Varujan Vosganian: USL nu va negocia nicio formulă de demisie condiționată a lui Traian Băsescu

Transcrierea conferinței de presă susținute de vicepreședintele PNL
Varujan Vosganian
9 august 2012

Sursa: PNL.ro

„Bine v-am găsit!

Această conferință de presă este dedicată unor clarificări pe care Uniunea Social Liberală le face în urma evenimentelor recente.

1. USL va acționa în continuare pentru respectarea și aplicarea voinței celor 8,5 milioane de români care și-au exprimat prin vot opțiunea în cadrul referendumului.

2. USL nu va negocia nicio formulă de demisie condiționată a lui Traian Băsescu. Cei 7,4 milioane de români l-au demis necondiționat pe președintele suspendat. Orice formulă de retragere a sa trebuie să se facă în mod necondiționat.

3. Legea aplicabilă pentru referendum nu este legea alegerii președintelui României. Dacă această lege ar fi fost aplicabilă, prin simetrie, Traian Băsescu era demult demis.

4. Potrivit legislației aplicabile și a motivării Curții Constituționale, din listele electorale permanente nu fac parte persoanele decedate, persoanele cu interdicție în urma unor hotărâri judecătorești definitive, precum și persoanele cu domiciliul stabil în străinătate.

Respingem categoric declarațiile calomnioase ale liderilor PDL potrivit cărora USL dorește restrângerea drepturilor electorale ale românilor din străinătate. Nu există nicio declarație sau vreo intenție sau vreo acțiune a liderilor USL care să aducă atingere drepturilor românilor din străinătate. Mai mult decât atât, trebuie să vă amintesc faptul că, în 2008, Comisia electorală parlamentară, condusă de un reprezentant PNL, în persoana lui Mihai Voicu, a decis alocarea a șase locuri în Parlament, două de senator și patru de deputați, pentru românii din diasporă. Pentru noi, orice român din străinătate care-și exercită dreptul de vot constituie un motiv de speranță și de bucurie pentru faptul că românii din străinătate doresc să participe la viața politică, economică, socială și culturală a României și în acest fel întrevedem speranța ca într-o bună zi ei să se întoarcă acasă.

De asemenea, USL respinge orice declarație calomnioasă potrivit căreia vreunul dintre liderii săi ar fi exercitat presiuni asupra vreunei instituții a statului sau asupra vreunui reprezentant al acestor instituții.

În plus, USL și Guvernul României, și, în paranteză, felicit Ministerul Afacerilor Externe pentru această inițiativă, vor continua informarea corectă a organismelor internaționale în legătură cu evenimentele recente din România.

USL consideră că voința Curții Constituționale a fost cu maximă claritate exprimată în hotărârea din 2 august 2012. Dacă CCR nu ar fi dorit decât listele electorale, așa cum ele existau la 29 iulie, nu ar fi avut nevoie de un termen de 30 de zile pentru ca acestea să fie trimise. Să nu uităm, Parchetului i-au fost suficiente trei ore pentru a ridica toate aceste liste.

E limpede așadar că CCR a dorit actualizarea și nu pur și simplu transmiterea acestora. Chiar dacă s-ar fi transmis din om în om, prin ștafetă, ca flacăra democrației, tot n-ar fi fost nevoie de 30 de zile pentru ca aceste liste să ajungă la Curtea Constituțională.

Din păcate însă, inadvertențele actelor succesive emise de reprezentanți ai Curții Constituționale, precum și declarațiile șocante ale unora dintre judecători creează o anumită ambiguitate și noi considerăm că e nevoie de o acțiune rapidă din partea Parchetului de clarificare a acestei situații. Așa cum Parchetul a intervenit cu maximă operativitate în a învinui pe unii înalți funcționari ai Ministerului Administrației și Internelor pentru că au afirmat lucruri altminteri evidente pentru toată lumea, socotind că trebuie să implice pentru a stabili cine și de ce a viciat voința plenului Curții Constituționale.

Și nu în ultimul rând, aș vrea să resping în numele USL declarațiile prin care până la obsesie este acuzat Guvernul României că nu ia măsuri economice și că neglijează realitățile economice ale României. Probabil că, pentru liderii PDL, a acționa în domeniul economic înseamnă să tai salarii și pensii și să mărești impozite. Guvernul USL a făcut așa cum s-a angajat, exact contrariul. Au fost reașezate salariile și a doua etapă urmează, așa cum ați fost informați, în luna decembrie. S-au redat drepturi pensionarilor în legătură cu plata contribuțiilor la asigurări sociale și, în ceea ce privește fiscalitatea, s-au luat deja măsuri de reducere a fiscalității și o parte din ele sunt anunțate în continuare pentru a doua jumătate a anului și pentru anul 2013. Notez dintre acestea creșterea plafonului de neplata a TVA la 65.000 euro, reducerea masivă a cheltuielilor de protocol și a altor cheltuieli de natură bugetară, intenția de reducere a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru materiile prime de bază, renunțarea la o seamă de impozitări în ce privește piețele de capitaluri și, în ceea ce privește acțiunile de natură birocratică, au fost realizate audituri la toate ministerele și ați primit deja o parte din informări, s-a restrâns dreptul funcționarilor publici de a participa la consiliile de administrație, s-au revăzut contractele cu intermediarii de energie electrică și ele fie au fost anulate, fie sunt reașezate pe criterii de natură economică.

În plus, e de salutat acțiunea Guvernului de redeschidere a dialogului cu mediile de afaceri, cu camerele de comerț străine reprezentate în România și a realizării unui proiect comun în care reprezentanții mediului de afaceri să fie parte.

Există multe speranțe că în acest an deficitul bugetar se va situa în limitele planificate de 2,2% din Produsul Intern Brut, chiar în condițiile în care Produsul Intern Brut și-a reevaluat creșterea, așa cum știți, pe un palier între 1 și 1,5%.

De asemenea, ne manifestăm speranța, și există și considerente de natură economică, asupra faptului că după încetarea acestei crize și după limpezirea de către Curtea Constituționale a situației existente, leul să-și revină pe un palier de stabilitate.

Eu vă mulțumesc și aștept întrebările dumneavoastră.”

Întrebări din partea reprezentanților mass-media

 

Jurnalist: Guvernul și-a revizuit prognoza de creștere economică în scăderea la 1,2% din PIB. Nu este o prognoză nerealistă, ne așteaptă vremuri negre?

Varujan Vosganian: Această revizuire a fost necesară datorită faptului că în agricultură condițiile climatice duc la o restrângere a recoltelor. Deci, din cauza aceasta s-a realizat această revizuire, este de doar câteva zecimi de procent, pentru că agricultura ocupă în PIB un procent destul de mic, de 6-7%. De aceea, impactul asupra PIB nu este atât de mare, deși asupra unora dintre producții consecințele sunt de-a dreptul dezastruoase. Știți că Ministerul Agriculturii are și un program de susținere a agriculturilor. FMI a declarat că și-a însușit această prognoză de creștere, de aceea socotesc că argumentele Guvernului au fost suficient de temeinice.

Jurnalist: Nu consideraţi totuşi că este prea optimistă această prognoză?

Varujan Vosganian: Această prognoză este o prognoză plauzibilă. De aceea, rectificarea s-a construit asupra ei și dacă întrebarea dumneavoastră este oare dacă PIB-ul va fi sub 1%, nu vom avea consecințe de natură bugetară, pot să vă spun că Ministerul Finanțelor a imaginat și o formulă de rezervă în care, dacă PIB se va situa la un palier de până la 1%, deficitul bugetar să nu aibă efecte negative.

Jurnalist: Spuneaţi că Parchetul trebuie urgent să treacă la măsuri…

Varujan Vosgania: Aici nu e vorba de măsuri. Am o rugăminte. În primul rând, vreau să precizez un lucru. Atunci cand eu fac referiri de acest fel, nu înseamnă nici că acuz pe cineva, nici că fac presiuni asupra cuiva. Eu sunt un cetățean ca oricare altul, privesc la televizor și văd acte juridice care spun lucruri complet diferite și care se presupune de către cei care le-au semnat că au emanat din partea aceleiași autorități și din partea aceleiași întâlniri. E limpede că între cele două acte care spun lucruri complet diferite unul nu este correct. Înseamnă că cel care l-a întocmit a viciat voința plenului și a făcut un fals în acte publice. De asemenea, studiind regulamentul de funcționare a Curții Constituționale, acolo apare clar care este competența oricăruia dintre judecători, inclusiv a președintelui Curții Constituționale, de a emite decizii în concordanță exclusiv cu voința plenului. Când unul dintre judecători emite decizii sau documente cu putere de decizie sau documente care modifică decizii, el trebuie să aibă de partea sa voința plenului Curții Constituționale. Altminteri, un judecător al CCR este la fel de supus legilor României ca oricare alt cetățean roman.

Jurnalist: Vă referiţi la acea erată, da?

Varujan Vosganian: Vă rog să mă iertați. Eu nu duc această conferință de presă până la a stabili eu adevărul. Eu constat că sunt două documente care diferă categoric. Despre amândouă se spune că au fost decise în ședința din 2 august, cea care a apărut în 2 august și cea care a apărut în 6 august. E limpede că din acestea două numai una poate fi corectă. Cel care a redactat-o pe cea din 2 august a avut în vedere o anumită realitate, cel care a redactat în 6 august a avut în vedere o altă realitate. Trebuie să lămurim care este de fapt reperul în baza căruia una dintre acele hotărâri este măsluită.

Jurnalist: Fiţi vă rog mai explicit, ce anume vreţi de la Parchet?

Varujan Vosganian: Eu aștept ca Parchetul să cerceteze. S-ar putea ca Parchetul să cerceteze și să spună că amândouă hotărârile sunt corecte.

Jurnalist: Vreţi ca Parchetul să ancheteze Curtea Constituţională?

Varujan Vosganian: Aș vrea ca Parchetul să ancheteze, să cerceteze modul în care au fost emise aceste documente. Însuși președintele suspendat a acuzat o persoană din cadrul Curții Constituționale în legătură cu emiterea hotărârii din 2 august. Așa cum Parchetul s-a sesizat în legătură cu ‘domnule chestor’, mă întreb de ce Parchetul nu s-a sesizat și în legătură cu ‘domnule asesor’.

Jurnalist: Dacă Parchetul nu se autosesizează, îl veţi sesiza dvs?

Varujan Vosganian: Asta este o chestiune pe care trebuie să o decidem în cadrul USL. Eu îmi manifest speranța să nu fie nevoie, pentru că elementele unei autosesizări sunt evidente.

Jurnalist: Este totuşi fără precedent o anchetă la Curtea Constituţională. Nu credeţi că acest lucru va inflama şi mai mult mediul internaţional?

Varujan Vosganian: Avem două acte care spun două lucruri diferite. Destinul acestei țări este pus într-o ambiguitate din care trebuie să ieșim. Cineva trebuie să-și asume responsabilitatea pentru eroarea uneia dintre cele două hotărâri. Nu putem să considerăm că amândouă sunt valabile. Cineva, repet, trebuie să-și asume responsabilitatea și să tragă consecințele, indiferent cine este acela. Altminteri, România va rătăci și ambiguitatea în care ne aflăm și de la care așteptăm limpezire de la Curtea Constituțională se va adânci. Eu respect Curtea Constituțională, mă prosternez în fața Curții Constituționale, cu o singură condiție: să știu ce vrea CCR. Vă întreb: dumneavoastră, în acest moment, știți ce vrea Curtea Constituțională?

Jurnalist: Cum vedeţi corespondenţa Curţii Constituţionale cu Comisia de la Veneţia?

Varujan Vosganian: Până în clipa de față, datele pe care le avem ne arată că nu există o corespondență a Curții Constituționale cu Curtea de la Veneția, ci corespondența unora dintre judecătorii Curții Constituționale cu Curtea de la Veneția. Așadar, nu avem datele pentru a constata acest lucru și nu o spun decât preluând, și nu am niciun motiv să mă îndoiesc de asta, declarațiile unora dintre judecători. Deci, câtă vreme plenul nu a autorizat o astfel de corespondență, ea rămâne o corespondență personală a unora dintre judecători. Nu mă pronunț asupra ei pentru că, așa cum bine știți, nu cunoaștem în integralitate textul acestei corespondențe, dar ea rămâne la nivel personal, este opțiunea unora dintre membrii Curții Constituționale. În orice caz, cred că ar fi bine pentru noi să știm exact cine anume a făcut presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale, pentru că aceste persoane ar trebui cel puțin să sufere oprobiul public, dacă nu chiar să sufere rigorile legii.

Jurnalist: Pentru a aflat cine a făcut presiuni asupra Curţii Constituţionale, tot Parchetul ar trebui să se autosesizeze?

Varujan Vosganian: Nu, în legătură cu presiunile ar trebui judecătorii care acuză astfel de presiuni să le dea în vileag. Înțeleg că la nivelul Serviciului Român de Informații nu există elemente constitutive pentru existența unor asemenea presiuni. Poate că, însă, ele au fost exprimate, s-au manifestat și cred că judecătorii, pentru binele țării, ar trebui să le dea în vileag, astfel încât persoanele acestea să fie demascate și să sufere oprobiul public și rigorile legii.

Jurnalist: Aveţi un punct de vedere scris din partea serviciului pentru protecţia Constituţiei din cadrul SRI?

Varujan Vosganian: Mă puneți într-o situația stânjenitoare pentru că… Trebuie să vă spun că, din motive pentru care nu le înțeleg, dar pe care o să le discutăm poate altă dată, eu, în calitatea mea de președinte al Comisiei economice nu mă număr printre persoanele care să primească astfel de informări din partea SRI. Cu siguranță însă, președintele României interimar sau primul-ministru ar putea să vă dea un răspuns la această întrebare.

Jurnalist: Pentru omul simplu, care nu citeşte atât de mult ca dvs, explicaţi de ce un român cu domiciliul în străinătate este mai puţin important decât un român cu domiciliul în România?

Varujan Vosganian: Eu aparțin Diasporei armene, sunt a treia generație în afara Armeniei. De aceea, cred că aș fi ultimul dintre români care să rostesc vreo impietate la adresa românilor din Diaspora. Românii din Diaspora sunt toți parte a poporul român și se bucură de toate drepturile de care se bucură românii din România, de absolut toate drepturile. A face parte dintr-un cvorum nu este un drept prevăzut în Constituție, ci este exprimarea unei reprezentativități globale. În cadrul acestei reprezentantivități globale, sunt luați în calcul acei români cărora statul român le garantează toate condițiile de a participa la vot. Nu știu dacă înțelegeți ce vreau să spun. În momentul în care statul îți garantează dreptul de a vota și condiția de a vota, în speță ai o secție de votare în proximitate, atunci faci parte din listele permanente. În clipa în care autoritățile nu garantează acest drept, atunci îți poți exprima votul pe liste speciale. Cvorumul este o formulă de reprezentare permanentă. În SUA, de exemplu, majoritatea românilor care locuiesc acolo se situează la distanțe de sute, dacă nu chiar de mii de kilometri de cea mai apropiată secție de votare. În Italia și Spania, majoritatea românilor nu aveau nicio secție de votare în localitatea în care domiciliau. Din aceste motive, pentru a avea o precauție de reprezentativitate, anume de a face o corelație între persoanele care au intenția de a vota sau care au condiția de a vota și rezultatul votului la referendum se utilizează listele permanente. Este singurul motiv și nu altul. Dacă vă uitați în Constituție, nu există niciun drept la care românii din străinătate să nu aibă acces și de care să nu se poată bucura plenar. Eu cred că chiar românii din străinătate care nu au condiții de a vota, românii din Canada, din SUA, dintr-o țară ca Marea Britanie, unde secția de votare este la sute, mii de kilometri dacă nu locuiesc în capitala statului, chiar ei înșiși înțeleg de ce cvorumul se realizează numai cu cei care sunt pe listele electorale permanente. Am să mai dau un exemplu, ca să fiu explicit. Dacă s-ar face un referendum în Capitală și dacă el ar merge pe ideea pe care o exprimați dvs, ar trebui să avem un cvorum al bucureștenilor domiciliați în București și al bucureștenilor domiciliați în străinătate de 1,82 milioane persoane. În București, domiciliază stabil 1,67 de milioane de persoane. Cvorumul persoanelor cu domiciliul stabil este de 1,35 de milioane. Cvorumul cu persoanele care au în actul de indentitate trecut București este de 900.000 de persoane. Dacă am pune condiții de cvorum în București, ar trebui să avem 900.000 de persoane plus una, ceea ce înseamnă mai mult de două treimi din totalul bucureștenilor cu drept de vot. Acesta este motivul pentru care listele electorale permanente nu-i includ pe românii din străinătate și nu altul. Pentru că avem două categorii: românii din țară, a căror prezență este în jur de 50% în mod tradițional, și românii din străinătate a căror prezență este de 3% în mod tradițional. A încerca să unifici cele două cvorumuri înseamnă din două una: ori faci un cvorum care este media ponderată a celor două cvorumuri, adică 50 ori 19 milioane plus 3 ori 3 milioane și faci o medie, ori lași media de 50% numai cu românii din țară. Faptul că românii din străinătate nu sunt în cvorum nu împietează absolut deloc asupra drepturilor lor electorale, ei participă plenar la viața politică a României, cum doresc și ori de câte ori doresc, în ritmul calendarului electoral românesc. De aceea, sincer, nu înțeleg unde este problema.

Jurnalist: Problema este că Guvernul ne-a explicat altceva. A fost un comunicat al Guvernului în care ni s-a spus că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate trebuie cuprinşi în Registrul electoral, dar acest registru nu este funcţional.

Varujan Vosganian: În situația în care invocăm acum ceea ce nu au făcut diverse autorități drept bază pentru ceea ce urmează să facem nu vom reuși niciodată să descâlcim lucrurile. Dintr-un anumit punct de vedere, acest referendum are și o consecință de natură benefică, aceea că arată cât de precară este structura instituțională românească și inter-operabilitatea instituțională. În mod normal, o persoană, dacă își vinde o casă, serverul de la notariat ar trebui, în timp real, să comunice tuturor instituțiilor această tranzacție. Ar trebui ca, în timp real, dacă o persoană a decedat în Fetești și a locuit în Cluj, acest lucru să fie comunicat inter-operabil. Da, toate instituțiile statului au avut partea lor de responsbilitate, inclusiv faptul că nu s-a întrunit comisia pentru a valida rezultatele recensământului, inclusiv faptul că persoanele care au interdicție nu au fost trecute instantaneu în listele electorale ca radiere, inclusiv faptul că nu s-a făcut un Registru electoral și că noi avem evidența românilor din străinătate nu în baza statisticilor noastre, ci în baza recensământului făcut de autoritățile din Italia sau din Spania. Da, există o responsabilitate de zeci de ani în legătură cu toate aceste chestiuni. Dar noi acum trebuie să le reparăm, putem să dăm vina pe cine vrem, chestiunea este însă că dacă dăm vina fără să reparăm, aruncăm vina mai departe asupra generațiilor care vin. De aceea, când eu am spus săptămâna trecută, aici, că încă nu e târziu și că trebuie să asumăm tot ce nu s-a făcut în România, la asta m-am referit. Acesta este primul lucru.

Al doilea, includerea românilor din Diaspora în Registrul electoral nu-i transferă automat în registrul electoral permanent. De aceea, cum vă spuneam, dacă vrem să fim corecți, trebuie să facem un inventar și, ca să ducem lucrurile până la capăt, când facem un referendum îl anunțăm cu câteva luni înainte și solicităm ca toți cei care vor să voteze la referendum să se înscrie pe liste, ca să avem un cvorum bazat pe opțiuni reale. Așa se întâmplă în Franța, în SUA și în alte țări, acolo unde există acest tip de solicitare. Sunt țări care nu au referendum, de exemplu, cum e Germania, care este o țară foarte democratică. Noi avem referendum, dar acolo unde folosim cvorum el trebuie să se bazeze pe România reală.

Jurnalist: Cum e posibil ca discuția despre cvorum să fie post-referendum?

Varujan Vosganian: Momentul zero al cvorumului este dezbaterea în Curtea Constituțională și el trebuie rezolvat înainte de dezbaterea în CCR. În rest, sunt dispus cu dumneavoastră să discut despre responsabilitățile oricui doriți dumneavoastră, pentru că ele există și noi le știm. S-au făcut adesea glume pe această temă. În momentul în care am ajuns la un cvorum pe muchie de cuțit, lucrurile au devenit dramatice. Probabil că dacă prezența la vot ar fi 36% sau 54%, nici de data asta nu am fi rezolvat nimic. Iată însă că realitatea ne obligă, prin acest vot pe muchie de cuțit, și cu o majoritate copleșitoare pentru demitere să luăm act de cvorum și să încercăm să descâlcim și să reparăm ceea ce autoritățile n-au așezat la punct zeci de ani.

Jurnalist: Aţi declarat că dl Marga era cam lent.

Varujan Vosganian: Era ușor lent în reacție, pentru că nu avea experiență de natură diplomatică. Așa este. Iată că noul ministru este mai rapid în reacții. Firește că avea o seamă de alte calități și aici dezavuez categoric evaluarea pe care a făcut-o președintele suspendat, care este cu totul nedreaptă, legată de Andrei Marga. Andrei Marga a fost în ultimii 20 de ani unul din reprezentanții structurilor civile care au acționat cel mai mult pentru democrație și pentru apropierea mentalității noastre de mentalitatea occidentală. De aceea, trimiterea lui în registrul socialismului științific este o jignire. Dar socotind că președintele suspendat are la fel de multe cunoștințe și despre socialismul științific, și despre capitalismul științific îi îngădui.

Jurnalist: În ce sens era cam lent dl Marga?

Varujan Vosganian: Mă refer la aceste reacții privind corespondența cu străinătatea, aici era comentariul. Cineva m-a întrebat de ce nu s-au făcut până acum și am spus că probabil că Ministerul de Externe a fost mai lent înainte.

Jurnalist: Dar alte lucruri aveţi să-I reproşaţi dlui Marga?

Varujan Vosganian: Nu. Dacă aveam să-i reproșez, îi reproșam personal sau public. Era vorba de o reacție instituțională, acesta a fost și motivul pentru care acum am felicitat MAE, pentru faptul că a luat legătura cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, pentru că a luat legătura cu Comisia de la Veneția, pentru că s-a angajat să poarte o corespondență frecventă cu autoritățile de la Bruxelles. Era legat exclusiv de această temă, era de fapt un răspuns la o postare de pe blog.

Jurnalist: Deci demisia lui Andrei Marga e din cauza faptului că nu a fost pe fază să facă nişte demersuri?

Varujan Vosganian: Nu cunosc în detaliu această chestiune. Nu sunt eu în măsură să fac această declarație. Domnul Marga rămâne în continuare o resursă importantă pentru PNL și noi în continuare îi purtăm tot respectul din lume.

Jurnalist: Dar e demitere sau e demisie?

Varujan Vosganian: Cred că asta o solicitați la Guvern, bănuiesc că le-ați și pus întrebări în această privință.

Jurnalist: Ne împărțim în două categorii de români, unii de mâna a doua și unii cetățeni.

Varujan Vosganian: Adică vreți să spuneți că un român care trăiește în Marea Britanie este de mâna a doua și unul care trăiește în Slatina e de mâna întâi. De ce e de mâna a doua? E o neînțelegere. Un referendum se validează sau se invalidează funcție de votanți, adică dacă majoritatea votanților spun Da, fie că sunt din Slobozia, Sighetul Marmației sau Londra voturile lor contează la fel. Atunci însă când ne referim la cvorum, adică dacă numărul votanților este sau nu reprezentantiv, atunci ne referim la cei care locuiesc și activează în mod obișnuit în România, pentru că aceia votează în mod obișnuit. Ceilalți contează la vot, cum nu contează? Între cei care au votat, 7,4 milioane într-o parte și 900.000 în partea cealaltă, există zeci de mii de români în străinătate, care votează. De ce spuneți că nu contează votul lor? Curtea Constituțională, citez: ” Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”.

N-are rost să lungim discuția asta pe o temă care ține de destinul acestui popor. Dacă dumneavoastră considerați că persoane care în mod tradițional nu votează trebuie incluse în cvorum pentru a influența voința celor care în mod tradițional votează este o opțiune. Opțiunea mea este legat de faptul că trebuie să încurajăm comportamentul electoral al românilor de pretutindeni, din țară și din străinătate, să-i îndemnăm să fie cetățeni cu discernământ care să contribuie la destinul acestei țări. Sunt două opțiuni diferite. Unii care încearcă să se ascundă în urma pasivității unora, boicotului altuia sau lipsei de acces la secția de votare din cauza distanțelor ale altora și alții care respectă voința explicită a celor care au votat. Sunt două atitudini cetățenești, eu sunt de partea celei de a doua. Dumneavoastră mă întrebați de ce nu sunt de partea celei dintâi. Eu sunt un om activ, am fost activ toată viața, și înainte de 1989, și după 1989, am tras consecințele și înainte, și după. De aceea, eu îi încurajez pe oameni în sensul ăsta. Există pentru un million de români care au votat prima oară, mulți dintre ei nu au votat niciodată până acum, deși vârsta le permitea să o facă și care află acum că degeaba au votat, că dacă stăteau acasă atitudinea lor era mai importantă decât dacă au venit la vot. Și dumneavoastră doriți să-i încurajez pe români în sensul ăsta, că dacă stau acasă îngroașă lista de cvorum și atunci statul lor acasă decide pentru destinul României. Eu nu sunt de această părere, de aceea sunt și în politică, altminteri poate eram în altă parte.

Vă mulțumesc foarte mult, sunt moment dificile, cu dialoguri dificile și eu mă bucur că, chiar dacă uneori avem impresia fiecare că nu reușim să ne explicăm și să ne exprimăm până la capăt și nu sunt înțeleși, eu mă bucur că asta ne va ajuta foarte mult pe viitor. Este, cred eu, o mare școală ce trăim zilele acestea, românii vor ieși mai înțelepți în ce privește propriul destin și mai cu băgare de seamă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tobias Wimbauers Blog

Notizen aus der Bücherhöhle

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Stelian Tănase | Stelian Tănase

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: