Memoria istoriei: Alegerea lui Ion I. C. Brătianu ca președinte al Partidului Național Liberal, 11 ianuarie 1909

Autor: Lucretiu Tudoriu

Sursa informationala + idee: binele.ro

Foto: Ion I.C. Bratianu

Sursa: wikipedia.org

București, 11/24 Ianuarie 1909.

Domnilor,

Sunt cuprins de o emoțiune adâncă. Sunt cuprins de o emoțiune adâncă, pentru-că am conștință de răspunderea mare la care mă cheamă încrederea dv.

D-lor, dar îndrăsneala mea de a asuma această răspundere rezidă tocmai în simțimintele pe cari le exprimați.

În momentul solemn în care mă aflu, este firesc ca primul meu gând să meargă către aceia cari mʼau precedat în greaua însărcinare pe care mi-o dați, către aceia în a căror viață  caut o pildă pentru activitatea mea. (Aplauze mult prelungite). Regretele d-voastră vor înțelelge ce sunt regretele mele, simțindu-ne lipsiți, în asemenea vremuri, de munca, de experiența, de autoritatea șefului nostru iubit, a d-lui Sturdza. (Aplauze călduroase).

Din nenorocire, puterile sale nuʼi permit munca pe care o cere o asemenea răspundere mare. Să facem cu toții urări ca îndreptarea sănătăței sale să ne poată cel puțin da și de aici înainte sfatul înțelepciunei și al patriotismului său. (Aplauze mult călduroase).

D-lor, dacă ceva mă poate încuraja, cum am zis, în greaua sarcină pe care o primesc, este constatarea stărei de sănătate morală a organismului nostru politic, a partidului național-liberal. (Aplauze mult prelungite).

Modul în care s᾽a făcut desemnarea mea ca conducător al acestui partid…

Voci : Șef… șef… (puternice aplauze)….

Este o manifestație de înaltă și frumoasă morală politică ale cărei efecte sper că vor trece peste granițele partidului nostru. D-lor, o constat fără nici o atingere a modestiei, pentru-că meritul ei revine întreg acelor fruntași ai partidului nostru care acum, ca totdeauna, nʼau avut încredere decât în interesele superioare ale partidului și ale țărei, revine acelor bărbi albe, acelor bătrâni pe care i-ați auzit vorbind (apaluze călduroase) și cari, prin numele lor care a participat la paginele cele mai frumoase ale trecutului nostru, ne arată vârsta lor, dar cari prin căldura inimelor lor au rămas tineri și au rămas la înălțimea sarcinei pe care o ducem cu toții. (Aplauze prelungite).

D-lor, ziceam : o constat fără nici o jicnire a modestiei, pentru-că îmi dau foarte bine seama că dacă eu-și nu altul-am fost desemnat pentru postul greu pe care miʼl dați, hotărârea este determinată de o necesitate de interes general, iar nu de vre-o facultate specială a personalităței mele ; sʼa voit cu acest prilej să se stabilească clar și concret că partidul nostru înțelege să ʼși tragă puterile din isvoarele mari cari și până astăzi le-au asigurat : din tradițiunile trecutului, din forțele prezentului, din încrederea în viitor. (Aplauze călduroase și mult prelungite).

D–voastră toți ați văzut, în numele meu, o legătură nouă cu tradițiunile vechi și glorioase ale partidului, iar în vârsta mea ați văzut o legătură cu generațiunile mai tinere chemate să conlucreze la progresul acestui partid, săʼi asigure viitorul.

(Aplauze furtunoase).

Domnilor, să nu așteptați de la mine desfășurarea vie a unui program : nu. Programul partidului nostru nu se schimbă cu oamenii, programul partidului nostru se schimbă cu necesitățile societăței ; pentru că partidul nostru nu este un instrument artificial creat pentru a servi individualitățile, el este un organism isvorât din nevoile mari ale Statului și ale neamului ; și opera sa, dela aceste nevoi se inspiră. (Aplauze prelungite).

D-lor, ținta noastră rămâne neschimbată ; ținta partidului național-liberal încă de la întemeiere a fost desvoltarea forțelor naționale de orice fel și pe orice tărâm. (Aplauze călduroase).

Forțele morale, intelectuale, militare și economice, toate forțele naționale desvoltate astfel încât să asigure înrâurirea Statului și aspirațiunile legitime ale acestui neam (apaluze) ; forțele naționale desvoltate astfel încât să putem zice la fiecare moment că suntem conștienți de deviza trecutului nostru, formulată astfel de unul din conducătorii partidului național-liberal : „Prin mințile, prin inima și brațele noastre”. (Călduroase și prelungite apaluze).

Pentru atingerea acestui scop trebue în interior să continuăm a considera că opera noastră de căpetenie este o operă de dreptate și de solidarizare socială. (Aplauze prelungite). Trebue ca nici un moment să nu uităm cuvintele pline de înțeles ale aceluia care mʼa precedat în conducerea partidului : Domnia legilor !”  (Aplauze prelungite).

În relațiunile noastre cu străinătatea trebue să ne inspirăm de asemenea din tradițiunile sănătoase și rodnice ale partidului nostru, care a vrut să stabilească cu celelalte State relațiuni de stimă și simpatie care se fundează prin apărarea intereselor și drepturilor noastre și prin respectarea drepturilor celorlalți. (Aplauze călduroase).

În toată activitatea noastră, ca și în trecut, să nu uităm că, fie în afară, fie, înăuntru, opera noastră este o operă de progres, de ordine și de pace și că progresul, pentru-ca să fie sigur, trebue să fie făcut cu acea perseverență proprie organismelor sănătoase, iar nu cu svâcniri și cu frământări. (Aplauze mult prelungite).

Pentru asigurarea acestei opere, să ne reamintim că ea nu se poate elabora decât numai prin colaborarea tuturor energiilor conștiente, să ne amintim că în colaborarea celor mulți stă reala tărie a partidului ; această tărie, care permite ca acțiunea să nu dăinuiască cât viața omului, ci să dureze cât viața Statului (aplauze) ; acea tărie care a făcut posibilă acțiunea partidului chiar când oamenii cei mai mari, nu numai din acest partid, dar chiar când oamenii cei mai mari ai istoriei moderne a României au lăsat un gol în acest partid.

Energiile unite, tradițiunile sănătoase, conștiința totdeauna clară a țelului înalt au făcut ca acțiunea partidului să nu fie știrbită și în orice momennt greu el să știe săʼși îndeplinească întreaga menire. (Călduroase aplauze).

Astăzi când, de asemenea, din rândurile noastre se retrage din viața militantă omul de Stat cel mai de seamă al României actuale, trebue să avem în vedere că pentru împlinirea golului ceʼl lasă trebue ca organizațiunea noastră de partid să devie încă mai tare de cum a fost până astăzi. (Foarte călduroase aplauze).

Această organizațiune de partid trebue să fie fondată pe două regule esențiale : libertate în discușțiune, pentru a ajunge la participarea conștientă a tuturor (aplauze), disciplină în acțiune fără de care nu se poate… (vocea oratorului este acoperită prin aplauze furtunoase).

D-lor, cum ziceam la început, mi-ați încredințat o misiune mare și înaltă ; voiu căuta-vă încredințez, ca un om cinstit- (entuziaste aplauze), voiu căuta săʼmi înalț sufletul la înălțimea acestei misiuni. (apaluze prelungite).

Dar încrederea mea toată, încrederea și siguranța mea o pun în aceea ce este și în aceea ce a fost tăria acestui partid : în colaborarea bărbăteștilor energii ale d-voastră (puternice aplauze), în unirea d-voastră permanentă și hotărâtă pentru a servi marile interese ale acestui Stat, pentru a asigura marile și legitimele noastre aspirațiuni.

(Ovațiuni entuziaste mereu prelungite).

(Voința Națională, 1909, No. 7071).