Declaraţiile de presa sustinute de presedintele interimar al României, Crin Antonescu, miercuri – 8.08.2012

Sursa informationala: Radu Zlati

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a susţinut miercuri 8 august a.c., la Palatul Cotroceni, următoarele declaraţii de presă:

“Bună-seara. În primul rând, aş vrea să felicit Guvernul României, cu precădere pe primul-ministru Victor Ponta, pe viceprim-ministrul şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu şi pe ministrul Economiei şi Comerţului, domnul Daniel Chiţoiu, pentru faptul că în negocierile din această rundă cu Fondul Monetar Internaţional, lucrurile merg foarte bine.

În întâlnirea pe care ieri am avut-o cu Fondul, am spus oaspeţilor două lucruri, cred, importante. Primul: am trimis la Constituţia României, care conferă foarte clar şi în întregime Guvernului toate prerogativele legate de elaborarea politicii interne, cu toate dimensiunile ei economice, sociale, fiscale etc, subliniind în sensul acesta un lucru de care, poate, oaspeţii noştri se dezobişnuiseră în vremea preşedintelui Traian Băsescu şi anume, că interlocutorul şi partenerul de tratative, de angajamente şi de punere în practică a acestor angajamente este Guvernul, desigur, în frunte cu primul-ministru şi al doilea lucru pe care l-am spus delegaţiei FMI, acela că în ciuda turbulenţelor, crizei politice, cum doriţi sau cum doresc dânşii să le numească, avem un Guvern stabil, avem un Guvern legitim, avem un Guvern responsabil şi avem un Guvern care nu a schimbat cu nimic, cu nici o iotă, angajamentele pe care le-a avut cu Fondul Monetar Internaţional şi pe care le are în continuare.

Iată de ce salut faptul că discuţiile care s-au desfăşurat între timp între Fond şi Guvern, între delegaţia Fondului, Uniunii Europene, Băncii Mondiale – dar spunem sub numele generic de Fond, partenerul cel mai important din acest grup de interlocutor, deci că aceste discuţii, aceste negocieri au reliefat trei lucruri. Primul şi cel mai important, că Guvernul României este în parametrii pe care i-a angajat la nivelul indicatorilor macroeconomici, la nivelul angajamentelor de privatizare şi de introducere a managementului privat, la nivelul tuturor celorlalte măsuri pe care, la întâlnirea anterioară, prima pe care Guvernul Ponta a avut-o cu delegaţia FMI, acest Guvern le-a angajat. Şi acesta este un punct foarte important, care conferă, dincolo de toate comentariile mai mult sau mai puţin prietenoase ale unora din ţară şi ale unora din afara ei, conferă credibilitate şi forţă acestui Guvern.

Salut în mod special faptul că guvernul a consfinţit în cadrul acestei noi runde de negocieri cu FMI respectarea unui angajament pe care l-a făcut faţă de un număr foarte important de cetăţeni ai României şi anume creşterea, o a doua tranşă a creşterii de salarii, din decembrie, salariile bugetarilor, un angajament politic pe care Guvernul l-a făcut, un angajament justificat de situaţia economică şi socială a României şi salut faptul că Guvernul se ţine de cuvânt şi că acest lucru va fi consacrat şi în aceste negocieri cu FMI. Încă o dată, le mulţumesc Primului-ministru, tuturor membrilor guvernului, pentru faptul că au acţionat cu responsabilitate şi că, inclusiv la această întâlnire cu FMI, şi-au dovedit credibilitatea şi viabilitatea ca guvern, ceea ce este esenţial pentru România.

În al doilea rând, aş vrea să salut câteva acţiuni foarte importante ale ministrului de Externe, în legătură cu care domnia sa m-a informat în cursul zilei de azi, acţiuni de natură să lămurească nişte lucruri, să risipească nişte confuzii şi chiar dezinformări apărute inclusiv în presa română, în legătură cu pretinsele declaraţii ale unor înalţi oficiali europeni şi, în sensul acesta, discuţiile telefonice şi corespondenţa pe care în cursul zilei de azi ministrul de Externe şi Ministerul de Externe au avut-o cu aceste instituţii, de la Comisia de la Veneţia şi până la Secretarul General al Consiliului Europei, sunt foarte importante şi le salut.

În fine, o precizare în legătură cu Ministerul Justiţiei: domnul prim-ministru, Victor Ponta, este în acest moment ministru interimar al Justiţiei, se cunoaşte propunerea privitoare la doamna judecător Pivniceru, propunere pe care o agreez pe deplin şi o salut. Fac precizarea că numai după ce se va reuni, din câte înţeleg, în 20 august, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a aproba această detaşare pe care, practic, Primul-ministru o solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea fi făcută această numire şi, sigur, atunci când aceste formalităţi importante vor fi respectate şi îndeplinite şi Primul-ministru va înainta propunerea, îi voi da curs cu mare plăcere.

Cred că Mona Pivniceru, ca reprezentant al magistraţilor din România, este un om foarte nimerit pentru a da credibilitate unui minister care are foarte multe probleme de rezolvat şi care are, înainte de toate, de rezolvat problema credibilităţii instanţelor de tot felul din România, în ochii românilor, în primul rând, şi desigur, după aceea, ai instituţiilor internaţionale.

Aş vrea să recapitulăm, sintetic, câteva lucruri despre referendum, despre Curtea Constituţională şi despre lege, despre legislaţie. Ştiu că aveţi zilnic un mic seminar în legătură cu aceste chestiuni, eu nu intenţionez, însă, să prezint un eseu pe marginea legii sau pe marginea a ceea ce ar trebui să facă, după părerea mea, Curtea Constituţională sau mai ştiu eu cine. Pur şi simplu, eu dau pentru opinia publică, pentru că este necesar ca opinia publică, jurişti sau non-jurişti, să înţeleagă foarte bine despre ce vorbim şi pur şi simplu, eu dau nişte citate din lege şi din hotărârile Curţii, motivarea Curţii, care au, la rândul lor, forţă de lege.

În primul rând, un lucru despre care se discută mult şi confuz, este de fapt, destul de clar şi anume: cvorumul pentru referendum se stabileşte strict prin raportarea la listele electorale permanente. Articolul 5, cunoscutul articol 5, alineatul 2, din Legea 3/2000, Legea referendumului, sună textual, în felul următor, îl citez: “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar? Clar. Listele electorale permanente cuprind doar alegătorii cu domiciliul în România, ceea ce, evident, nu înseamnă că doar alegătorii cu domiciliul în România, deci alegătorii din listele electorale permanente au drept de vot. Toţi cetăţenii români, cu excepţiile prevăzute de lege, au drept de vot. Nimeni vreodată nu a pus în discuţie acest lucru, pentru că nu-l poate pune în discuţie, pentru că el este un drept fundamental constituţional şi oricine are cetăţenie română, indiferent unde ar domicilia, indiferent în ce punct al globului s-ar afla, deţine, între alte drepturi conferite de cetăţenia română, şi acest drept, drept de vot, dar asta este altceva decât prezenţa pe liste electorale permanente.

Listele electorale permanente – ne spune aceeaşi Lege în vigoare – Legea 35/2008, articolul 26, alin. 2 ne spune clar: ”Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”. Clar? Clar. Avem, deci, clar cum se face cvorumul, pentru că ne spune legea. Avem clar cine este şi cine nu este pe listele electorale permanente. Rămân cetăţenii români care nu sunt pe liste electorale permanente, care au drept de vot şi care votează, dacă doresc, pe listele electorale suplimentare. Citez exact din aceeaşi Lege 35/2008, articolul 27, alineatul 2: “În lista electorală suplimentară vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul, cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează, conform dispoziţiilor articolului 8, alineatul 3, adică personalul misiuilor diplomatice”.

Curtea Constituţională reţine prevederile legale pe care le-am invocat şi subliniază în motivarea sa cât se poate de clar că alegătorii din străinătate, deşi au drept de vot, nu se includ pe listele permanente, aceştia fiind incluşi pe listele electorale suplimentare şi ne spune foarte clar – mai clar nu se poate – şi de ce. Şi, în motivarea Curţii, la hotărârea nr.3 din 2 august 2012, Curtea spune în această motivare cu putere de lege, textual: “Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Acesta este textul motivării Curţii Constituţionale, el nu a fost contestat, el nu a fost schimbat, el nu a fost pus sub vreo erată şi nici n-avea cum să fie astfel, deoarece face trimitere şi explică pe înţelesul tuturor articole de lege în vigoare. În aceste condiţii, cred că este foarte clar ce vrea şi prima adresă a Curţii Constituţionale adresată Primului-ministru şi, implicit, întregului Guvern şi anume: “Plenul Curţii Constituţionale a hotărât să solicite guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie şi să transmită Curţii numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui este valabil în conformitate cu dispoziţiile art.5, alin.2 din Legea 3/2000”, articol 5, alineat 2, cu care am început şi cu care închei această scurtă prezentare. “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar. Clar pentru toată lumea, clar pentru Guvern, dispoziţii obligatorii. Guvernul trebuie să le răspundă, Guvernului i s-a acordat aproape o lună, termenul de 31 august a rămas în picioare, termenul de 31 august trebuie să fie respectat şi guvernul trebuie să trimită Curţii Constituţionale exact ceea ce i s-a cerut în termeni cum nu se poate mai simpli.

Restul sunt comentarii, propagandă politică, de înţeles, şi ele, până la un punct, dar ceea ce este important pentru instituţiile statului, guvern, în primul rând, este să aplice legea, lege însemnând şi dispoziţiile Curţii Constituţionale. Dacă sunt întrebări, stau la dispoziţia dumneavoastră.

Întrebare: Domnule Preşedinte, o să vă citesc, ca să înţelegem puţin mai bine, în articolul 2 din Legea nr. 370/2004, cea pe care aţi invocat-o şi dumneavoastră puţin mai devreme…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu am invocat această lege eu.

Întrebare: Atunci o să vă citesc din această lege.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am invocat Legea referendumului. Legea dumneavoastră despre ce e?

Întrebare: Se referă la legea pentru alegerea preşedintelui României. În alienatul “c” se precizează în felul următor: “Listele electorale permanente
sunt listele care cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până la ziua alegerilor inclusive”.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Când vom fi în situaţia – şi nu e foarte mult – că vom avea alegeri prezidenţiale, vom lua această lege şi o vom pune la lucru. Acum suntem, cred că măcar cu asta putem fi de acord, în situaţia unui referendum naţional şi, aşa cum face trimitere şi Curtea, mi se pare şi mie raţional să facem trimitere la Legea referendumului, pentru că în această situaţie sunt.

Întrebare: Vreau să vă întreb în legătură cu o declaraţie a dumneavoastră de seara trecută. Vorbeaţi despre nişte ameninţări pe care le-aţi primit pe telefonul mobil dumneavoastră şi apropiaţi ai dumneavoastră. Nu vă întreb ce scrie în acele mesaje, spuneaţi că vreţi să rămână private, nu insist. Însă vreau să vă întreb, pentru că mi se pare destul de grav că vorbiţi despre ameninţări. Sunteţi totuşi preşedintele interimar al României, a vorbit şi un judecător al Curţii Constituţionale…

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: A, nu, nu, dacă gravitatea ameninţărilor în sine vi se pare legată de funcţie, vă asigur, puteţi sta liniştită, de când sunt preşedinte interimar, nu am primit nici o ameninţare.

Întrebare: Vroiam să vă întreb până unde au mers acele ameninţări şi dacă aţi…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu, haideţi, aici discutăm chestiuni instituţionale…

Întrebare: …depus vreo plângere.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Deci nu am de gând să discut aceste lucruri, cum nu le-am discutat nici aseară.

Întrebare: Aţi menţionat totuşi despre ele şi de asta voiam să lămurim şi
despre persoanele care au făcut acele ameninţări.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Le-am lămurit de aseară. Dacă mai aveţi o altă întrebare.

Întrebare: În contextul în care salutaţi activitatea Ministerului de Externe, v-aş întreba dacă aveţi ceva de reproşat în activitatea Serviciului de Informaţii Externe şi în acest context, când aţi avut ultima discuţie cu dl director al SIE pe această temă?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: În legătură cu Serviciul de Informaţii Externe, am văzut, ca şi în alte cazuri, că se procedează în felul următor: se ia ceva ce nu a spus un om, după care se fac comentarii în legătură cu asta şi, mă rog, se ajunge foarte departe. Eu am spus, în cursul unei discuţii, al unui interviu, al unei emisiuni televizate, în orice caz, faptul că ceea ce se vede este că împotriva imaginii României a existat o acţiune organizată, coordonată, finanţată şi că eu socotesc că este cazul ca SIE să analizeze şi să găsească prin mijloace specifice cum s-a petrecut această operaţiune.

Nu am afirmat niciodată că serviciul însuşi a făcut această operaţiune. Dacă cineva îmi citează o asemenea afirmaţie, discutăm. Sigur, este uşor comic faptul că însuşi directorul Serviciului, domnul Teodor Meleşcanu, om cu multă experienţă de toate felurile, a înţeles greşit şi n-a mers la original. Apropo de servicii, trebuie să vă spun că, tot discutând de presiuni, de ameninţări, de încercări de intimidare care s-ar putea produce asupra vreunui membru al Curţii Constituţionale, ca şi asupra oricărui oficial din statul român, legat acum de chestiunea asta, cu referendumul, am avut o discuţie şi cu directorul SRI, care mi-a dat asigurări că nu s-au semnalat, că dânşii nu au semne, indicii că s-ar fi făcut vreo tentativă de acest gen legată de vreunul dintre judecătorii Curţii sau de, mă rog, alţi oficiali. Aşa încât rămânem cu ameninţările publice pe care vedem că le face o anumită persoană.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare, la începutul întrevederii pe care aţi avut-o cu delegaţia FMI reprezentanţii instituţiilor financiare şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia politică. Care sunt punctele prioritare exprimate de reprezentanţii instituţiilor internaţionale în care România trebuie să acţioneze rapid în perioada următoare?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Asta am întrebat şi eu şi la discuţia cu Fondul, şi la discuţia cu alţi oficiali, la discuţiile cu alţi oficiali, şi am prezentat foarte simplu situaţia: suntem în interiorul unei situaţii democratice, am avut un referendum care e prevăzut de Constituţie, s-a prelungit perioada de aşteptare a verdictului, ceea ce, sigur, are nişte consecinţe economice. Eu nu am spus niciodată că nu are consecinţe economice, am spus că nu afectează atitudinea şi angajamentele Guvernului în raport cu FMI-ul, ceea ce e cu totul altceva. Nuanţele ne fac bine, ne ajută să creştem din punct de vedere spiritual şi e bine să luptăm pentru a le stăpâni.

Nu avem altceva de făcut decât să respectăm termenul Curţii şi, sigur, în toată această perioadă să dăm toate semnalele posibile, şi cred că Guvernul a dat chiar în cursul acestor negocieri cu FMI, toate semnalele posibile că, dincolo de o luptă politică normală într-o democraţie, există baze de stabilitate şi există, mai ales, un Guvern, că asta e foarte important, un Guvern care este stabil. Am putut da exemplul Belgiei. Belgia, peste un an nu a avut guvern, după cum bine ştiţi; adică, sigur, a avut un guvern care tot aştepta, în provizorat, învestirea unui guvern pe deplin legitim. Peste un an, economia belgiană nu a fost într-o criză. Nu avem în sensul acesta ce face, trebuie să aşteptăm rezultatul referendmului, trebuie să ne comportăm şi să declarăm, mai ales în raport cu instituţiile internaţionale, lucruri cât mai serioase şi mai normale, adică să nu mai povestească unii despre lovituri de stat, despre puciuri, despre alte schimbări de strategie şi alte nebunii şi în rest să aşteptăm, făcându-şi treaba instituţiile, că nu stăm în drum, iată, Guvernul în toiul acestei lupte politice, cu pre-campanie, cu campanie, cu referendum, constată azi FMI-ul că Guvernul, cum le place să formuleze unora, şi-a făcut temele. Mie nu-mi place formula asta, că Guvernul nu e elevul nimănui, dar în fine, s-o folosim, ca să ştim despre ce vorbim.

Întrebare: Domnule Antonescu, vă rog, o precizare legată de prima întrebare cu Serviciul de Informaţii Externe – domnul Meleşcanu a înţeles că trebuie să meargă la Comisia care anchetează activitatea SIE în Parlament, cei de acolo l-au trimis la dumneavoastră şi la CSAT;
dumneavoastră aţi vorbit cu domnia sa, i-aţi explicat ce vreţi, de fapt, de la SIE?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: O să îi explic. Cred că ştie.

Întrebare: Astăzi, premierul Victor Ponta a spus că nu s-a simţit nicidecum ameninţat sau intimidat cu privire la listele electorale. V-am ruga să ne explicaţi, în câteva cuvinte, ce v-a determinat să faceţi acele afirmaţii, că aveţi senzaţia că Guvernul, în întregimea lui, este intimidat?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Faptul că aproape în fiecare zi împotriva Guvernului au fost aruncate nu doar de către preşedintele suspendat şi nu doar de către opoziţie, dar chiar şi în cercuri internaţionale acuzaţii lipsite de fundament. Şi numai dacă luăm diversiunea – că altfel nu o pot numi – cu scrisoarea cuiva, ieri sau alaltăieri, din nou către foruri internaţionale în care se vorbeşte de presiuni şi se induce ideea că Guvernul ar fi cel care face presiuni asupra Curţii Constituţionale, numai pe astea dacă le luăm în calcul, ne dăm seama că e vorba de nişte încercări de intimidare şi de presiune enormă. Faptul că premierul rezistă nu poate decât să mă bucure şi, de altfel, am spus şi eu în cursul aceleiaşi discuţii, că am toată încrederea în legătură cu acest aspect.

Întrebare: Şi mai aveam o întrebare: Domnul Rus insistă şi spune că a plecat de la minister şi nu …
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Am terminat cu domnul Rus. Înţeleg că se mai poate discuta despre domnul Rus la garaj. Cu mine nu.

Întrebare: Domnule Preşedinte, cum priviţi reacţile internaţionale care au apărut în urma numirii lui Dan Şova în funcţia de ministru al Relaţiilor cu Parlamentul?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu mi-e foarte clar, pentru că sunt reacţii contradictorii. Dar asta este o problemă a Guvernului şi nu cred că are de ce să se transforme într-o problemă internaţională.

Întrebare: Aţi spus că aţi vrea să stabiliţi o întâlnire cu domnul Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, dacă aţi avut o discuţie telefonică, dacă plănuiţi să vă întâlniţi cu el…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Încă nu, încă nu. Fac tot ce pot pentru a nu tulbura, nici eu, nici altcineva, liniştea tuturor membrilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, în frunte cu preşedintele ei. Încă nu.

Întrebare: Consideraţi că această întâlnire ar fi oportună sau nu? Adică s-ar putea naşte anumite în urma unei întâlniri…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am afirmat public că e de datoria mea – şi fac în sensul acesta tot ce pot – să protejez, dacă vreţi, libertatea, relaxarea,independenţa judecătorilor în faţa acestei decizii atât de importante, pe care, încă o dată o spun, oricare ar fi, o voi respecta şi nici măcar de data asta n-o voi comenta.

Întrebare: Deci, urmează…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Totul urmează.

Întrebare: Aţi subliniat încă o dată în această seară că CCR a solicitat guvernului listele electorale permanente actualizate conform legii. Guvernul iniţial a anunţat că va actualiza aceste liste electorale permanente, generic l-a numit un “mini-recensământ”. Credeţi că acest mini-recensământ ar trebui totuşi să se organizeze? Asta aţi fi vrut să transmiteţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu nu ştiu cum îl numim. Curtea spune foarte clar ce trebuie făcut şi cred că Guvernul a înţeles şi cred că Guvernul lucrează la îndeplinirea cerinţelor Curţii.

Întrebare: Vă spun pentru că premierul a anunţat că nu se va mai organiza acest mini-recensământ. Va fi în schimb instituţional de date.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu nu sunt preocupat, pentru că nu este treaba mea să mă amestec în vreun fel despre cum face Guvernul. Pentru mine important e ce face Guvernul şi ce face Guvernul, ce trebuie să facă Guvernul ne spune Curtea, ne spune ce şi ne spune până când. Asta mă interesează. Cum face Guvernul, e treaba lui.

Întrebare: Credeţi că e oportun să se organizeze un astfel de
minirecensământ?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu-mi dau păreri despre cum trebuie să lucreze o altă instituţie şi anume, Gvernul. Cred că Guvernul are oameni, şi Primul-ministru, şi ministrul de Interne, şi ministrul-delegat pentru Administraţie şi ministrul de Externe, oameni cu experienţă, cu înţelepciune şi cu agerime.

Întrebare: Şi în discuţiile pe care le-aţi avut cu Victor Ponta, premierul
României, aţi discutat despre această actualizare a listelor electorale
permanente?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu, am spus că nu, v-am spus în ce măsură mă interesează pe mine şi discut şi public şi la întâlnirile cu Premierul. Ce le cere Curtea, să facă Guvernul ce le cere Curtea, pentru că asta e o chestiune de bună funcţionare a instituţiilor şi de stat de drept şi până când?

Întrebare: Domnule preşedinte, o altfel de întrebare, dacă îmi permiteţi. Se apropie meciul Dinamo-Barcelona. Ştiu că dumneavoastră sunteţi microbist şi mai ţineţi şi cu Barcelona. Vă întâlniţi cu jucătorii echipei? Pentru că au apărut tot felul de informaţii în presă. Şi dacă mergeţi la meci, cu cine mergeţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Da, au apărut… Asta e altă diversiune, şi mai grosolană decât cea cu SIE. Am văzut, nu mai… Ştiu unde am văzut, dar nu mai spun. Ideea că eu aş fi propus să vină Barcelona, să fie primită la Cotroceni, echipa de fotbal şi aşa mai departe. Evident, nu e nimic adevărat. Dar nimic adevărat.

Cunosc suficient de mult despre fotbal, credeţi-mă, nemaipunând la socoteală că am fost şi ministrul Sportului trei ani şi ceva, dar cunosc foarte mult despre fotbal, credeţi-mă, încât să ştiu care este programul, care este calendarul şi care sunt obiceiurile unor superechipe de felul Barcelonei, care au timpul drămuit, secundele drămuite şi cel puţin în intersezon, aceste meciuri amicale, sigur, care sunt angajamente publicitare, financiare… Şi aşa au o supraîncărcare a unui program dens, care pregăteşte sezonul.

În al doilea rând, cred că e un lucru clar pentru oricine că la Palatul Cotroceni, sediu al Preşedinţiei României, sunt primiţi doar sportivi români, în condiţiile unor ceremonii, de premiere, după evenimente sportive majore, în care ei, sportivii români, cei care reprezintă tricolorul, naţiunea română, Ţara Românească, sunt primiţi. Eu nu îmi aduc aminte vreun precedent, şi nu era să îl inventez eu. Asta e o altă diversiune care nu are, repet, absolut nici un fel de urmă de adevăr. Singurul lucru adevărat este că mă voi duce la meci, cu ajutorul lui Dumnezeu. Ca să asist, adică să nu apară mâine că vreau să şi joc sau ceva de felul ăsta.

Întrebare:Vă întâlniţi cu jucătorii doar pe stadion, acolo, eventual la vestiare. Deci nu la Cotroceni.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Păi credeţi că e treaba mea să mă întâlnesc în altă parte cu jucătorii? Nu e. Cu judecătorii Curţii avem noi treabă, nu cu jucătorii.

Întrebare: Un pronostic pentru meci?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu are rost să dăm pronosticuri pentru meciuri amicale.
Mulţumesc mult, o seară bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
08 August 2012

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tobias Wimbauers Blog

Notizen aus der Bücherhöhle

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Stelian Tănase | Stelian Tănase

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: