Necesitatea asumării ideologice a dreptei politice româneşti de către Partidul Naţional Liberal

 

Autor: Varujan Vosganian

Sursa: Binele.ro

 

Întreaga tranziţie postcomunistă în România a  fost dominată de ideea de liberalizare, idee care, din păcate, a fost adesea  pervertită.  Abia în  perioada aderării la Uniunea Europeană, românii au putut simţi direct  beneficiile principiilor democraţiei liberale pe care se întemeiază comunitatea  statelor membre. Romania a trebuit sa urmeze o tranzitie de la dictatura la  democratie, de la socialism la capitalism si de la o societate inchisa la o  societate deschisa.

Modernizarea specifica desprinderii  definitive de trecut şi premisă a evoluţiei se duce pe trei directii: mutatii  in ce priveste dimensiunea economica, dimensiunea sociala si dimensiunea culturala.

Acţiunea pe cele trei directii trebuie sa  fie corelata. Nici una nu poate, de una singura, sa asigure eficienta transformarii. Mai mult decat atat, tentativa de a actiona asupra uneia dintre  cele trei directii, in mod unilateral, nu face decat sa prelungească crizele tranzitiei. Pe de altă parte, neglijarea sistematică a dimensiunii culturale a  tranziţiei a făcut ca astăzi criza economică din România să se manifeste cu  accente care trimit la lipsa valorilor etice. Iată de ce, actiunea corelata  asupra bazei economice, sociale si culturale isi propune depasirea unei crize  cu forme de manifestare pe acelasi sistem tridimensional: criza economica,  criza sociala, criza culturala si morala. Tentativa de solutionare a crizei  economice, ignorand componenta sociala sau culturala, va duce, inevitabil, la  agravarea tensiunilor sociale si la adancirea crizei mentalitatilor. Tentativa  de solutionare unilaterala a problemei sociale, fara substanta oferita de  dezvoltare, adanceste deficitele si agraveaza criza economica, marind si mai  mult riscurile pentru persoanele defavorizate. Depasirea crizei culturale si  emanciparea mentalitatilor nu se pot sustine fara un suport economic si social.

În perioada tranziţiei post-comuniste din  România dreapta românească a invocat permanent, ca premisă a succesului  reformelor, necesitatea corelării celor trei dimensiuni: economică, socială şi  culturală. Astăzi, evoluţia capitalistă a statelor lumii este supusă unei noi  tranziţii a cărei esenţă este liberală. Pentru România lecţia reformelor  înseamnă ca la nivel politic dreapta să se manifeste complex la nivelul  sintezei doctrinare. Este lupta reală care poate elimina riscul populismului ce  se manifestă deja.

Necesitatea ca societatea românească  trebuie să devină din ce în ce mai competitivă impune, sub acelaşi imperativ,  ca Partidul Naţional Liberal să evolueze astfel încât liberalismul din Romania  să parcurgă drumul către diversificare, şi o rafinare a viziunii sale  doctrinare.

Ideea insasi care a stat la baza  constructiei institutionale europene este de esenta liberala. Liberalismul este  miezul viziunii noastre despre lume, cel care a asigurat compatibilitatea  dintre Uniunea Europeana si Romania, consfintita prin aderarea tarii noastre la  constructia Europei Unite. Traim intr-o Europa a natiunilor. Aceasta inseamna  ca trebuie sa fim compatibili, dar sa fim, constienti, in acelasi timp, de  trasaturile distinctive ale fiintei noastre, sa nu ne dizolvam intr-un sistem  ci, dimpotriva, sa dobandim personalitate. Partidul National Liberal a trecut  cu succes examenul procesului de aderare la Uniunea Europeana. Acum PNL trebuie  sa isi diversifice sistemul de valori, trecand in faza sa de adâncire a integrării.

O Românie europeană trebuie să fie modernă în  complexitatea ei şi nu doar economic. Iată de ce, la nivel politic, pentru a  transforma politica în politici,  este  nevoie de infăptuirea sintezei doctrinare.

Sinteza doctrinară este  justificată prin aceea că viziunea privind modernizarea economica este precumpanitor liberala, cea privind  transformarea bazei sociale este precumpanitor crestin-democrataiar cea privind emanciparea culturala este  predominant conservatoare.

Strategia corelata de  transformare sistemica are nevoie, in planul viziunii, de o sinteza doctrinara,  rezultatul acestei sinteze fiind insasi ideologia dreptei.

Asadar, esenta evolutiei  Partidului National Liberal in faza post-integrare este imbogatirea viziunii  sale prin aceasta sinteza doctrinara, trecerea de la doctrina liberala la o  viziune mai complexa si anume ideologia dreptei.

Componenta liberală

In ce priveste liberalismul, el continua sa aiba un rol decisiv in  configurarea viziunii economice a Dreptei. Depăşirea crizei economice şi consolidarea statului  de drept nu presupun abandonarea principiilor liberalismului, ci, dimpotrivă,  consacrarea lor. Soluţiile de ieşire din criza economica sunt de esenţă  liberală. Evoluţia post-criză a României şi proiectarea politicilor publice în  decada următoare trebuie să ducă la schimbarea paradigmei de dezvoltare  caracterizată în ultimii douăzeci de ani prin liberalizare accelerată şi  integrare în economiile europene. S-a dovedit că doar liberalizarea în absenţa politicilor  liberale a făcut din economia României una vulnerabilă. După douăzeci de ani de tranziţie  la capitalism economia românească este mai mult o economie complementară şi nu una competitivă cu economiile statelor membre ale Uniunii Europene.

Opţiunea noastră este fără  echivoc: stat de drept şi capitalism. Aceasta înseamnă  respect faţa de principiile liberale ale echilibrului şi controlului reciproc  al puterilor în stat, ale apărării libertăţilor individuale, ale garantării  proprietăţii şi ale încurajării dezvoltării capitalului sub toate formele  sale : uman, industrial, financiar, tehnologic, cultural ori funciar, în  scopul creşterii bunăstării românilor.

Consacrarea  liberalismului în România este un efort de fiecare zi astfel încât să fie  respectate şi cultivate ca valori supreme libertatea, proprietatea privata,  individualismul, piata libera, concurenta, libera initiativa. Dreptul la diferenţă, negocierea liber consimţită, raţionalitatea deciziilor au fost şi  rămân atuurile progresului de tip liberal.

În viziunea liberală Statul este si ramane „un rau necesar”. El este reglator si arbitru,  nu actor partinitor si corupt. Statul are drept scop eliminarea saraciei si nu  fructificarea ei populista. Pe de altă parte, în viziunea unei noi Constituţii  trebuie spus că Statul de drept liberal şi statul social se completează reciproc astfel  încât ocrotirea cetăţenilor vulnerabili în situaţiile de risc fundamental să nu  ducă la o atitudine de tutelă care să împiedice capacităţile de iniţiativă şi  angajare individuală. Un stat paternalist nu este nici social şi cu atât mai  puţin liberal.

Mesajul  economic de esenta liberala – de libertate şi competitivitate – al Dreptei nu se  poate sustine si nu poate infrunta gradul scazut de suportabilitate al  populatiei, daca nu are in vedere un raport just intre dezvoltarea capitalista  si coeziunea sociala.

Componenta  creştin-democrată

Viziunea liberala  a dezvoltarii capitaliste se asociaza viziunii crestin-democrate privind  coeziunea sociala ca efort comun în scopul minimizării disparităţilor şi evitării polarizării.

O construcţie  institutionala eficientă trebuie să se bazeze pe principiul subsidiaritatii.  Potrivit acestui principiu, care nu semnifică doar necesitatea apropierii deciziei de subiectul acesteia, Statul si comunitatile locale renunta la preluarea unor sarcini care pot fi indeplinite de cetateni particulari,  respectiv de comunitati mai mici. Acele lucruri pe care cetateanul le poate realiza la fel de bine singur, in familie sau in colaborare benevola cu altii,  i se pot lasa in seama. Principiul subsidiaritatii este valabil si intre comunitati mai mici si mai mari, precum si intre uniunile libere si institutiile statale. Întelegerea şi mai ales aplicarea corectă a principiului subsidiarităţii reprezintă una dintre cheile succesului în procesul descentralizării.

Politica sociala se intemeiaza pe principiul solidaritatii. Intr-o forma simpla, solidaritate  inseamna preluarea de catre comunitate sau dupa caz, de catre stat, a  riscurilor pe care persoana nu le poate infrunta singura. Acelasi lucru este valabil si in situatia in care statul sau comunitatile mai mari preiau riscurile unor comunitati expuse peste riscurile lor. Solidaritatea cunoaste dimensiuni diferite, de la aspecte legate de protectia sociala pana la  armonizarea unor segmente cu interese potrivnice. Solidaritatea induce in actul de guvernare si in conduita sociala un anumit grad de moralitate.
Solidaritatea, in formele sale diverse, de la plata corecta a impozitului, pana la asistenta sociala si solidaritatea intre generatii este o expresie a  moralei, in cele doua dimensiuni ale sale: morala civica si morala crestina.  Acestea sunt doua intelesuri diferite ale moralei, ci doua expresii ale sale.  Morala inseamna respectarea randuielilor dar, desi pare o constrangere, morala  este o forma a libertatii. Morala civica iti da libertate exterioara si deprinderea de a respecta libertatile celorlalti, iar etica crestina iti da forta libertatii interioare.

Solidaritatea si subsidiaritatea se imbina intr-o conceptie unitara, care are in vedere descentralizarea, sporirea rolului comunitatilor locale, o politica sociala  activa precum si cresterea sigurantei persoanei.

Parteneriatul social  se gaseste in stransa legatura cu subsidiaritatea si solidaritatea. Daca in ce  priveste solidaritatea se pune problema suplinirii unui deficit de  responsabilitate a unor categorii expuse de catre categoriile active, iar in ce  priveste subsidiaritatea se pune problema delegarii de responsabilitate, in  ceea ce priveste parteneriatul, se pune problema cumularii de responsabilitate,  partenerii sociali fiind, prin informare si consultare, parte a procesului  decizional.

Constructia  liberala a pietei libere se insoteste cu viziunea crestin-democrata a eticii  economiei de piata. Aceasta presupune o justa intrepatrundere a ordinii  economice si a ordinii sociale. Viziunea etica a liberalismului este completata  astfel incat proprietatea privata capata o dimensiune sociala, iar dreptatea  sociala se institutie la intrepatrunderea dintre individualism si solidaritate.

Componenta  conservatoare

Esenta tranzitiei  este de natura culturala. Cand vorbim in acest context de cultura, avem in  vedere sensul larg al termenului, si anume cultura inteleasa ca o componenta  esentiala a civilizatiei. Conservatorismul este cel care poate armoniza, intr-o  forma adecvata, raportul national-universal, adaptand evolutia societatii  romanesti la un circuit larg de valori, pastrand totodata specificul national  si promovand cultura autentica.

Dreapta  conservatoare aduce în zestrea ideologică a dreptei, mai mult decât orice,  continuitatea. Asigurarea unei evolutii organice, pragmatice a societatii si  evitarea anarhiei, a experimentelor si a crizei de autoritate. Pentru  conservatorism nu există alternativa terapiei lente la cea de şoc; calea  reformelor de tip conservator este calea terapiei ferme, bazate pe pasi siguri.  Pentru conservatorism, valorile fundamentale sunt ordinea, stabilitatea si  continuitatea. Aceasta presupune un minutios management al riscului in  eficientizarea actului de guvernare.

Intelegerea  tranzitiei ca un proces esentialmente cultural si preocuparea pentru  emanciparea mentalitatilor face ca, în viziunea conservatoare, politica si  cultura să fie cele doua fete ale aceleiasi monede.

Într-o Europă a  naţiunilor cultivarea traditiei este un important factor de stabilitate.  Societatea este inteleasa intr-o viziune organica, ce leaga indivizii printr-o  tesatura sociala, a carei impletitura e realizata tocmai prin valorile  consacrate, traditionale.

Dintre toate elementele sintezei doctrinare a Dreptei, conservatorismul are cel mai  pronuntat caracter anticomunist. In acest fel, conservatorismul poate fi un  instrument doctrinar util in delimitarea clara de comunism si de tarele sale.

Revine Dreptei  romanesti sarcina de a recupera conservatorismul, care contribuie la formarea  unei atitudini ferme, profund democratice si nationale.

Intre doctrinele pomenite exista, in mod traditional, si o seama de  diferente. Într-o societate stabilă diferentele se accentueaza pe masura  maturizarii democratiei, însă, pe parcursul tranziţiei post-comuniste  diferentele au fost neglijabile, caci in atitudinea lor cu privire la  necesitatea instaurarii democratiei si a economiei libere, precum si in  raportarea lor fata de totalitarism, aceste doctrine sunt compatibile. In ceea  ce priveste, asadar, desprinderea de totalitarism, de etatism, de egalitarism  si de saracie, precum si caile prin care acestea ar putea fi inlocuite de  democratie si de capitalism, nu exista incompatibilitati intre doctrinele  pomenite. Acest lucru ne fereste ca sinteza doctrinara a Dreptei romanesti sa  para o constructie eclectica. Poate ca cea mai serioasa dintre deosebiri ar fi cea  dintre individualismul liberal si traditionalismul conservator. In conditiile  actuale, in care Dreapta democratica romaneasca militeaza pentru o Europa  unita, a natiunilor, aceasta incompatibilitate este şi ea inlaturata. Iar în  ceea ce priveşte abordarea naţională, ca si in timpul celei dintai modernizari  a Romaniei, in procesul celei de-a doua modernizari, noi nu vedem  incompatibilitati intre liberalism si spiritul national.

Sinteza doctrinară a dreptei se aşează în mod fericit peste cele trei  dimensiuni ale tranziţiei: economică, socială şi culturală. În acelaşi timp,  conţinutul lor fundamental vorbeşte despre cele trei instituţii fără de care  modernizarea nu are temei: instituţia cetăţeanului, instituţia proprietăţii şi  rolul statului.  

Varujan Vosganian este preşedintele Uniunii Armenilor din România, conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru onorific al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Prognoză şi Senior Cercetător al Institutului Naţional de Economie. Este vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal şi senator în Parlamentul României. A publicat: „Contradicţiile tranziţiei la o economie de piaţă”, (1994), „Jurnalul de front”(1994), „Şamanul Albastru”(1994), „Statuia Comandorului” (1994), „Reforma pieţelor financiare” (1999), „Ochiul alb al reginei”( 2001), „Dreapta Românească. Tradiţie şi Modernitate” (2001), „Iisus cu o mie de braţe” (2004), „Cartea şoaptelor”(2009). Scrie pe blogul vosganian.ro

Jurnal de campanie (7) – Alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia – update 29.03.2012

Grafica: FDP Liberté

Duminica 24 martie s-au desfasurat trei scrutinuri electorale in Germania. Scrutinele nu a fost lipsite de surprize. La Frankfurt, metropola financiara din landul Hessa, candidatul socialdemocrat Feldmann a castigat surprizator balotajul. Viitorul primar general din Frankfurt a inregistrat 57,4% din sufragii. Candidatul Uniunii Crestindemocrate Boris Rhein obtinand 42,6%. Primarul ales va avea insa o misiune dificila, fiind nevoit sa coabiteze politic cu un consiliu local dominat de o majoritate crestin-ecologista.

In landul vecin, in Renania Palatina, votantii au fost chemati la urne sa isi voteze primarul din Mainz. In balotaj s-au confruntat ecologistul Beck si socialdemocratul Ebling. Si de aceasta data votantii din Maiz si-au inclinat simpatiile electorale catre candidatul socialdemocrat, Ebling inregistrand 58,2% din voturi.

Cu deosebit suspans s-au desfasurat alegerile regionale anticipate in Saarland. Si de aceasta data, electoratul din Saarland si-a demonstrate imprevizibilitatea. Castigatorul acestui scrutin este Uniunea Crestindemocrata care a inregistrat 35,2% (2010: 34,5%). Pe locul secund s-au plasat socialdemocratii, obtinand 30,6% (2010: 24,%). Guvernul regional va fi format de o coalitie crestin-sociala. Principalul partid de opozitie este Noua Stanga. Postcomunistii germani condusi de Oskar Lafontaine au obtinut 16,1% (2010: 21,3%). Pe locul patru si pentru prima oara in parlamentul regional s-a clasat Partidul Piratilor, care au inregistrat 7,4%. De remarcat este faptul ca Piratii si-au mobilizat sustinatorii in retele de socializare. Partidul Liber Democrat FDP a inregistrat o noua catastrofa electorala. La urne liberalii germani au obtinut 1,2%. In 2010 liberalii din Saarland obtineau un scor record de 9,2%. Scorul obtinut de liberalii din Saarland se datoreaza managementul electoral deosebit de slab al filialei locale. Maratorul electoral continua.

La 6 mai se vor desfasura alegeri regionale anticipate in Schleswig-Holstein, iar la 13 mai se vor desfasura alegeri regionale anticipate in Rhenania de Nordwestfalia. Aceste doua scrutinuri sunt de facto alegeri parlamentare anticipate. De rezultatul acestor alegeri depinde existenta politica al coalitiei crestin-liberale Merkel. La nivel regional partenerii de coalitie si-au prezentat duminica optiuniile electorale. Crestindemocratii din Renania de Nordwestfalia favorizeaza o coalitie crestin-ecologista, liberalii condusi de carismaticul Christian Lindner, prefera formula unei coalitiei semafor. Lindner a lasat insa deschis daca doreste o formula social-ecologist-liberala sau o coalitie crestin-ecologist-liberala. In cadrul unui reuniuni electorale desfasurate la Dusseldorf, Christian Lindner a precizat: “supriza acestor alegeri, va fi renasterea Partidului Liberal si intrarea sa la guvernare. Noi, liberalii, suntem asemanator unei mirese frumoase, dar pretentioase”, a precizat liderul liberal.

Sondaj Facebook/Umfrage Facebook:

Wen würden Sie wählen, wenn am kommenden Sonntag Landtagswahl wäre

Rezultate partiale, 27.03.2012, 13.43
Votanti: 4.218 VVE
Nu votez: 208 VVE 4,94%
Voturi valabile: 4.010
Uniunea Crestindemocrata CDU 1035 VVE 25,80%
Partidul Liberal FDP 452 VVE 11,26%
Partidul Socialdemocrat SPD 1.247 VVE 31,10%
Miscarea Ecologista GRÜ 306 VVE 7,62%
Noua Stanga Linke 382 VVE 9,53%
Partidul Piratilor PIRATEN 553 VVE 13,78%
ProNRW Pro 35 VVE 0,86%

Ultimele sondaje indicau urmatorul tablou electoral:

Institut CDU SPD Grüne FDP Linke Piraten
Forsa, 21.03.2011 33% 39% 11% 4% 4% 6%
FG Wahlen, 15.03.2011 34% 37% 13% 2% 4% 6%
Infratest-dimap, 14.03.2011 34% 38% 14% 2% 4% 5%

Jurnal de campanie (6) – Alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia – update 27.03.2012

Foto: Christian Lindner

Astazi, 24 martie 2012 voi participa la congresul de alegeri al districtului Köln (regiunea metropolitana) Köln. Districtul Köln este cea mai influenta entitate organizatorica al Partidului Liber Democrat FDP.

Printre vorbitori se numara: Alexander Graf Lambsdorff, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guido Westerwelle, ministrul de externe german, Werner Hoyer, actualul presedinte al Bancii Europene de Investitii, un bun prieten al Partidului National Liberal, participant la congresele PNL din 2005 si 2007.

In fata celor 500 de delegati Christian Lindner, liderul filialei din Renania de Nordwestfalia, vatra liberalismului german, va sustine un key-speech, in care va fi  expusa strategia electorala.

AMR 51 de zile pana la alegerile regionale anticipate din 13 mai 2012.

Targetul Partidul Liber Democrat FDP este intrarea in parlamentul regional si in functie de geometria parlamentara intrarea intr-o formula guvernamentala. In landul Renania de Nordwestfalia traiesc 150.000 de cetateni germani originari din Romania. A venit timpul ca interesele si drepturile acestor cetateni sa fie reprezentate la cele mai inalte foruri parlamentare si administrative.

Libertate si responsabilitate. Freiheit und Verantwortung.

Sondaj Facebook/Umfrage Facebook:

Wen würden Sie wählen, wenn am kommenden Sonntag Landtagswahl wäre

Rezultate partiale, 27.03.2012, 13.43
Votanti: 4.218 VVE
Nu votez: 208 VVE 4,94%
Voturi valabile: 4.010
Uniunea Crestindemocrata CDU 1035 VVE  25,80%
Partidul Liberal FDP 452 VVE 11,26%
Partidul Socialdemocrat SPD 1.247 VVE 31,10%
Miscarea Ecologista GRÜ 306 VVE 7,62%
Noua Stanga Linke 382 VVE 9,53%
Partidul Piratilor PIRATEN 553 VVE  13,78%
ProNRW Pro 35 VVE 0,86%

Jurnal de campanie (5) – Alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia – update 23.03.2012

Foto: Christian Lindner

Astazi am participat la o reuniune de campanie organizata de catre Joachim Kamp, secretarul general al Partidului Liberal din Germania – Filiala Renania de Nordwestfalia. Pe Joachim Kamp il cunosc inca din 1990, din anul in care Partidul Liberal din Germania, castiga in linie toate alegerile: in martie 1990 alegerile parlamentare din RDG, in mai 1990 alegerile regionale din Renania de Nordwestfalia si in decembrie 1990 alegerile parlamentare. Pe scurt urmatoarele concluzii:

– Partidul Liberal din Germania FDP parcurge o criza profunda atat de imagine, dar si de strategie politica.
– Criza se reflecta in toate sondajele de opinie, cinci din sase institute de sondaj masoara liberalismul german sub pragul electoral de 5%.
– Unica solutie este schimbarea radicala atat la varf, dar si schimbarea imediata a strategiei politice.
– Filiala de Nordwestfalia a fost si ramane inima liberalismului german.
– Renania de Nordwestfalia este vatra liberalismului german, 15.000 de membri (din 65.000 pe toata Germania) si politicieni de frunte si influenti, printre care ii enumar pe Cristian Lindner, Guido Westerwelle, Alexander Graf Lambsdorff.
– Primul pas s-a efectuat prin nominalizarea lui Cristian Lindner drept candidat principal si lider al filialei de Nordwestfalia.
– Christian Lindner este liderul locomotiva al liberalismului german.
– Campania electorala va incepe printr-un teaser positiv si totodata cu un ridicat grad de recunoastere si va continua cu o campanie crossmedia, in care vor fi implicati toti cei 15.000 de membri si simpatizanti liberali.
– Principalul obiectiv electoral este intrarea in parlamentul regional si in functie de geometria parlamentara, participarea la guvernare.
– Confom sondajelor de opinie, in alegerile regionale din Nordwestfalia se decide soarta si viitorul politic al Partidului Liberal din Germania FDP.

In sondaje Partidul Liberal din Germania – Filiala din Nordrheinwestfalia a crescut imediat dupa nominalizarea lui Christian Lindner. La data de 14 martie liberalii germani erau masurati la 2% (Forsa). In aceasta saptamina liberalii s-au ridicat in sondaje cu doua procente.

Partid
Institut CDU SPD Grüne FDP Linke Piraten
Forsa, 21.03.2011 33% 39% 11% 4% 4% 6%
FG Wahlen, 15.03.2011 34% 37% 13% 2% 4% 6%
Infratest, 14.03.2011 34% 38% 14% 2% 4% 5%

Sursa/Quelle: wahlrecht.de

Legenda:

Uniunea Crestindemocrata CDU
Partidul Socialdemocrat SPD
Miscarea Ecologista Grüne
Partidul Liber Democrat FDP
Noua Stanga Linke
Partidul Piratilor Piraten

Si in sondajul operat pe Facebook am progresat. In reteaua de socializare ne mentinem la 11,50%

Sondaj Facebook/Umfrage Facebook:

Wen würden Sie wählen, wenn am kommenden Sonntag Landtagswahl wäre

Rezultate partiale, 23.03.2012, 13.40
Votanti: 3.953 VVE
Nu votez: 201 VVE 5,07%
Voturi valabile: 3.752
Uniunea Crestindemocrata CDU 944 VVE  25,16%
Partidul Liberal FDP 434 VVE 11,57%
Partidul Socialdemocrat SPD 1.163 VVE 31,00%
Miscarea Ecologista GRÜ 297 VVE 7,92%
Noua Stanga Linke 360 VVE 9,58%
Partidul Piratilor PIRATEN 521 VVE  13,89%
ProNRW Pro 33 VVE 0,88%

Facebookgrupul de campanie si mobilizare este din acest moment „Clubul Liberal din Köln„.

Sloganul de precampanie este urmatorul:

„Libertate si responsabilitate! Freiheit und Verantwortung!”

In urmatoarele zile se demareaza procesul de oficializare a candidaturii. Asupra acestui subiect voi reveni cu amanunte.

Agenda politica:

21.03.2012, Sedinta extraordinara FDP-Köln. Pe ordinea de zi figureaza strategia de campanie.

24.03.2012, Adunare generala, districtul electoral FDP Köln. Pe ordinea de zi figureaza strategia de campanie. Key-speech: Christian Lindner.

28.03.2012, Adunare extraordinara FDP-Köln. Alegerea candidatilor pentru alegerile regionale anticipate. Desemnarea candidatului principal. Adoptarea platformei program.

Jurnal de campanie (4) – Alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia – update 20.03.2012

Sursa: julis-bayer.de

Dragi prieteni, duminica 13 mai 2012 se vor desfasura alegeri regionale in landul Renania de Nordwestfalia. In cel mai important land din Germania, traiesc 150.000 de cetateni originari din Romania (sasi, svabi, maghiari). Dintre acestia 80.000 de mii poseda dubla cetatenie. A venit timpul ca interesele acestor votanti sa fie reprezentate politic. Sunt convins ca ne putem mobiliza exemplar pentru ca drepturile acestor cetateni sa fie auzite si reprezentate in forurile decizionale. Din acest moment a inceput precampania media si campania de mobilizare. Campania outdoor va incepe pe data de 14 aprilie si se va termina sambata 12 aprilie 2012.

Sondaj Facebook/Umfrage Facebook:

Wen würden Sie wählen, wenn am kommenden Sonntag Landtagswahl wäre

Rezultate partiale, 20.03.2012, 07.15
Votanti: 3.792 VVE
Nu votez: 190 VVE 5,00%
Voturi valabile: 3.602
Uniunea Crestindemocrata CDU 915 VVE  25,39%
Partidul Liberal FDP 417 VVE 11,58%
Partidul Socialdemocrat SPD 1.130 VVE 31,36%
Miscarea Ecologista GRÜ 286 VVE 7,93%
Noua Stanga Linke 319 VVE 8,86%
Partidul Piratilor PIRATEN 503 VVE  13,95%
ProNRW Pro 32 VVE 0,89%

Un hamlet liberal

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro

Jurnal de campanie (3) – Alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia – update 16.03.2012

Debutul campaniei electorale in landul Renania de Nordwestfalia este marcata prin schimbari spectaculoase la nivelul elitelor politice. Liberalii germani sunt cantonati in sondajele de opinie la 2%. Supusi de realitatea dura din sondaje conducerea liberala a hotarat intr-o sedinta extraordinara desfasurata ieri seara la Düsseldorf la schimbarea liderului filialei din Renania de Nordwestfalia.  Viitorul lider regional va fi Christian Lindner. Lindner, 33 de ani, ofiter in retragere, licentiat in stiinte politice este noul star liberal. In cazul unui succes electoral, ambitiile lui Cristian Lindner nu se vor rezuma la postura unui lider regional.

Alegerea lui Lindner se va desfasura in cadrul unui congres extraordinar in care vor fi desemnati si candidatii pentru parlamentul regional. Lindner va conduce si campania electorala.

Ascensiunea lui Lindner a starnit polemici din partea concurentilor politici. Ecologistii au criticat in termeni duri „rocadele si jocurile de culise liberale”.  Crestindemocratii au salutat in termeni moderati decizia liberala. Liderul crestindemocrat Norbert Röttgen, ministrul protectiei mediului in cabinetul Merkel, a salutat decizia liberala. In opinia lui Röttgen, „liberalii au sanse sa depaseasca actuala criza si sa confirme la urne.” Intrebat daca liberalii sunt un potential partener de coalitie, liderul crestindemocrat a precizat ca „la 13 mai putem avea un parlament regional compus din patru, cinci sau sase partide. Formulele de coalitie sunt practic incalculabile. Noi, crestindemocratii vom purta discutii cu toate formatiuniile parlamentare, mai putin cu Noua Stanga.”

 

 

In media germana se discuta aprins varianta unei coalitii crestin-liberal-ecologiste, formula de coalitie care ar deveni viabila in cazul in care Partidul Liberal FDP depaseste pragul electoral de 5%.

Ultimele sondaje indica un parlament format din patru formatiuni: Uniunea Crestindemocrata, Partidul Socialdemocrat, Miscarea Ecologista si Partidul Piratilor. Noua Stanga si Partidul Liberal se afla la 1% fata de pragul electoral de 5%.

Partid CDU SPD GRU PIRATEN LINKE FDP
YouGov, 14.02.2012 33% 33% 17% 7% 5% 2%
Infratest, 14.03.2012 34% 38% 14% 5% 4% 2%
wahlfieber, 15.03.2012 33,05% 36,98% 14,65% 5,75% 4,80% 2,28%
FGW, 15.03.2012 34% 37% 13% 6% 4% 2%
wahlfieber, 16.03.2012 33% 35,33% 14,50% 5,60% 4,25% 3,95%

Surse informationale sondaje YouGov, Infratest-dimap, FGW: wahlrecht.de

Sursa informationala sondaje operate la bursa sondajelor politice: wahlfieber.at

Sondaj Facebook/Umfrage Facebook:

Wen würden Sie wählen, wenn am kommenden Sonntag Landtagswahl wäre

Rezultate partiale, 17.03.2012, 09.55
Votanti: 2.772 VVE
Nu votez: 139 VVE 5,00%
Voturi valabile: 2.633

Uniunea Crestindemocrata CDU 609 VVE  23,13%
Partidul Liberal FDP 308 VVE 11,70%
Partidul Socialdemocrat SPD 840 VVE 30,75%
Miscarea Ecologista GRÜ 209 VVE 7,94%
Noua Stanga Linke 267 VVE 10,13%
Partidul Piratilor PIRATEN 380 VVE  14,42%
ProNRW Pro 20 VVE 0,76%

Noua Stanga isi va desemna candidatii intr-o sedinta extraordina care se va desfasura sambata, 17 martie 2012. Conform platformei-program Noua Stanga promoveaza modelul economic chinez, al capitalismului de stat. In tabara socialdemocrata pregatiriile pentru campanie sunt practic finalizate. Premierul in exercitiu Hannelore Kraft si-a format echipa de campanie. La finele lunii martie, candidatii socialdemocrati vor fi desemnati in cadrul unui congres extraordinar. Partidul Piratilor, formatiune neparlamentara cotata in sondaje constant la 5%, si-au finalizat in timp record colectarea semnaturilor necesare pentru participarea in alegeri.  Pana in prezent sase formatiuni politice vor participa in alegerile regionale: Uniunea Crestindemocrata, Partidul Socialdemocrat, Miscarea Ecologista, Partidul Liberal, Noua Stanga si Partidul Piratilor.

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: