Dinu C. Giurescu: Ce-am avut si ce-am distrus

Radiografia acad. Dinu C Giurescu asupra societatii romanesti

  • Baza industrială existentă în 1989 a dispărut. Numeric, cel puţin 80% din capacităţile de producţie au fost date la fier vechi. În Bucureşti existau în decembrie 1989 cel puţin 47 mari întreprinderi. Au dispărut complet 34
  • Tot efortul de industrializare al României din secolul XX a fost în cea mai mare parte anulat. O atare distrugere a industriei proprii este, după toate probabilităţile, unică în Europa dacă nu şi în lume. România nu mai are în proprietate nici o unitate industrială, cele în funcţie aparţin firmelor straine
  • Cooperaţia meşteşugărească de producţie a dispărut şi ea în cea mai mare parte. Dacă vrei să-ţi repari un pantof, găsirea unui atelier seamănă cu un joc la loterie.
  • Agricultura, prin măsurile luate în anii ’90, a revenit la o fărâmiţare care o fac neproductivă. România nu mai produce hrana de care are nevoie şi importă nu numai grâu, dar şi legume, fructe din ţări europene, africane şi chiar din America de Sud
  • Comerţul se desfăşoară în mall-uri cu megamagazine. Care este ponderea în megamagazine a mărfurilor produse în România? Imaginile cu înghesuiala cumpărătorilor de sărbători la casele de marcat nu înseamnă bunăstare
  • Comerţul exercitat individual-particular s-a redus la maximum; micile magazine de cartier unele rezistă, altele s-au închis, iar ponderea lor este prea puţin semnificativă.
  • Sistemul bancar-financiar aparţine, în proporţie de cel puţin 90% – băncilor străine
  • De ce până în 2009 inclusiv, au fost bani şi dintr-odată nu mai sunt? Opinia publică nu a primit o explicaţie raţională şi nici cum sunt folosite aceste 20 de miliarde
  • Urmările împrumutului: a) reducerea cu 25% a salariilor şi cu 15% a pensiilor

b) disponibilizări repetate în 2010, 2011 si 2012 c) reducerea în continuare a salariilor întrucât noua grilă de salarizare a pornit de la un prag mai jos decât acela anterior d) îngheţarea salariilor şi pensiilor pe 2012 e) hotărâri judecătoreşti definitive pentru plata unor drepturi băneşti nu sunt respectate şi amânate cu motivarea că nu sunt bani f) investitiile sunt îndreptate spre firmele clientelare ale regimului

  • FMI execută un control direct asupra bugetului şi administraţiei ţării. Acest for „recomandă“ ce trebuie privatizat sau pus sub management privat. Într-un fel, situaţia se aseamănă cu aceea a României din anii 1948-1958 când hotărârile conducerii de atunci erau supuse aprobării prealabile a Moscovei
  • Trecerea – tot la recomandarea FMI – sub management privat a unor mari unităţi care mai sunt proprietatea statului
  • Vânzarea în continuare a resurselor naturale, exploatarea perimetrelor maritime petrolifere; atacarea pădurilor virgine.Veniturile ce vor reveni statului român din vânzarea unor asemenea resurse sunt minimale

Conducerea politica,degradare fara precedent

  • Viaţa politică cunoaşte, în ultimii 6-7 ani, manifestări aparte, care încalcă atât Constituţia ţării, cât şi regulile UE
  • Formarea unei majorităţi parlamentare cu ajutorul unui „partid“ care nu a fost validat în alegeri şi votează automat cu partidul principal de guvernământ
  • Metode speciale de votare : asumarea răspunderii de către guvern; aprobarea tacită ; numărătoare în viteză (numărătoarea expres) ; ordonanţele de urgenţă aprobate în bloc
  • Politizarea aparatului de stat până la treptele inferioare. Se va ajunge la partidul-stat existent în 1989
  • Transformarea guvernului într-un simplu instrument de execuţie, de aplicare a dispoziţiilor Preşedinţiei
  • Eliminarea completă a dialogului dintre partide pentru obţinerea unei soluţii negociate; compromisul politic nu există în mentalul şi practica partidului principal de guvernământ; există numai dorinţa de eliminare cu orice preţ şi prin orice mijloace a adversarilor
  • Jaloane pentru fraudarea viitoarelor alegeri : votarea prin corespondenţă, tinerea concomitentă a viitoarelor alegeri, locale şi parlamentare, contrar prevederilor constituţionale, cât şi a practicii UE
  • Prin mai multe iniţiative legislative sau de facto din ultimii ani, guvernul se îndreaptă spre destrămarea teritorială şi juridică a statului român.
  • Atacarea teritoriului. Împărţirea Transilvaniei în două regiuni de dezvoltare pe linia despărţitoare trasată de dictatul de la Viena din august 1940. O atare propunere care deschide calea unei divizări de facto – economice şi etnice – a Transilvaniei. Ce mai rămâne din definiţia România stat naţional unitar şi indivizibil?
  • Integritatea teritorială este pusă direct sub semnul întrebării şi prin: proiectul de desfiinţare a judeţelor existente
  • Politica oficială (guvernamentală) faţă de comunele româneşti din judeţul Covasna este şi ea grăitoare: aceste localităţi – prin reprezentanţii lor – nu au primit nici un fel de sprijin bănesc de la guvern pentru activităţile lor culturale.
  • Alcătuirea statală este pusă la îndoială prin criticarea şi blamarea repetată a diferitelor categorii socio-profesionale: medici, judecători, profesori, poliţişti; prin referiri negative privind instituţii ale statului.
  • Legea arhivelor acum în faza de promulgare reprezintă încă o lovitură dată statului român. Legea îngăduie scoaterea unor arhive originale şi restituirea lor către emitenţi. Aplicarea unei asemenea legi înseamnă aprobarea legală pentru destrămarea arhivelor naţionale cu toate consecinţele previzibile
  • Reforma sănătăţii a dus la închiderea a zeci de unităţi, tot în numele economiilor bugetare. Faza a doua a acestei reforme preconizează acum limitarea asistenţei medicale la un pachet-tip
  • Codul muncii votat nu demult este net în defavoarea salariaţilor şi acordă angajatorilor mai multe înlesniri în desfacerea contractelor de muncă
  • Prin desfiinţarea industriei existente în 1989 în proporţie de cel puţin 80%, prin închiderea atelierelor meşteşugăreşti şi prin emigrarea a peste 2.000.000 de persoane,muncitorimea din România s-a redus considerabil şi numeric dar şi ca forţă de acţiune
  • Siguranţa personală a cetăţeanului şi a bunurilor sale este ameninţată de limitarile bugetare si concedierile masive in Politie si Jandarmerie
  • Îngheţarea salariilor şi a pensiilor pe de o parte şi creşterea preţurilor pe de altă parte, îngrădesc şi chiar opresc reacţiile corpului social preocupat zilnic de cum să facă faţă cheltuielilor de supravieţuire.
  • Măsurile luate sub lozinca „reformei instituţionale“ erodează pas cu pas statul român, slăbesc autoritatea instituţiilor sale. Cetăţeanul se simte astăzi mai expus presiunilor de tot felul şi mai nesigur de viitorul său şi al copiilor săi decât cu 6-7 ani în urmă
  • Atitudinea indiferentă a oficialităţilor faţă de tot ce aminteşte identitatea românească, tradiţiile, personalităţile reprezentative, istoria, limba vorbită astăzi tot mai stâlcită
  • Noua lege a educatiei favorizeaza formarea unei generatii fara identitate nationala

Dinu C. Giurescu, Decembrie 2011

Petre Tutea: Previziuni despre viitorul romanilor

Previziuni pentru romani, inca din anul 1990: „America va ajunge a doua Alemanie (Germanie)”, „Iliescu succesorul lui Ceausescu”, „Taranistii vor ajunge portari”, „Romanii…aspru pedepsiti:Sa se cutremure fiu din burta de mamica..”, „Dumnezeu e roman. Sau daca nu, sunt impotriva Lui!”

IFLRY: The Imminent Death of Blogger Maikel Nabil, Imprisoned by the Egyptian Military

Text+grafica+sursa informationala: IFLRY

Maikel Nabil, 26, is the first Egyptian blogger to have accused the Egyptian army of using extreme violence against peaceful protesters.On March 28th, 2011, Nabil was arrested after having published a blog post in Arabic entitled „The People and the Army have never been one hand”. Images, videos and personal analysis offered a documented account exposing the military violence being used against peaceful protestors. He was arrested at his home and, although a civilian, presented before a military court.

On December 20th 2011, after 9 months of imprisonment and 125 days of hunger strike allowing milk, juices and medication only, Maikel Nabil was finally sentenced to two years by a military court. He was then immediately transferred from El Marg’s Prison clinic to be placed in solitary confinement. Already considerably weak and underweight, Nabil decided to extend and intensify his hunger strike and is now refusing all liquids, food and medication. and is now in his 9th day of that strike. Nabil contests the military court’s legitimacy, its verdict, being arrested for his writings and opinions, and being detained in inhumane conditions. Nabil also stands for the 12,000+ Egyptian citizens that are currently languishing in prison since January 28th 2011, after facing expedited military trials.Without regard to his fragile physical condition, Nabil is now held in solitary confinement, in a tiny, garbage-filled prison cell without a bed. His general practitioner, cardiologist and parents have no access to him. His physical condition has entered a critical phase as vital organs are giving signs of failure (kidney and liver)

On military violence against Egyptian peaceful protestorsIn his incriminated blog post, Nabil documented what many saw and witnessed, but feared to expose. Since December 17th 2011, the world has seen the hideous footage of a female protestor being stripped, beaten and stomped by soldiers, while others were being shot at with live ammunition. On that single day,12 died and over 500 were severely injured or tortured. On October 9th 2011, international networks also broadcast the Egyptian army’s APCs running over and smashing protestors gathered around the Maspero State TV building, killing 24 and injuring hundreds. Endless hours of footage continue to document the ongoing inhumane crackdown of the Egyptian military on Egyptian citizens. For having exposed the truth, Nabil is enduring a sadistic agony.

 

Maikel Nabil’s short biographyBorn in Assiut on October 1, 1985. Graduated as a veterinarian in 2009. Also a political activist, Maikel Nabil has a long history with the military institution as both a conscientious objector and founder of the No to Compulsory Military Service movement. His engagement against compulsory service caused his repeated arrest and brief detention in November 2010. On his blog, Maikel Nabil describes himself as a liberal, secular, capitalist, feminist, pro-western, pro-Israel, atheist, materialist, realist, pro-globalist, intactivist (sic), anti-militarist and pacifist.

Particularities of Maikel Nabil’s caseAlthough of Coptic Christian descent, Maikel Nabil is vocal about his atheism, in a country where religious conservatism is on the rise and sectarianism against the Coptic community has become violent. His public support for peaceful relations with Israeli people made many Egyptians fail to support his campaign for release and free speech within Egypt. For the average man on the street, Maikel Nabil falls perfectly into the Egyptian military’s narrative vis-à-vis Egyptian revolutionaries „sponsored by foreign elements”. In State controlled media, he is addressed as „an anti-nationalist, christian-atheist, pro-Israeli element”. Nabil is being judged on two levels, by both the military and a conservative society, for his atheism, his perspective on Israel, his openness to gay rights, his support for freedom of speech and, primarily, for exposing military crimes.

 

Urgent – For immediate release

Cairo, Egypt, December 28th 2011

Contact information:

In Arabic – Mark Nabil: marknabilsanad@gmail.com / + 20 100 86 58 691 or + 20 127 03 95 098

In English, French, Arabic, Spanish – Aalam Wassef: aalamwassef@gmail.com / + 201 008 922 777

Clipuri electorale: „American Stories, American Solutions”, alegeri prezidentiale SUA 2008


Sursa informationala: BarackObama.com

Military Wives – „Wherever You Are” (Official Video)

The official music video for Military Wives with Gareth Malone and their single Wherever You Are. From the hit BBC 2 show The Choir, the group are making a bid for 2011 Xmas number 1 with their debut single in aid of The Royal British Legion and SSAFA Forces Help.

In Memoriam: Constantin Mares (1927 – 1999)

Foto: AlternativaOnline.ro

Constantin Mareş s-a născut la Bucureşti în 13 septembrie 1927, fiul lui Mladin Mareş, functionar la Direcţia Generală a Vămilor.

Absolvă Liceul „Spiru Haret”, unde este vicepreşedintele Organizaţiei Elevilor Nationali- Liberali.
Urmează Facultatea de Drept din Bucureşti de unde după ce îşi susţinuse examenul de stat în 1947, este exmatriculat, pe considerente politice.

Membru al Comitetului Central al Tineretului Universitar Liberal (TUNL), secretar al circumscripţiei condusă de Vintilică V. Brătianu.
Pentru convingerile sale politice este arestat în 1950 si arestat in Calea Rahovei, internat in august 1952 in Lagărul Ghencea, utlterior internat in lagarul de la  Capul Midia). Eliberat in 1957. Rezistă şi la ultima anchetă a securităţii în 1974. După eliberare, lucrează în construcţii, neputând să-şi practice profesiunea de jurist.
În 1972 soţia sa Mihaela-Liliana Zamfirescu-Set ajunge în Germania. Constantin Mareş reuşeşte să părăsească ţara în 1977, stabilindu-se cu soţia în Germania ca azilanţi politici.
Devine treptat o prezenţă activă în presa exilului românesc, publicând la „Cuvântul Românesc”, Canada, „Lumea liberă românească” şi „Micro-Magazin” din New York, „Căminul Românesc”, Elveţia, „Curierul Românesc”, Suedia, „Românul Liber” şi „Presa Liberă”, Londra, „Curentul”, Munchen, „Bire” şi „Lupta”, Paris.
În primele numere ale Curierului Românesc a publicat sub pseudonimul Costin Miron.
Colaborează la posturile de radio „Europa Liberă”, „B.B.C.”, „Deutsche Welle” şi conferenţiază pe teme de importanţă cardinală a timpului la Frankfurt, Bruxelles, Heidelberg, Paris sau Freiburg.
Este membru al Academiei Româno-Americane (A.R.A.), al Clubului Liberal cu sediul la Paris, al Asociaţiei Ziariştilor Români, filiala Vest şi purtător de cuvânt al Uniunii Foştilor Deţinuţi Politici din România, cu sediul în Elveţia, filială a asociaţiei din ţară.

Membru fondator al „Cercului Democrat al Romanilor din RFG” (1980-83).

Opera: „Articole politice”, în 5 Volume – Editura „Dorul”, Danemarca.

Se stinge din viaţă în 1999.

Bibiliografie:

– Cercul Democrat al Romanilor din RFG.

– Constantin Mares: “In varf de pana”

– Constantin Mares: “Locul firesc al Romaniei este in Romania”.

– Constantin Mares: „Grija zilei de ieri“

– Constantin Mares: “Perspectivele unui an fara perspective”

– “Oameni care ne‑au parasit: Cella Neamtu”, de Constantin Mares

– Federatia Romanilor Liberi: “Declaratie privitoare la situatia din Romania de Dinu Zamfirescu”.

– Constantin Mares: “La moartea lui Nicolae Penescu”

– Dinu Zamfirescu, “Scrisoare din Paris”

– Constantin Mares, “Carti noi in diaspora romana: Nicolae Timiras: Anii tineretii”

– Constantin Mares, “Din actiunile romanesti ale celor de peste hotare”

– Regele Mihai la Paris. Crearea Uniunii Pentru regele Mihai (UPRM)

– Diaspora romana trebuie sa faca mai mult.

– Intalnirea Majestatii sale regele Mihai cu romanii din exil, la Paris

– Constantin Mares, „Romanii de pretutindeni si romanii de nicaieri”

– Constantin Mares, „Mai exista si mai trebuie sa dainuie un exil politic romanesc?”

– Din carnetul parizian al unui roman din Germania. Constantin Mares: Retrospectiva Victor Brauner si imaginea Romaniei peste hotare.

– Constantin Mares: „Din lecturile necesare: Mircea Carp, Vocea Americii in Romania”

–  Constantin Mares, „Exilul romanesc in 1997.”

Mesajul Regelui Mihai I de Crăciun 2011

In anul 1940, după plecarea tatălui meu, am adresat primul mesaj de Anul Nou către voi. Aveam 19 ani, iar țara și continentul nostru se aflau în război.

În aceste zile, de la Săvârșin, vă transmit mesajul meu, după șaptezeci de ani de tradiție aproape neîntreruptă. De la București, Sinaia, Versoix sau Săvârșin, cuvintele mele s-au îndreptat mereu către voi cu aceeași iubire, grijă, respect și speranță.

Trecerea anilor îți dă posibilitatea să vezi ce s-a schimbat în lume și ce anume a rămas. Un lucru neschimbat în viața românilor este importanța pe care familia o acordă Crăciunului și Anului Nou. Același fior al sărbătorilor, același îndemn la bunătate, la deschiderea sufletului și la minunea Nașterii Domnului. Ultimii zece ani la Săvârșin au adus Familiei mele bucuria de a vedea tradițiile populare și entuziasmul familiilor de la țară aproape neschimbate.

Și astăzi, în 2011, ca și în anii copilăriei mele sau anii grei ai războiului, bunicii, părinții și copiii, alături de restul familiei se adună în jurul bradului, își oferă daruri, petrec la masa de Crăciun și se bucură de apropierea celui drag.

În anul 2011 am avut multe întâlniri cu români din toate colțurile țării și de pe multe meleaguri ale Europei. Sărbătorirea Jubileului de 90 de ani mi-a dat ocazia să primesc mii de oameni la Palatul Elisabeta și la Săvârșin, într-o sărbătoare care a cuprins întreaga suflare românească. Această dovadă de iubire și de prețuire, încununată de adresarea de la tribuna Parlamentului către Națiunea română, a fost o alinare pentru toate suferințele și neajunsurile pe care a trebuit să le trecem cu toții în ultimele decenii.

Regina și cu mine suntem fericiți să avem alături familia noastră și să vedem cât de mult copiii și nepoții noștri fac pentru ca rostul Casei Regale să continue, pentru binele României.

Nașterea Domnului Isus Hristos este tot povestea unei familii. O familie aflată în împrejurări grele. O frumoasă lecție despre grija față de cei neînsemnați, despre cum noi, oamenii, suntem parte a unei mari familii. O lecție de umilință, dar și de mândrie. De durere, dar și de înălțătoare umanitate. O lecție necesară în lumea de astăzi, în care atâția oameni se simt uitați, umiliți sau neînțeleși.

Se apropie un nou an, pe care vi-l doresc tuturor mai bun decât cel trecut! Sunt sigur că vor fi în continuare momente de cumpănă și că multe aspecte din viața noastră vor lăsa încă de dorit. Nu avem nici o șansă de a așterne un drum solid generațiilor viitoare dacă vom lăsa mereu pe ceilalți să rezolve ceea ce este răspunderea noastră.

Transmit gândul meu bun soldaților români care își riscă viața și fericirea familiei pentru binele țării. Totodată, gândurile mele se îndreaptă către toți cei care se simt singuri, neiubiți sau cei care sunt bolnavi. Felicit pe românii care știu că au făcut ceva bun pentru ca țara lor să meargă mai departe. Și doresc tuturor românilor, tineri și bătrâni, din țară și din afara hotarelor ei, Crăciun fericit, cu pace în suflet, și la mulți ani pentru 2012, împreună cu cei dragi!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai R

Săvârșin, 24 decembrie 2011

Text+sursa informationala: Romania.Altfel. Un blog de Principele Radu al Romaniei.

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: