Memoria istoriei: Noaptea demnitarilor – 5/6 mai 1950

Documentul de mai jos descrie actiunea „Noaptea demnitarilor” din 5-6 mai 1950. A mai existat si a doua campanie de arestare, desfasurata in noaptea de 12 si 13 august 1952.  Aceasta campanie sa indreptat catre celulele clandestine ale PNL si PNT. Arestatii au fost retinuti in baraciile din campul de detentie din cartierul Ghencea. Detinutii politici au fost repartizati unor „baraci de partid”: PNL, PNT, PNL-Tatarascu, PNT-Lupu si PSD – Titel Petrescu.

Baraciiile si campusul de detentie au fost reconditionate mai tarziu in „Stadionul Ghencea”. Enumar componenta unei baraci liberale:  Alexandru Aloman, Radu-Dinu Savulescu,  Constantin Mares totii PNL, la care a fost repartizat si Niculae Cerveni.

Niculae Cerveni a fost ales senator PNL-CD in perioada 1992-2000, fiind arestat pe strada in preajma Facultatii de Drept si repartizat baracilor liberale. Asupra acestui subiect voi reveni cu un material detaliat.

Sursa informationala+ text+documentatie+foto: National-Liberal

Astazi se împlinesc 61 de ani de la evenimentul de tristă amintire cunoscut sub numele de „Noaptea demnitarilor”. În noaptea de 5/6 mai 1950 au fost arestaţi liderii opoziţiei şi toţi foştii miniştri începând din anul 1918 până la 6 martie 1945 – de fapt, aşa cum era menţionat la un începutul unui tabel cu numele celor care urmau să fie arestaţi: „Toate elementele politice care au avut rol în viaţa politică a ţării. Să se găsească motive de implicare în proces.” Astfel, în noaptea de 5/6 mai 1950, ora 00:35, în baza unui ordin expediat direcţiilor regionale, trebuiau să fie arestate 82 persoane. Bilanţul acestei operaţiuni, pregătite şi desfăşurate minuţios, la scara întregii ţări, a fost înaintat conducerii MAI Cabinet, printr-o Adresa cu nr. 43/41768 din 6 mai 1950:

„La ordinul dvs. de a pregăti şi efectua ridicarea a unui numar de 82 elemente, vă raportăm următoarele: în urma verificărilor efectuate pe teren s-a reuşit identificarea a 74 persoane, restul de 8 neputându-se identifica. Dintre aceştia, Tataranu Costel şi dr. Vasile Prelipceanu sunt dispăruţi de aproape doi ani de zile, ing. Georgescu Valeriu zis Rica a fugit în USA în anul 1947, iar numiţii g-ral Ion Popescu, Romaşcanu Mihail Grigore, Traian Pop, Moldovanu Victor şi Dinu Simian au fost evacuaţi fără a se menţiona la oficiile de închiriere noile lor domicilii.

Pentru reţinerea celor 74 elemente identificate s-au organizat 38 echipe a câte 6 tov., dintre care una de intervenţie însumând un total de 228 tov. repartizaţi astfel: 115 de la Şcoala DGSP, 40 de la D(irecţia)S(ecurităţii)C(apitalei) şi 63 de la D(irecţia) IV. S-au dat instrucţiuni scrise fiecarei echipe, s-au dat formele pentru operaţiuni în plicuri astfel că fiecare echipă să facă două operaţiuni, operaţiunea fiind declanşată la orele 00:35 în noaptea de 5-6 mai 1950.

Rezultatul acestei operaţiuni de ansamblu este următorul: au fost ridicaţi 69 nefiind găsiti următorii 5: Victor Slăvescu pentru motivul că a fost evacuat în ziua de 4 aprilie din str. Iuliu Tetrat, viceamiral Georgescu Ion din str. Paris nr. 43, care era plecat pentru măsurători de cadastru în regiunea Ciulnita-Feteşti, g-ral Ion Popovici, care era plecat în com. Ceptura Prahova la o vie, Anton Crihan, care nu a fost găsit în str. Aviator Stîlpeanu nr. 12 şi Nicolae Cornaţeanu, care este plecat pe şantierul din corn. Comăneasca-Brăila într-o inspecţie.”

Dintre frunataşii liberali arestaţi atunci, îi amintim pe următorii:

Constantin I. C. Brătianu (1866 – 1950) – om politic, preşedinte al PNL. După abdicarea silită a regelui Mihai din 30 decembrie 1947 şi proclamarea republicii, i s-a fixat la reşedinţa sa din Bucureşti, Calea Dorobanţi nr. 16, domiciliu obligatoriu şi nu i se permitea să iasă din casă şi nici să primească vizite, cu excepţia familiei. A urmat arestarea din noaptea de 5/6 mai 1950, alături de majoritatea elitei politice interbelice, şi întemniţarea la penitenciarul comunist din Sighet. Constantin I. C. Brătianu a decedat câteva luni mai târziu, pe 20 august, la vârsta de 84 de ani.

Gheorghe I. Brătianu (1898 – 1953) – istoric şi om politic. Profesor universitar şi academician. Este fiul lui Ion I.C. (Ionel) Brătianu. A fost arestat la 6 mai 1950 („noaptea demnitarilor”) şi întemniţat la Sighet fără să fi fost judecat şi condamnat în prealabil. A murit în penitenciar la 27 aprilie 1953, actul de deces având seria M.C. şi nr. 370581. Decesul a fost înregistrat la Sfatul Popular Sighet sub nr. 131/20.07.1957 (!).

Constantin (Bebe) C. Brătianu (1887 – 1956) – doctor în drept şi om politic. Deputat şi Ministru al Producţiei de Război (4.11.1944 – 6.12.1944). A fost secretarul general al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, iar venirea comuniştilor la putere l-a găsit în funcţia de secretar general al Partidului Naţional Liberal. A fost arestat la 6 mai 1950 de către Direcţia a 2-a a Procuraturii Generale cu mandatul nr. 20/C/01.09.1954 (!). Fapta de care era învinuit a fost activitatea intensă împotriva clasei muncitoare desfăşurată în timpul „regimului burghezo-moşieresc”, iar articolul invocat a fost 193 cod penal. În fişe nu există decizie judecătorească de condamnare. A fost anchetat la Ministerul de Interne şi Malmaison, şi deţinut la Văcăreşti şi Sighet. Pe 30 noiembrie 1956 a fost trimis de la Sighet la Văcăreşti, însă a murit la 21 ianuarie 1956 în spitalul Colţea.

Constantin Giurescu (1901 – 1977) – istoric. Profesor universitar şi  academician, a fost un specialist recunoscut al perioadei medievale şi al epocii moderne timpurii. Director al Fundaţiei „I.C. Brătianu” în anii ’20, Constantin Giurescu a fost unul dintre demnitarii importanţi ai regimului autoritar instaurat de Carol al II-lea în 1938. A fost deputat liberal în mai multe legislaturi, iar după ce şi-a manifestat sprijinul pentru rege a devenit rezident regal în Ținutul Dunărea de Jos şi ministru al Propagandei. Dupa 1944 a fost deputat din partea PNL Tătărăscu. Fişa matricolă nu cuprinde nici o referinţă legată de arestarare şi condamnare, cu excepţia faptului că a fost internat de către DGSS la 6 mai 1950 şi depus la penitenciarul Sighet, camera 13. După eliberare a fost trimis în Bărăgan cu domiciliu obligatoriu.

Ion Lupaş (1880 – 1967) – profesor universitar, doctor în istorie şi filozofie. Unul dintre cei mai proeminenţi cărturari ardeleni, profesorul Lupaş a fost întemeietorul revistei româneşti „Luceafărul” din Budapesta. Este fondatorul Institutului de Istorie Naţională din Cluj (1920) şi a fost timp de mai mulţi ani preşedintele secţiei de istorie a Academiei Române. Membru în Marele Sfat al Ţării (1918), a fost numit, după Unire, secretar cu instrucţia publică în Consiliul Dirigent, guvernul provizoriu al Transilvaniei. În politică, a fost membru PNL, deputat, ministru al Sănătăţii (1926 – 1927) şi al Cultelor (1937 – 1938). A fost arestat la 5 mai 1950, în „noaptea demnitarilor”, şi încarcerat la penitenciarul Sighet. Conform fişei matricole, nu are decizie de condamnare, fiind practic deţinut arbitrar vreme de 5 ani.

Ion Nistor (1876 – 1962) – istoric; profesor universitar şi om politic. Doctor în istorie şi academician (din 1915) – director al Bibliotecii Academiei (1945 – 1947), el a fost, între altele, rector al Universităţii din Iaşi în perioada 1933 – 1940. Membru al Consiliului Naţional Român din Bucovina care a proclamat Unirea în 1918. Membru PNL, din partea căruia a devenit senator pe viaţă, începând cu anul 1937, Ion Nistor a ocupat fotoliile de ministru al Muncii şi al Cultelor în două guverne liberale. A fost arestat, în fapt internat fără nici o decizie judecătorească, în „noaptea demnitarilor” (5-6 mai 1950) şi deţinut la Sighet până în 1955, când a fost adus la penitenciarul Malmaison şi anchetat, după care a fost eliberat.

Victor Papacostea (1900 – 1962) – istoric şi om politic. Profesor universitar, specialist în istoria popoarelor balcanice. A fondat şi condus Institutul de Studii şi Cercetări Balcanice (1938 – 1947) şi revista „Balcania” (1938 – 1945). Lider al Partidului Naţional Liberal, a fost unul dintre apropiaţii lui Gheorghe Brătianu. Ca membru P.N.L. a fost ales deputat de Caliacra în anul 1932, iar în anii 1944 – 1945 a funcţionat ca ministru subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale. Conform fişei matricole a fost arestat în „noaptea demnitarilor” (5 – 6 mai 1950) şi întemniţat la penitenciarul Sighet, acolo de unde a fost eliberat abia în anul 1955. Doi ani mai târziu a fost reţinut din nou şi eliberat după jumătate de an, de data aceasta definitiv, în lipsa unor probe care să susţină acuzaţiile care îi erau aduse.

Radu Portocală (1888 – 1952) – avocat şi om politic liberal. Este arestat prima oară (1948) şi judecat sub acuzaţia de „sabotaj”, acuzaţie pe care Tribunalul nu o poate dovedi. Eliberat în 1949, după 9 luni de detenţie în închisoarea Văcăreşti. Este arestat din nou în noaptea de 5/6 mai 1950. Încarcerat în celula nr. 20 de la Ministerul de Interne, apoi transferat în închisoarea de la Sighet. Moare torturat, potrivit actului de deces pe 13 aprilie 1952, şi este aruncat într-o groapă anonimă.

Celula unde a murit Gheorghe Brătianu

Un răspuns to “Memoria istoriei: Noaptea demnitarilor – 5/6 mai 1950”

  1. Vocea Romaniei Says:

    analiza politica. .. fain ca e structurat bine..sunt articole originale?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tobias Wimbauers Blog

Notizen aus der Bücherhöhle

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Stelian Tănase | Stelian Tănase

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: