Sociollogica: Analiza Alianta Romania Dreapta

Autor: Barbu Mateescu

Sursa informationala+text+idee+statistici= Sociollogica/Barbu Mateescu

ARD: mic îndreptar geografic

Dacă nu te interesează detalii, ci vrei doar concluzii, te rog să dai scroll până la sfârşitul postării, unde vei găsi 3 „concluzii şi observaţii”.

Explicaţia unor termeni:

„rezultate la locale” = votul pentru consilierii judeţeni, cel mai politizat şi mai puţin personalizat dintre toate voturile exprimate cu ocazia alegerilor locale.

„prezenţa la referendum sub media naţională” = acest indicator sugerează un dezinteres local pentru iniţiativa USL de demitere a preşedintelui şi o adoptare în mare parte reuşită a boicotului de către organizaţiile locale PDL. Media naţională a fost ajustată, excluzându-se din calcul judeţele Mehedinţi, Olt şi Teleorman, unde prezenţa la referendum a fost cu cel puţin 22% mai mare decât în restul judeţelor, precum şi regiunea Harghita-Covasna.

Implicit, o prezenţă peste medie sugerează antipatie faţă de preşedinte şi, mult mai important, organizaţii locale USL care au dat dovada capacităţii lor de mobilizare.

Evident această prognoză are un scop pur orientativ, ea nereprezentând o garanţie, o citire în stele, etc etc etc.

40% sau peste (patru judeţe):

Alba. Scor aproape identic la localele şi parlamentarele de acum patru ani. Dacă această tradiţie se păstrează, ARD poate conta pe 41% din voturile din acest judeţ.

Arad. O pierdere mică dar semnificativă la locale faţă de acum patru ani (43% -> 37,5%). Organizaţia locală a PDL performează mult mai bine la parlamentare decât la locale, ARD urmând să salte peste 40% la parlamentare.

Neamţ. „Vai, doamna Udrea, ce plăcere!… domnul Ştefan vă aşteaptă, poftiţi.”

Suceava. PDL este încă puternic şi uşor subestimat în acest judeţ.

Între 31% şi 39% (şapte judeţe):
Bistriţa. Niciodată PDL nu a obţinut mai puţin de 34% în acest judeţ, indiferent de scrutin sau de an. Prezenţa la referendum: mult sub media naţională (minus zece procente).

Braşov. Un judeţ în care PDL a fost întotdeauna relativ puternic. Pierderi mici între localele din 2008 şi cele din 2012. Dacă elementele non-PDL din ARD prind viteză, ARD poate obţine un scor foarte bun aici.

Cluj. PDL este încă puternic în judeţ, deşi a pierdut procente bune în ultimii ani. Prezenţă la referendum cu 10% sub media naţională.

Dâmboviţa. În acest moment, PDL are 39 de primari din 89. Şocul guvernării Boc a fost puternic, procentele pierdute fiind multe iar prezenţa la referendum cu opt procente peste media naţională.

Mehedinţi. Întotdeauna un judeţ forte pentru PDL.

Prahova. O organizaţie PDL mult subestimată.

Tulcea. Organizaţie în haos. 30% pe muchie. Vorbim despre cel mai mic judeţ ca populaţie din România, dar şi de cel cu cea mai mare scădere a populaţiei în ultimii zece ani, deci chiar dacă ARD obţine aici 40% impactul la nivel naţional este infim.

Între 21% şi 30% (şaptesprezece judeţe + Bucureşti):
Argeş. O prezenţă la referendum cu 8 procente peste media naţională şi un rezultat slab la localele din primăvară, când PDL a candidat sub alt nume. Atunci, Mircea Andrei, preşedintele PDL Argeş, spunea: „Pe lângă PDL şi PNŢCD, în această alianţă am invitat şi oameni cu alte orientări politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi personalităţi de marcă ale judeţului. Este prima dată, în ultimii 22 de ani, când argeşenii au o alternativă la culoarea roşie.” Alternativa a luat 19% din voturi. ARD va sălta totuşi peste 20% la parlamentare datorită absenteismuluiunor votanţi USL.

Bacău, Galaţi şi Teleorman. Trei judeţe cu poveşti relativ asemănătoare: PDL obţine acum patru ani la locale sub 22%, „sare” la parlamentare la 29%, iar la alegerile locale din acest an… iarăşi obţine un scor mic (sub 23%). Nu ştiu dacă se va repeta fenomenul de la parlamentare din 2008, dar cred că măcar peste 20 de procente ARD va putea obţine.

Botoşani. Unul dintre cele mai sărace judeţe din România era pe cale să devină un fief al PDL. Visele s-au prefăcut în scrum. Prezenţă la referendum cu 9% peste media naţională.

Bucureşti. Peste 20% datorită inerţiei electoratului anti-Iliescu.

Buzău şi Dolj. Judeţe în care criza a muşcat din procentele PDL. Prezenţă la referendum semnificativ peste media naţională (+8%).ARD va obţine aici douăzeci de procente cu greu, dar le va obţine.

Călăraşi. Performanţă aproape identică la locale pentru PDL în 2008 şi 2012. Un judeţ cu multe bătălii interesante. Este foarte probabil ca ARD să obţină peste 25%. 

Hunedoara. 14 primari ARD în tot judeţul. ARD va obţine un scor bunicel în Hunedoara pentru că scorul PDL la locale a săltat cu 6% faţă de acum patru ani.

Ilfov. Prezenţă la referendum cu treisprezece procente peste media naţională. Ecuaţia era simplă până şi acum patru ani: PDL (Ilfov) < [ PSD (Ilfov) + PNL (Ilfov) ].

Maramureş. USL este puternic în acest judeţ. Prezenţă la referendum cu 10% peste media naţională.

Mureş. Abia peste 20. PDL pierde bătălia cu celelalte partide care se bat pe votul etnicilor români. Prezenţă la referendum mult sub media naţională.

Sălaj. Un loc unde PDL a câştigat 3% în patru ani, fără să candideze sub formă de alianţă. UDMR însă obţine multe procente care reduc artificial scorul celorlalte partide – printre etnicii români, ARD are peste 30%.

Sibiu şi Timiş. Prezenţă la referendum sub media naţională, dar scoruri proaste pentru PDL la locale. Teste serioase pentrucomponentele non-PDL-iste ale ARD. 

Vaslui. Un scor în media naţională pentru PDL. În acest judeţ, democrat-liberalii au câştigat în timpul anilor de criză 5 procente.

Vrancea. Primari PDL care-şi vor face treaba.

Sub 20% (treisprezece judeţe):
Bihor şi Satu Mare. Organizaţii PDL foarte slabe. Prezenţă sub medie sau foarte mult la referendum. Dacă ARD reprezintă ceva cu adevărat în plus faţă de PDL, acestea sunt judeţele unde poate face diferenţa.

Brăila. La locale soluţia „Diacomatu” şi ascunderea de sigla PDL au săltat partidul la… 21%. La parlamentare astfel de trucuri nu vor mai avea acelaşi efect.

Caraş-Severin. Haha.

Constanţa. Judeţul lui Mazăre. Prezenţă la referendum cu 11% peste media naţională.

Giurgiu. Crah. În alianţă şi sub alt nume, PDL a obţinut la localele din acest an de două ori mai puţine voturi decât acum patru ani. Prezenţă la referendum cu treisprezece procente peste media naţională. 

Harghita şi Covasna: Motivele sunt evidente.

Ialomiţa, Olt, Vâlcea şi Gorj. Dacă te afli într-unul din aceste judeţe şi auzi un vâjâit foarte puternic, este zgomotul prăbuşirii PDL în intervalul 2008-2012.

Iaşi. Nu e de mirare că PDL a obţinut 17% la locale. Ce este uluitor este că a obţinut peste 30% la alegerile de acum patru ani.

Concluzii & observaţii:

1. Potrivit acestei estimări, ARD va depăşi 30% în doar unsprezece judeţe – altfel spus, într-un judeţ din patru.
Scorul propriu-zis al ARD va fi determinat de performanţa sa în cele 17 judeţe unde va obţine un scor cu „2” în faţă. Este un lucru să obţii 22% în aceste judeţe însumat, şi altceva să obţii 29%. În majoritatea cazurilor vorbim de organizaţii locale PDL din Vechiul Regat şi doar în câteva cazuri de judeţe puternic urbanizate din Transilvania. Astfel, testul principal va fi dat de PDL. Cât de slăbit a fost de rezultatul alegerilor locale? Cât de capabili vor (mai) fi primarii PDL să-şi mobilizeze alegătorii? Cât de performantă mai este acum cea mai eficientă maşinărie electorală din perioada 2005-2009?

2. O altă perspectivă, la fel de validă dar bazată pe altă citire a informaţiilor este că Transilvania reprezintă „linia frontului” pentru componentele non-pedeliste ale ARD.
Vorbim de un set de circumstanţe special, în care UDMR reduce numărul procentelor pe care se bat ARD şi USL. La locale PDL a eşuat, obţinând procente puţine şi suferind multe înfrângeri. Prezenţa scăzută la referendum indică un potenţial pentru ARD. Forţa Civică şi PNŢCD ar putea şi ar trebui să speculeze acest potenţial.

3. ARD are nevoie de un plan complex, în care să poată utiliza în mod eficient toate personalităţile sale şi care să reîmbărbăteze organizaţiile locale ale PDL: „elementul potrivit al alianţei să fie promovat la locul potrivit”. Deocamdată ARD plăteşte tribut faptului că este o alianţă abia formată.

În curând sper să pot să fac îndreptare geografice similare dar mult mai concise apropo de USL şi PPDD, după care să putem însuma totul într-o postare clară şi simplă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Tobias Wimbauers Blog

Notizen aus der Bücherhöhle

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Stelian Tănase | Stelian Tănase

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: