No Ue+Ritiro Piano Marchionne, Difesa dei Contratti Nazionali: Lorenzo Varaldo 0,07% (321 voti)
-CITTADINI NON SUDDITI CASSANO: Nicola Cassano 0,13% (613 voti)
-Comitato Torino Libera, Lega Padana Piemont, No Euro Lista del Grillo, Dipendenti Pensionati e Disoccupati, Lista Forza Nuova e Lista Granata Forza Torino: Domenico Coppola 3,57% (16.089 voti)
BOLOGNA Sondaggi e News sulle elezioni comunali a Bologna del 15 e 16 maggio 2011 per l’elezione del sindaco.
Risultati elezioni amministrative 2011
Dati definitivi 449 sezioni su 449
Movimento 5 Stelle: Massimo Bugani  9,50% (19.969 voti)
CENTROSINISTRA: Virginio Merola 50,56% (106.070 voti)
TERZO POLO: Stefano Aldovrandi   5,08% (10.679 voti)
CENTRODESTRA: Manes Bernardini 30,35% (63.799 voti)
BOLOGNA CAPITALE: Daniele Corticelli 3,06% (6.442 voti)
LISTA NETTUNO: Angelo Maria Carcano 0,18% (391 voti)
FORZA NUOVA: Elisabetta Avanzi 0,31% (654 voti)
LA DESTRA: Anna Montella 0,27% (580 voti)
PARTITO COMUNISTA DEI LAVORATORI: Michele Terra 0‘.76% (1.601 voti)
NAPOLI
News e sondaggi elettorali aggiornati sulle elezioni comunali di Napoli per l’elezione del sindaco il 15 e 16 maggio 2011.
Dati definitivi 886 sezioni su 886
MOVIMENTO 5 STELLE: Roberto Fico 1,38% (6.441)
LISTA CIVICA per Luigi De Magistris sindaco: De Magistris 27,52 (128.303)
PD+SEL: Mario Morcone  19,15% (89.280)
CENTRODESTRA: Gianni Lettieri 38,52% (179.575)
POLO DI CENTRO: Raimondo Pasquino 9,74% (45.449)
PIN E INSORGENZA: Raffaele di Monda 0,76% (3.568)
POPOLARI PER IL SUD: Clemente Mastella 2,17% (10.124)
NAPOLI NON SI PIEGA: Giuseppe Marziale 0,18% (842)
PARTITO COMUNISTA DEI LAVORATORI: Ciro Formisano 0,21 (980=
MSI: Vittorio Lamberti 0,34% (1.612)
Sursa informationala: SondaItalia.com
Alegeri anticipate primaria municipiului Baia Mare Rezultate finale * Catalin Chereches (USL) – 51,66% (18.298 VVE) * Mircea Dolha (indep ex-PSD) – 23,34% (8.268 VVE) * Mihai Patrascu (PD-L)- 13,07% (4.631 VVE) * Vasile Vlasin (indep ex-PD-L) – 4,68% (1.656 VVE) * Doru Dancus (PNTCD)- 3,93% (1.393 VVE) * Ciprian Chereches (PRM) – 2,18% (772 VVE) * Petru Tomoiaga (Partidul Verde)- 1,14% (404 VVE) La scrutinul din 8 mai, au fost prezenti la urne 36.221 alegatori, iar 35.442 voturi au fost valabil exprimate. Partide de identitare de dreapta SuediaSverigedemokraterna SD (Democratii Suedezi). Infiintat in 1988. Agenda politica:  ingradirea migratiei, anti-globalizare, anti-EU. Partid de opozitie. Rezultate electorale: Europarlamentare 2009: 3,3%, 0 mandate. Legislative 2010: 5,7%, 20 mandate. Olanda, Partij voor de Vrijheid, PVV (Partidul Libertatii). Infiintat in 2005. Agenda politica: reforma statului, stoparea migratiei, anti-globalizare. Sustine parlamentare coalitia guvernamentala liberal-crestindemocrata. Rezultate electorale: Europarlamentare 2009: 17%, 4 mandate. Legislative 2010: 15,5%, 24 mandate. Danemarca, Dansk Folkeparti, DF (Partidul Popular Danez). Infiintat in 1995. Agenda politica: stoparea migratiei, anti-globalizare. Sustine parlamentar coalitia guvernamentala liberal-conservatoare. Rezultate electorale: Europarlamentare: 2009: 15,3%, 2 mandate. Legislative 2007: 13,8%, 25 mandate. Austria, Freiheitliche Partei Österreichs, FPÖ (Partidul Libertatii). Infiintat in 1956. Agenda politica: stoparea migratiei, anti-globalizare. Rezultate electorale: Europarlamentare 2009: 12,7%, 2 mandate. Legislative 2008: 17,5%, 34 mandate. Franta, Front nationa FN (Frontul National). Infiintat in 1972. Agenda politica: stoparea migratiei, anti-globalizare. Rezultate electorale: Europarlamentare 2009: 6,3%, 3 mandate. Legislative 2007: 4,29%, 0 mandate. Italia, Lega Nord LN. Infiintat in 1991. Partid guvernamental. Agenda politica: stoparea migratiei, federalizarea Italiei, autonomia provinciei istorice Padania. Rezultate electorale: Europarlamentare 2009: 10,2%. 9 mandate. Legislative 2008: 8,3%, 85 mandate – Rezultate alegeri parlamentare Finlanda, 17.04.2011 Participare la vot: 70,4% (+ 2,5%) Kansallinen Kokoomus (Coalitia Nationala, conservatori) 20,4%, 44 mandate, (2007: 22,3%, -1,9%) Suomen Sosialidemokraattinen Puolue (socialdemocrati) 19.1%, 42 mandate (2007:21,4%, -2,3%) Perussuomalaiset (True Fins, dreapta identitara) 19%, 39 mandate (2007:4,1%, + 14,9%) Suomen Keskusta (Centrul Finlandez, liberali) 15,8%, 35 mandate (2007: 23,1%,  – 7,3%) VL (Noua Stanga, socialisti) 8,1%, 14 mandate (2007: 8,8% – 0,7%) Vihreät Liitto (Alianta Ecologista) 7,2 %, 10 mandate (2007: 8,5%, -1,3%) SFP (Partidul Popular Suedez) 4,3%, 10 mandate (2007: 4,6%, – 0,3%) KD (Crestindemocrati) 4%, 6 mandate (2007: 4,9%, – 0,9%) Analiza European Voice Analiza ZeroHedge.com Sondaj electoral Austria Gallup Austria, 15.04.2010 Partidul Socialdemocrat Austriac SPÖ 27% Partidul Libertatii din Austria FPÖ 26% Partidul Popular Austrica ÖVP 21% Ecologistii GRÜ 16% Alianta pentru Viitorul Austriei BZÖ 6% Alte partide 4% Sursa: NeuWal – Sondaj electoral Italia – Senat DATI NAZIONALI Sursa: ScenariPolitici
– partito o coalizione: percentuale [camera – senato]– CDX (LD, LN, PDL): 43,1% (+0,2%) [253 – 147] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 46,3% (-0,2%) [346 – 163] – RADICALI: 1,6% (+0,1%) [0 – 0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,9 (-0,1%) [0 – 0] – MOV. 5 STELLE: 4,6% (+0,1%) [27 – 2] – ALTRI: 1,5% (0,0%) [4 – 3]
Alegeri regionale – mandatale senatoriale
DATI REGIONALI
– partito o coalizione: percentuale [senatori]
Piemonte – CDX (LD, LN, PDL): 45,5% [13] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 42,5% [9] – RADICALI: 2,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 6,0% [0] – ALTRI: 1,0% [0]Lombardia – CDX (LD, LN, PDL): 54,5% [29] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 36,0% [18] – RADICALI: 2,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 4,5% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Veneto – CDX (LD, LN, PDL): 56,0% [15] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 34,5% [9] – RADICALI: 2,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 1,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 4,0% [0] – ALTRI: 2,0% [0]
Friuli Venezia Giulia – CDX (LD, LN, PDL): 49,0% [4] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 41,0%[3] – RADICALI: 2,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 5,0% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Trentino Alto Adige – CDX (LD, LN, PDL): 26,5% [1] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 38,5%[4] – RADICALI: 1,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 1,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 4,0% [0] – ALTRI: 29,0% [2]
Liguria – CDX (LD, LN, PDL): 41,5% [3] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 47,0% [5] – RADICALI: 2,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 3,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 6,0% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Emilia Romagna
– CDX (LD, LN, PDL): 35,5% [7] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 50,0% [12] – RADICALI: 2,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 3,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 9,0% [2] – ALTRI: 0,5% [0]
Toscana – CDX (LD, LN, PDL): 29,5% [7] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 57,5% [11] – RADICALI: 1,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 5,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 5,5% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Marche – CDX (LD, LN, PDL): 36,0% [3] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 53,0%[5] – RADICALI: 1,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 3,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 5,5% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Umbria – CDX (LD, LN, PDL): 33,5% [3] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 55,0% [4] – RADICALI: 1,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 5,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 5,0% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Lazio – CDX (LD, LN, PDL): 39,5% [12] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 49,0%[15] – RADICALI: 2,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 4,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 4,5% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Abruzzo – CDX (LD, LN, PDL): 39,5% [3] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 50,5%[4] – RADICALI: 1,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 4,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 4,0% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Molise – CDX (LD, LN, PDL): 37,0% [1] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 57,0%[1] – RADICALI: 0,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 2,0% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Campania
– CDX (LD, LN, PDL): 41,5% [13] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 50,5% [17] – RADICALI: 1,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 3,5% [0] – ALTRI: 1,0% [0]
Puglia
– CDX (LD, LN, PDL): 42,5% [9] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 51,0%[12] – RADICALI: 1,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 2,5% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Basilicata
– CDX (LD, LN, PDL): 30,0% [2] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 62,5%[5] – RADICALI: 0,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 4,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 2,5% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Calabria
– CDX (LD, LN, PDL): 39,0% [4] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 53,5% [6] – RADICALI: 0,5% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 5,0% [0] – MOV. 5 STELLE: 1,5% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Sicilia – CDX (LD, LN, PDL): 40,5% [11] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 52,5%[15] – RADICALI: 1,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 2,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 3,0% [0] – ALTRI: 0,5% [0]
Sardegna – CDX (LD, LN, PDL): 37,0% [4] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): 49,5%[5] – RADICALI: 1,0% [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): 4,5% [0] – MOV. 5 STELLE: 3,5% [0] – ALTRI: 4,5% [0]
Estero ed UV – CDX (LD, LN, PDL): [3] – CLN (PD, IDV, UDC, FEL, MPA, API, Soc., SEL, Ver.): [3] – RADICALI: [0] – FEDERAZIONE DELLA SINISTRA (RC, PDCI): [0] – MOV. 5 STELLE: [0] – ALTRI: [1] Calendar electoral 2011 05.05.2011 Alegeri parlamentul regional Irlanda de Nord Alegeri parlamentul regional Tara Galilor Alegeri parlamentul regional Scotia Alegeri locale Marea Britanie Referendumul national privind reforma electorala 15/16.05.2011 Alegeri locale si regionale Italia Informatii despre cartea de alegator 22.05.2011 Alegeri regionale Landul Hansa Bremen 27.05.2011 Alegeri locale Spania Alegeri regionale in Badenia-Württenberg Uniunea Crestindemocrata CDU 39,0%, 1.942.404 voturi valabil exprimate,  60 mandate (2006: 44,2%, – 5,2) Miscarea Ecologista GRÜ 24,2%, 1.205.508 voturi valabil exprimate, 36 mandate (2006: 11,7%, +12,5) Partidul Socialdemocrat SPD 23,1%, 1.151.859 voturi valabil expriamte, 35 mandate (2006: 25,2%, -2,1) Partidul Liberal FDP 5,3%,262.520 voturi valabil exprimate, 7 mandate (2006: 10,7%, -5,4) Noua Stanga Linke 2,8% (2006: 3,1%, – 0,3) Alte partide 5,9%( 2006: 5,6%, -0,3) Alegeri regionale in Renania-Palatina Partidul Socialdemocrat SPD 35,7%, 666.666 voturi valabil exprimate, 42 mandate  (2006: 45,6%) Uniunea Crestindemocrata CDU 35,2%, 658.211 voturi valabil expriamte, 41 mandate (2006: 32,8% Miscarea Ecologista GRÜ 15,4%, 288.341 voturi valabil exprimate (2006: 4,6%) Partidul Liberal FDP, 4,2%, voturi valabil exprimate (2006: 8%) Noua Stanga Linke 3,0% (2006: 2,5%) Alte partide 6,4% (2006: 6,4%)
Alegeri cantonale Franta, turul secund Partidul Socialist PS 35,74% (2008: 35,11%) Uniunea pentru o Majoritate Populara UMP 20,32% (2008:26,8%) Front National FN 11,63% (2008: 0,16%) Aliante locale de dreapta DVD 9,53% (2008: 15,06%) Alte formatiuni (regionalisti) 10,10% Noua Stanga PCF + PdG 5,09% (2008: 5,63%) Aliante locale de staga DVG 4,82% (2008: 7,36%) Miscarea Ecologista EELV 2,77% UMP+DVD 29,85% (2008: 44,21%) PS+DVG+PCF+PdG+EELV 48,42% (2008: 51,12%) FN 11,63% (2008: 0,16%) Alegeri regionale Saxonia-Anhalt Rezultate finale: Uniunea Crestindemocrata 32,5% (2006: 36,2%) Noua Stanga 23,7% (2006: 24,1%) Partidul Socialdemocrat 21,5% (2006: 21,4%) Miscarea Ecologista 7,1% (2008: 3,6%) Partidul Liberal 3,8% (2008: 6,7%) Sursa informationala: Wahlrecht.de – Alegeri cantonale Franta (primul tur) Partidul Socialist PS 25,2% (2008: 26,73%) Uniunea pentru o Majoritate Populara UMP 17,2% (2008: 23,62%) Front National FN 15,3% (2008: 4,85%) Aliante locale de dreapta DVD 14,09% (2008: 15,09%) Noua Stanga PCF + PdG 9,1% (2008: 8,77%) Miscarea Ecologista 8,4% (2008: 4,18%) Aliante locale de staga DVG 6,3% (2008: 6,72%) Miscarea Democrata MoDem 1,2% (2008: 4,42%) Noul Partid Anticapitalist NPA 0,5% Lupta Deschisa LO 0,5% (2008: 0,37%) Sursa informationala: Election-Politique.com Franta vireaza la stanga. Marine Le Pen confirma in alegerile cantonale. Uniunea pentru o Majoritate Populara sub asteptari. UMP + DVD 31,29% (2008: 40,71%) PS+Ecolo+PCF+PdG+MoDem+DVG+NPA+LO 52,1% (2008: 52,19%) FN 15,3% (2008: 4,85%) Update 15.04.2011 Sondaj alegeri parlamentare FrantaSondaj realizat pe Internt. 1.710 personnes ont pris part au vote. Répartition non représentative des répondants dans le tableau ci-dessous. Seules les réponses complètes ont été retenues. Les questionnaires non valides ou en double ont été décomptés du total.

Sexe Votants Pourcentage
Femmes 479 28.01%
Hommes 1231 71.99%
Géographie Votants Pourcentage
France 1643 96.08%
Hors de France 67 3.92%
Age Votants Pourcentage
18 ans et moins 67 3.92%
18 à 25 ans 349 20.41%
26 à 35 ans 215 12.57%
36 à 45 ans 324 18.95%
46 à 55 ans 249 14.56%
56 à 65 ans 373 21.81%
66 à 75 ans 116 6.78%
plus de 75 ans 17 0.99%
Total 1710 100%
Appartenance politique Votants Pourcentage
autre parti centriste 48 2.81%
autre parti d’extrême droite 6 0.35%
autre parti d’extrême gauche 6 0.35%
autre parti de droite 72 4.21%
autre parti de gauche 8 0.47%
autre parti écologiste 12 0.70%
Autres 11 0.64%
EE – Europe Ecologie 90 5.26%
FN – Front National 135 7.89%
MODEM – Mouvement Démocrate 81 4.74%
MPF – Mouvement Pour le France 16 0.94%
NC – Nouveau Centre 96 5.61%
NPA – Nouveau Parti Anticapitaliste 30 1.75%
PCF – Parti Communiste Français 60 3.51%
PG – Parti de Gauche 123 7.19%
PS – Parti Socialiste 444 25.96%
UMP – Union pour un Mouvement Populaire 472 27.60%

Sursa informationala: Election-Politique.com Analiza: Sondajul reflecta optiuniile electoratului. Partidele de stanga PS+PG+PCF+EE+MoDem obtin cca. 48% din sufragii. Formatiuniile de dreapta UMP+NC+MPF insumeaza cca. 35%. Front National este masurat la 7,89%. Procentele obtinute de FN in acest sondaj nu sunt insa corect, luand in calcul faptul ca sondajul sa efectuat pe internet, iar in sondajele efectuate pe teren FN este masurat intre 15 si 20%. In acest context stanga franceza are toate sansele sa castige alegerile parlamentare si prezidentiale din 2012. Viitorul guvern francez fiind unul de coalitie, format din cinci formatiuni politice. – 2011 se anunta un an electoral plin de surprize si reasezari politice. Cele mai importante se vor desfasura in Germania, Franta, Spania si Marea Britanie. Blogul AliantaDreptei va analiza toate alegerile importante. In Germania se vor desfasura noua scrutinuri. Update 27.03.2011: Sondaj Germania Uniunea Crestindemocrata CDU 34% Partidul Socialdemocrat SPD 27% Miscarea Ecologista GRÜ 20% Noua Stanga LINKE 9% Partidul Liberal FDP 4% Alte partide 6% Analize electorale: Two important regional elections this Sunday “Massive Colapse” “Germany must choose EMU fusion or fission” Update: 29.03.2011 Alegeri lcoale in landul Hessa – rezultate finale (27.03.2011) Uniunea Crestindemocrata CDU 33,4% Partidul Socialdemocrat SPD 30,9% Miscarea Ecologista GRÜ 20% Candidati Independenti FW 5,3% Partidul Liberal FDP 3,5% Noua Stanga Linke 3,4% – la 22 mai 2011 se vor desfasura alegeri locale si regionale in Hansa Bremen Prognoza AliantaDreptei: Partidul Socialdemocrat SPD 38% Uniunea Crestindemocrata CDU 23% Miscarea Ecologista GRÜ 22% Noua Stanga LINKE 7% Partidul Liberal FDP 4% Alte formatiuni 6% Hansa Bremen va fi condusa de un executiv social-ecologist. – la 4 septembrie 2011 se vor desfasura alegeri regionale in Mecklenburg-Pomerania Inferioara. Prognoza AliantaDreptei: Uniunea Crestindemocrata CDU 30% Partidul Socialdemocrata SPD 30% Noua Stanga LINKE 25% Miscarea Ecologista GRÜ 5% Partidul Liberal FDP 5% Alte partide 5% Mecklenburg-Pomerania Inferioara va fi condus de un executiv rosu la patrat. – la 11 septembrie 2011 se vor desfasura alegeri locale in Saxonia Inferioara. Prognoza AliantaDreptei: – datele statistice indisponibile – – la 18 septembrie 2011 se vor desfasura alegeri locale si regionale in Landul Berlin. Prognoza AliantaDreptei: Partidul Socialdemocrat SPD 25% Miscarea Ecologista GRÜ 25% Uniunea Crestindemocrata CDU 20% Noua Stanga LINKE 15% Partidul Liberal FDP 5% Alte partide 10% Landul Berlin va avea un executiv social-ecologist. – In Franta se vor desfasura doua scrutinuri. La 20 si 27 martie 2011 se vor desfasura alegeri cantonale. In septembrie 2011 se vor desfasura alegeri pentru Senat. Alegeri cantonale 2008- Rezultate: PCF : 234 (-12) (soit 5,59 %) PS : 1 608 (+ 172) (38,44 %) PRG : 84 (+3) (2,01 %) DVG : 312 (+33) (7,46 %) Ecologisti : 40 (-6) (0,96 %) MRC : 13 (-5) (0,31 %) Regio : 7 (0,17 %) SE : 133 (+11) (3,18 %) CNPT : 2 (-1) (0,05 %) MoDem : 57 (-10) (1,36 %) NC : 50 (+2) (1,20 %) FN : 200 (+/-) (4,85%) DVD : 446 (-242) (8,59%) UMP-Rad : 10 (-6) (0,24 %) UMP : 976 (-136) (23,36 %) MPF : 10 (-1) (0,24 %)


Total : 4 182 (100,00 %) Stanga(PC, PS, Ecologisti) : 2 291 (+185) (54,77 %l) MoDem+alte formatiuni centriste : 199 (4,76 %) Dreapta (UMP, MPF, NC) : 1 692 (-185) (40,47 %) Front National : 200 (+/-) (4,85%)


Total : 4 182 (100,00 %) – Marea Britanie (update 14.02.2011) Alegeri anticipate in colegiul Oldham East-Saddleworth. Rezultate: Debbie Abrahams (Laburisti), 14.718 VVE, 42,10% Elwyn Watkins (LibDem), 11.160 VVE, 31,90% Kashif Ali  (Conservatori), 4.481 VVE, 12,80% La 5 mai 2011 se va desfasura referendumul pentru introducerea votului proportional. In aceeasi zi se vor desfasura alegeri locale. Sursa: UK Polling Report In data de 3 martie 2011 se vor desfasura alegeri anticipate in colegiul Barnsley Central. Sursa: By-Elections UK – Wikipedia – In Spania se vor desfasura la 22 mai 2011 alegeri locale. Cetatenii romani rezidenti in Spania isi vor exercita dreptul la vot, in cazul in care se vor inscrie in registrul electoral central. – Update 20.03.2011 Sondaj electoral Italia: PDL: 28% Lega Nord: 10% La Destra: 1,5% Total: 39,5% (2008: 47,3%) UDC: 6,5% (2008: 5,7%) FLI: 7,2% MPA: 0,8% (2008: 1,1%) Total: 14,5% PD: 25% IDV: 5,4% SEL: 9% FED.SIN: 2,0% Lista Pannella Bonino: 1% Total: 42,4% (2008: 38%) Movimento 5 Stelle: 2,5% Altri: 1,1% Indecisi: 40% Sursa:SondaItalia Update: 29.03.2011 Sondaj aliante politice Italia
BERLUSCONI [CDX: PDL+LN+FT-LD+altri CDX]: 42,1% [+0,3%]
DRAGHI [PDN+PD: PD+FLI+UDC+API+MPA): 34,3% [-3,1%]*
VENDOLA [SX: IDV+SEL+FDS+M5S+altri CSX): 23,6% [+4,5%]
Sursa informationala: ScenariPolitici.com
Asemantor aliantei USL (PSD-PNL-PC), si in Italia se contureaza o alianta intre stanga, Partidul Democrat si formatiuniile membre ale aliantei politice de centru-dreapta Polo della Nazione: Futuro e Liberta (liberal-conservatoare), Uniunea Democrat-Crestina, Alianta pentru Italia (social-liberali) si Miscarea pentru Autonomie.  Cartelul electoral PD-PDN ar obtine 34,3% din sufragii.
Update: 29.03.2011
PDL 27,9% (+0,3%) LEGA NORD 11,1% (-0,4%)
LA DESTRA 1,6% (+0,1%)
Totale cdx 40,6% (INV) FLI 5% (-0,3%) UDC 6,6% (+0,1%) API 1,2% (INV)
Totale Centro 12,8%(-0,2%)
PD 25% (+0,6%)
IDV 5,8% (-0,1%)
SEL 8,2% (+0,2%)
PSI 1,4% (INV)
Totale Sinistra 40,4% (+0,7%)
FDS 1,5% (-0,2%)
M5S 2% (INV)
Altri 2,7% (-0,3%) Astensione 23% Indecisi 17% – Update 02.04.2011
INTENZIONI DI VOTO

– partito: percentuale (variazione) [nord – zone rosse – centrosud]
LA DESTRA – FIAMMA TRIC.: 1,5% (-0,1%) [1,0% – 1,2% – 2,1%] – LEGA NORD: 11,7% (+0,1%) [24,5% – 8,3% – 0,7%] – POPOLO DELLA LIBERTA’: 26,8% (0,0%) [24,2% – 23,5% – 30,7%] – ALTRI CDX (UDEUR, NPSI, ADC, UV, PSdA, Pens., PID, FDS, Noi Sud, Io Sud etc): 2,0% (+0,2%) [0,0% – 0,0% – 4,9%] – FUTURO E LIBERTA’ PER L’ITALIA: 4,2% (-0,2%) [3,3% – 3,3% – 5,5] – MPA: 1,1% (0,0%) [0,0% – 0,0% – 2,7%] – UNIONE DI CENTRO: 5,7% (-0,3%) [4,2% – 4,3% – 7,6%] – ALLEANZA PER L’ITALIA / Verso Nord: 1,4% (+0,1%) [1,4% – 0,8% – 1,7%] – PARTITO DEMOCRATICO: 25,2% (+0,2%) [22,3% – 37,4% – 22,6%] – RADICALI: 0,8% (0,0%) [1,1% – 1,0% – 0,6%] – ITALIA DEI VALORI: 4,9% (-0,3%) [4,3% – 4,3% – 5,8%] – SOCIALISTI: 0,9% (0,0%) [0,6% – 0,8% – 1,1%] – VERDI: 1,1% (+0,4%) [1,3% – 1,0% – 1,0] – SIN. ECO. LIB.: 6,7% (-0,5%) [4,8% – 6,7% – 8,7%] – FEDERAZIONE DELLE SINISTRE (RC, PDCI): 1,9% (-0,1%) [1,5% – 2,8% – 1,9%] – MOV. 5 STELLE: 2,6% (+0,2%) [3,0% – 4,1% – 1,6%] – ALTRI: 1,5% (+0,1%) [2,4% – 0,5% – 0,9%] – affluenza: 74% (0%) [75% – 76% – 71%] Sursa: ScenariPolitici.comUpdate: 10.04.2011 OPOLO DELLA LIBERTA’: 27,5% (+0,5%)
LEGA NORD: 10,0% (INV) LA DESTRA: 1,8% (-0,2%) FORZA DEL SUD: 1,2% (+0,2%) UDEUR: 0,2% (-0,2%)
ALLEANZA DI CENTRO: 0,2% (-0,1%)
POPOLARI DI ITALIA DOMANI: 0,2% (INV)
COALIZIONE CDX: 41,1% (+0,2%)
UNIONE DI CENTRO: 7,0% (+0,2%)
FUTURO E LIBERTA’ PER L’ITALIA: 5,0% (-1,5%)
ALLEANZA PER L’ITALIA: 1,4% (+0,2%)
MOVIMENTO PER LE AUTONOMIE: 1,0% (INV) LIBERAL DEMOCRATICI: 0,2% (INV)
COALIZIONE CENTRO: 14,6% (-1,1%)
PARTITO DEMOCRATICO: 25,0% (+0,6%)
SINISTRA, ECOLOGIA E LIBERTA’: 7,0% (-1,0%)
ITALIA DEI VALORI: 5,0% (-0,2%)
FEDERAZIONE DELLE SINISTRE: 1,8% (-0,2%)
FEDERAZIONE DEI VERDI: 1,8% (+1,8%)
RADICALI: 1,2% (INV) PARTITO SOCIALISTA ITALIANO: 1,0% (+0,2%)
COALIZIONE CSX: 42,8% (+1,2%)
MOVIMENTO 5 STELLE: 1,5% (-0,3%)
Sursa: ScenariiPolitici

https://aliantadreptei.files.wordpress.com/2011/01/4603_3252812529.jpg?w=786&h=741
Ghidul alegatorului roman Ghidul candidatului roman in alegerile locale din Italia Candidat alegeri locale Torino- Alberto Musy Candidat alegeri locale Milano – Manfredi Palmeri Update: 18.02.2011 (alegeri parlamentare 2010) Sondaj electoral Olanda: VVD (liberal-conservator): 34% (2010: 31%) PVV (extrema-dreapta):  27% (2010: 24%) PvdA (socialdemocrati): 25% (2010: 30%) CDA (crestindemocrati): 16% (2010: 21%) SP (socialisti): 16% (2010: 15%) D66 (social-liberali): 13% (2010: 10%) GL (ecologisti): 9% (2010: 10%) CU (crestini): 5% (2010: 5%) SGP (crestini): 2% (2010: 2%) PvdD (protectia animalelor): 3% (2010: 2%) Sursa: Synovate.nl Prognoza alegeri parlamentare Finlanda, 17.04.2011 Kansallinen Kokoomus (Coalitia Nationala, conservatori) 20% (2007: 22,3%) Suomen Keskusta (Centrul Finlandez, liberali) 19% (2007: 23,1%) Suomen Sosialidemokraattinen Puolue (socialdemocrati) 18% (2007: Perussuomalaiset (True Fins, dreapta identitara) 18% (2007:4,1%) Vihreät Liitto (Liga Ecologista) 9% (2007: 8,5%) 7% (2007: 8,8%) KD (Crestindemocrati) 4% (2007: 4,9%) SFP (Partidul Popular Suedez) 4% (2007: 4,6%) Citeste la Dreapta! Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

img_2735

Memoria istoriei: „Rolul partidelor politice in actuala situatie”

Rolul partidelor politice în actuala situaţie

– Conferinţă ţinută la Clubul Liberal la iunie 1920 –

de Vintilă Brătianu

Sursa informationala: National-Liberal

„La o mare cotitură a vieţei noastre publice când prin România Mare şi prin votul obştesc regimul politic intern va suferi adânci schimbări, este locul să ne întrebăm: Ce trebue să fie în viitor activitatea politică?

De aceia vou încerca să arăt în trăsuri generale ce trebuie să fie pentru noi a face politică în sensul cel bun şi rodnic al cuvântului.

A face politică este consecinţa traiului omului în societate; şi societatea modernă este bazată din ce în ce mai mult pe democraţie, adică pe concursul tutulor pentru apărarea şi ajutorarea intereselor obşteşti. Altă dată stăpânitorii, fie ei o clasă, fie oameni izolaţi luau asupra lor conducerea întregei societăţi, şi deci a statului; astăzi această conducere în regimul democratic bazat pe votul obştesc şi pe descentralizarea activităţei, trece în seama tutulor. Execuţia nevoilor societăţei este încredinţată unor anume organe, dar soluţionarea lor este dată unor corpuri elective ieşite din alegere şi cu control permanent al celor interesaţi, fie aceste corpuri parlament, consiliu judeţean sau comunal. În mod periodic votul obştesc şi obligator, sileşte pe toţi cetăţenii majori să dea părerea lor asupra conducerei societăţei. Din ce în ce mai mult deci fiecare cetăţean trebue să urmărească nevoia obştească şi nu numai să o cunoască, dar să şi ştie pe baza căror principii ea trebue să fie soluţionată. Votul obştesc obligator sileşte deci pe oricine, să se îngrijească de interesul obştesc, să facă deci cel puţin în momentul votului său o manifestaţie politică.

Dar chiar fără această periodică obligativitate, traiul în societate duce şi în acest sens la solidaritate, şi, deci la o contribuţie mai permanentă a fiecărui la această grije a interesului obştesc.

Mai cu seamă în timpurile de puternică zdruncinare şi transformare aduse de războiul general, este nevoie ca solidaritatea arătată pe cîmpurile de luptă, să se prelungească şi în activitatea de toate zilele pentru a asigura nu numai roadele războiului dar şi un mers normal societăţei.

Precum înainte vreme, fie care îşi dădea o parte din timp rugăciunei, tot astfel trebuie să facem interesul obştesc o parte în grijile şi din timpul nostru.

Dacă această contribuţie benevolă şi prevăzătoare pentru fiecare se arată în toate statele, cu atât mai imperios ea se impune nouă. La nevoile generale de mai sus să adaogă acele izvorîte din înfăptuirea României Mari şi din reforma electorală care chiamă pentru prima oară la viaţa publică masa cea mare a poporului nostru. Avem de aşezat temeliile unui stat adevărat nou.

Consolidarea României Mari nu se va putea face fără manifestarea unei solidariăţi naţionale şi cetăţeneşti puternice, care să înlesnească perioada primejdioasă necesară pentru ca unificarea conştiinţei naţionale să fie asigurată prin unitatatea conştiinţei cetăţeneşti ieşite din votul obştesc.

De aceia în această a doua etapă a neamului românesc în care întrăm, de consolidare în mod definitiv a sforţările făcute de el timp de aproape 1900 de ani pentru a ajunge stăpâni pe propria-i soartă, toţi ceice au conştiinţă de timpurile mari prin care trecem, care au un patriotism luminat şi prevăzător în sufletele lor, care îşi dau seamă de legătura propriului lor interes de cel obştesc, nu pot să nu-şi dea o parte din grija lor, din timpul lor, din mijloacele lor de muncă şi de tot felul pentru slujirea interesului obştesc; ei nu pot să nu facă „politică” în sensul cel bun şi curat al cuvîntului.

Rămâne de văzut cum vor putea ei mai bine să slujească acest interes obştesc. (…)”

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: