Criza europeana si sansa Romaniei – o viziune neoconservatoare

Criza europeana si sansa Romaniei – o viziune neoconservatoare

Razvan Timofciuc:  „Europa liberală, la care părinţii fondatori visau, se transformă în Europa imperială, la care visau Hitler şi Joachim von Ribbentrop”.

„Europa Unita” este o utopie. Europa a fost din punct de vedere cultural si religios intotdeauna divizata.  Incepand din 1054 Europa sa impartit in doua entitati, spatiul catolic-prostestant si spatiul bizantin. Ambele entitati cultural-religioase sau dezvoltat separat. Decalajele de dezvoltare, mentalitatiile diferite sunt vizibile, iar criza capitalismului neokeyniasan va duce la renationalizarea Uniunii Europene.

Motorul renationalizarii este produsul Sfantei Aliante Merkoziene. Cine vorbeste astazi de „Europa Unita”, vorbeste de fapt de interesele franco-germane camunflate in drapelul european.

Cine profita de „Europa Unita”? Holdingurile de stat franceze si capitalul german.

Renationalizarea europeana nu se va termina aici. Implozia monedei euro va duce la nasterea unor noi sfere economice si politice. Franta nu va renunta niciodata la Francul Francez (moneda care astazi se numeste Euro), iar Germania va reintroduce Noua Marca Germana si va forma alaturi de alte state europene, zona economica cu acelasi nume.

Schimbariile din spatiul cultural catolic-protestant vor afecta intregul continent.

Spatiul bizantin nu a avut niciodata ritmul de progres impus de Renastere si Iluminism. Elitele bizantine au preferat pasalicul otoman, cultura peschesului, baksishului, economia de taraba, si alte schmeckerii si improvizatii fanariote.

Capitalismul, monarhia parlamentara, republica prezidentiala si curentele politice moderne au fost rezultatul unor procese si revolutii politice dezvoltate si amplificate politic in Occidentul catolic-protestant.

Spatiul neobizantin nu a avut o asemenea evolutie. Cand la Paris se discuta in saloane luminate principiile doctrinare ale constitutionalismului, pe dealurile si campiile balcanice ciobanasul neobizantin fluiera liber-cugetator o doina.

Spatiul neobizantin sa afirmat ca entitate sociala in perioada decaderii Imperiului Otoman, Reformele institutionale au fost aplicate in urma unor matritze copiate ale unor modele occidentale. Sa nu uitam ca intreg spatiul bizantin a fost rezultatul unor razboaie regionale si ale unor conferinte de pace sustinute si parafate in Occident: Paris (1856), Berlin (1878), Versailles (1919), Trianon (1920).

Cand elitele neobizantine iluminate in Occident au apus, au aparut elite national-religioase care au impus modele politice autoritare. Bizantul urma sa fie ocupat mai intii de Germania nazista si ulterior a apartinut hegemonului sovietic. Din nou Bizantul a fost impartit si adjudecat in urma unor tratate si conventii internationale:  Pactul Ribentropp-Molotow (1939), Conferinta de la Teheran (1943), Planul Morgenthau (1944). Prin Tratatele de la Jalta si Potsdam (1945) soarta Bizantului a fost pecetluita pentru cinci decenii.

Dupa 1989 Bizantul sa adaptat cu greu la normele culturale si institutional-politice catolic-protestante. Euforia „Europei Unite” a sfarsit in genocidul de la Srebenitza. Astazi Bizantul a ajuns o anexa costisitoare si complicata a Uniunii Europene.

Tarile balcanice catolice si protestante Slovenia si Croatia apartin UE. Bosnia si Kosovo sunt protectorate UE. Serbia, Macedonia, Albania, Republica Moldova sunt tinute in anti-camera UE. Romania si Bulgaria, tari profund bizantine, sunt stigmatizate si tinute departe de catre pozitiile cheie ale institutelor europene.

Grecia, tara-mama al Bizantului, este supusa unui regim de guvernare care se aseamana unui directorat. Ceea ce vedem in acest moment este pe departe „Europa Unita”, ci un puzzle neterminat, un caleisdoscop ale contrastelor europene.

Cum va arata viitorul Uniunii Europene? Sansa Europei este sa ramina unita, dar totodata diversificata.

Cu siguranta un spatiu juridic comun ale tariilor membre UE este un proiect consensual.

Pe plan economic Uniunea Europeana se va diviza in patru sectoare: 1). flancul tarilor PIIGS, 2). zona economica Noua Marca Germana formata din Germania, Austria, Finlanda, Olanda, Luxemburg, 3). restul zonei Euro si 4) tariile membre UE care isi vor pastra moneda nationala.

In paralel cu sedimentarea si separarea economica, institutiile politice se vor reseta conform noi geometrii europene.

Secesiunea economica este insa si o sansa pentru Romania. Tara noastra, de jure integrata in UE, de facto neintegrata si tinuta departe de institutiile cheie, se poate afirma din punct de vedere economic alaturi de tari mediane precum Slovacia, Polonia si Suedia.

Politic, Romania este nevoita sa iasa din menghina institutionala franco-germana si sa se alature plutonului britanic. Marea Britanie poseda cel mai liberal sistem politic din Europa: monarhia parlamentara.

Inca din 1688 parlamentul britanic sa emancipat in fata regelui si conflictul institutional parlament-rege sa soldat cu detronarea regelui autoritar. In nicio tara europeana, separarea puterilor in stat nu este mai vizibila decat in sistemul parlamentar britanic. In Franta si Germania centrul de putere sa mutat in administratia prezidentiala, respectiv in cancelaria federala.

Criza europeana este insusi o sansa de dezvoltare si modernizare a Romaniei conform propriilor parametri culturali si politici. Probleme societatii romane pot fi solutionate numai de catre elitele romane. Suveranitatea nationala poate fi conservata numai alaturi de tari care doresc sa isi pastreze suveranitatea: Slovacia, Suedia, Polonia si Marea Britanie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: