Colegiul 43: sectiile de votare din Diaspora

ANUNŢ IMPORTANT

La data de 9 decembrie 2012 vor avea loc alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României.

Detalii organizatorice:

I. Secţiile de votare organizate pe teritoriul R.F.Germania

1. Secţia de votare nr. 70, locaţia – sediul Ambasadei României la Berlin, Dorotheenstr.62-66, 10117 Berlin

Contact: e-mail: office@rumaenische-botschaft.de, fax +49 (0) 30 212 39 399, tel. +49 (0) 30 212 39 207;

2. Secţia de votare nr. 71, locaţia – sediul Consulatului General Bonn, Legionsweg 14, 53117 Bonn

Contact: e-mail: info@konsulat-rumaenien-bonn.de, fax +49 (0) 228 68 02 47, tel. +49(0) 17 38 95 68 68;

3. Secţia de votare nr. 72, locaţia – sediul Consulatului General München, Richard Strauss Strasse 149, 81679 München

Contact: e-mail: kanzlei@rumaenien-gkmuenchen.de, fax: +49 (0) 89 55 33 48 tel. +49(0) 89 55 48 06;

4. Secţia de votare nr. 73, locaţia – sediul Consulatului onorific al României la Hamburg, Herrengraben 1, 20459 Hamburg Contact: e-mail: info@honorarkonsul-hamburg.de, fax +49 (0) 40 60 91 86 94, tel. +49 (0) 40 60 91 86 91;

5. Secţia de votare nr. 74, locaţia – sediul Consulatului onorific al României la Stuttgart, Schellinstr. 9, 70174 Stuttgart (clădirea L-Bank) Contact: e-mail: rom-office@l-bank.de, fax: +49(0)71 11 22 27 99; tel: +49 (0) 71 11 22 27 91.

Notă: Au dreptul de a vota cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, respectiv până în data de 9 decembrie 2012 şi care au domiciliul sau reşedinţa în Republica Federală Germania.

Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în Germania, îşi exercită dreptul de vot la oricare dintre cele 5 secţii de votare.

II. Documente necesare pentru exercitarea dreptului de vot

1. Paşaport cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate (tip CRDS) dovedind astfel că domiciliază în Germania;

sau

2. Paşaport simplu (cu menţiunea localităţii de domiciliu din România) însoţit de documentul emis de autorităţile germane care dovedeşte reşedinţa în Germania;

sau

3. Cartea de identitate însoţită de documentul emis de autorităţile germane care dovedeşte reşedinţa în Germania.

Documentele emise de autorităţile germane care atestă reşedinţa în Germania:

a) adeverinţă privind dreptul la liberă circulaţie şi la alegerea domiciliului/UE (Freizügigkeitsbescheinigung);

b) permisiune de şedere pe durată determinată (Aufenthaltstitel/ Aufenthaltserlaubnis);

c) permisiune de stabilire permanentă (Aufenthaltstitel/ Niederlassungserlaubnis);

d) permisiune de şedere permanentă UE (Bescheinigung des Daueraufenthalts);

e) permisiune de şedere temporară (Fiktionsbescheinigung);

f) adeverinţă privind domiciliul permanent sau reşedinţa (Meldebestätigung/ Meldebescheinigung);

g) permis de muncă (Arbeitserlaubnis).

Asociatia Pro Democratia (APD) va pune la dispozitia alegatorilor un Telverde cu acces gratuit 0800.070.100 si platforma online www.alegericorecte.ro, pentru a fi sesizate nereguli si fraude din timpul alegerilor parlamentare de pe 9 decembrie.

Harta interactiva ale sectiilor de votare

Colegiul 43: sectiile de votare din Diaspora

Ghidul alegatorului din Strainatate

Biroul Electoral Central BEC

MAE – Alegeri parlamentare 2012

Telefonul Verde MAE: 0800.800.407

MAE a organizat in afara tarii 306 sectii de votare in 95 de state, la fel ca si la referendumul din 29 iulie, lista acestora putand fi consultata la sectiunea dedicata alegerilor parlamentare 2012 de pe site-ul ministerului.

Ministerul Afacerilor Externe a trimis in cele 306 sectii de votare din strainatate cate 452.300 de buletine de vot aferente votarii pentru Camera Deputatilor si pentru Senat (cifra totala 904.600 buletine).

Cazanciuc a explicat ca, desi se estimeaza ca in strainatate ar locui circa 3 milioane de cetateni romani, MAE a decis acest numar de buletine de vot raportandu-se la numarul de votanti maximum inregistrat in strainatate la alegerile prezidentiale din 2009, adica 147.000.

Cele 306 sectii de votare din strainatate functioneaza in cadrul circumscriptiei electorale numarul 43, careia ii sunt repartizate cele sase colegii ale diasporei – patru pentru Camera Deputatilor si doua pentru Senat.

La alegerile parlamentare din 2008 s-a inregistrat o prezenta la urne de 20.500 de votanti, in cele 221 de sectii de votare din strainatate organizate atunci de MAE.

Cea mai ridicata prezenta la urne in strainatate a fost inregistrata in turul doi al alegerilor prezidentiale din 2009 – 147.757 de votanti, intr-un numar de 294 de sectii de votare.

La referendumul din 29 iulie au votat 73.016 cetateni romani in cele 306 sectii organizate in strainatate.

Secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc, a declarat ca romanilor din Diaspora li se va pune la dispozitie o harta electronica a sectiilor de votare pentru alegerile parlamentare si, de asemenea, vor putea accesa numarul de telefon gratuit pentru a afla diverse informatii.
„Ca si la precedentul scrutin – referendumul – am realizat o harta electronica pentru a facilita accesul cetatenilor romani la locatiile sectiilor de votare, mai ales acolo unde vorbim de locatii situate in afara sediilor misiunilor diplomatice, pentru ca Spania, Italia, SUA sunt foarte multe sectii de votare organizate in afara misiunilor diplomatice, acolo unde sunt comunitati de romani si unde misiunile diplomatice au considerat ca trebuie organizate sectii de votare”, a sustinut secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc.

El a mai precizat ca harta ce-i va ajuta pe cetatenii romani din strainatate este accesibila pe o platforma a google maps. „Aceasta harta se bazeaza pe o platforma a google maps (http://www.mae.ro/node/16968) care permite inclusiv o vizualizare efectiva la nivel de strada a locatiei unde se afla sectia de votare”, a mai spus Cazanciuc.

De asemenea, secretarul general al MAE a mai precizat ca pentru a veni in sprijinul romanilor din diaspora, incepand de sambata va fi pornita o lunie telefonica gratuita unde cetatenii pot afla diverse informatii cu privire la acest eveniment.

„Incepand de sambata, in centrala MAE vor fi active permanent trei echipe care vor asista misiunile diplomatice, Biroul Electoral si de asemenea, incepand de sambata dimineata de la ora 9:00, vom activa un telefon verde la numarul 0800.800.407 la care cetatenii romani din strainatate pot afla informatii referitoare la procesul de votare”, a mai spus acesta.

Cetatenii români aflati în tranzit în afara tarii, fara a avea resedinta sau domiciliul în strainatate, nu pot vota la alegerile parlamentare de duminica, 9 decembrie, în cele 306 sectii de votare care vor functiona în afara tarii, a declarat Robert Cazanciuc, secretar general al MAE.

„Cum se întâmpla si în tara, nu poti sa votezi decât daca ai domiciliul într-o anumita parte. Asa si în strainatate, legea este foarte clara, poti sa votezi numai daca ai resedinta într-o anumita tara, cei care se afla în tranzit nu pot sa voteze. Cei care au un drept legal de locuire pot sa voteze. (…)Vorbim de lege, care este foarte clara. Sectii se fac acolo unde sunt comunitati, legal este sa votezi acolo unde ai resedinta”, a afirmat Cazanciuc, într-o conferinta de presa.

De asemenea, Cazanciuc a subliniat ca procedura de vot va fi aceeasi ca si la alegerile legislative din 2008, iar românii aflati în strainatate pot afla despre modul în care pot vota si documentele necesare prin care îsi pot atesta domiciliul sau resedinta în strainatate din informatiile afisate pe site-ul MAE, precum si pe cele ale misiunilor diplomatice.

„Pentru a facilita accesul la informatii, dincolo de cele aflate pe site-ul MAE, fiecare misiune are informatii specifice mai ales în ceea ce înseamna dovedirea dreptului de resedinta într-un anumit stat, fiind vorba de vot pe colegiu, importanta este resedinta într-un anumit stat. Exact ca si în tara, nu poti sa locuiesti la Bucuresti si sa votezi la Suceava, decât daca încalci legea”, a subliniat oficialul MAE.

Ministerul de Externe asigura si posibilitatea apelarii la un telefon verde – 0800 800 407 – la care românii pot afla sâmbata si duminica informatii despre procesul de vot.

Oficialul MAE a precizat ca studentii români aflati la studii în strainatate pot vota în sectiile de votare din tara unde studiaza în baza dovedirii ca au drept de resedinta în statul respectiv.

„Noi operam cu o notiune care se numeste resedinta, care este vazuta diferit de legislatia fiecarui stat. Evident, studentii care se afla la studii au un drept legal de sedere. Dovada dreptului de sedere se face diferit de la stat la stat. Pentru anumite tari se elibereaza permise de sedere, pentru alte tari, cum este SUA, viza de studii dovedeste ca ai un drept legal de sedere”, a precizat Cazanciuc.

Cetatenii români aflati în tranzit în afara tarii, fara a avea resedinta sau domiciliul în strainatate, nu pot vota la alegerile parlamentare de duminica, 9 decembrie, în cele 306 sectii de votare care vor functiona în afara tarii, a declarat Robert Cazanciuc, secretar general al MAE.

„Cum se întâmpla si în tara, nu poti sa votezi decât daca ai domiciliul într-o anumita parte. Asa si în strainatate, legea este foarte clara, poti sa votezi numai daca ai resedinta într-o anumita tara, cei care se afla în tranzit nu pot sa voteze. Cei care au un drept legal de locuire pot sa voteze. (…)Vorbim de lege, care este foarte clara. Sectii se fac acolo unde sunt comunitati, legal este sa votezi acolo unde ai resedinta”, a afirmat Cazanciuc, într-o conferinta de presa.

De asemenea, Cazanciuc a subliniat ca procedura de vot va fi aceeasi ca si la alegerile legislative din 2008, iar românii aflati în strainatate pot afla despre modul în care pot vota si documentele necesare prin care îsi pot atesta domiciliul sau resedinta în strainatate din informatiile afisate pe site-ul MAE, precum si pe cele ale misiunilor diplomatice.

„Pentru a facilita accesul la informatii, dincolo de cele aflate pe site-ul MAE, fiecare misiune are informatii specifice mai ales în ceea ce înseamna dovedirea dreptului de resedinta într-un anumit stat, fiind vorba de vot pe colegiu, importanta este resedinta într-un anumit stat. Exact ca si în tara, nu poti sa locuiesti la Bucuresti si sa votezi la Suceava, decât daca încalci legea”, a subliniat oficialul MAE.

Ministerul de Externe asigura si posibilitatea apelarii la un telefon verde – 0800 800 407 – la care românii pot afla sâmbata si duminica informatii despre procesul de vot.

Oficialul MAE a precizat ca studentii români aflati la studii în strainatate pot vota în sectiile de votare din tara unde studiaza în baza dovedirii ca au drept de resedinta în statul respectiv.

„Noi operam cu o notiune care se numeste resedinta, care este vazuta diferit de legislatia fiecarui stat. Evident, studentii care se afla la studii au un drept legal de sedere. Dovada dreptului de sedere se face diferit de la stat la stat. Pentru anumite tari se elibereaza permise de sedere, pentru alte tari, cum este SUA, viza de studii dovedeste ca ai un drept legal de sedere”, a precizat Cazanciuc.

MAE a organizat în afara tarii 306 sectii de votare în 95 de state, la fel ca si la referendumul din 29 iulie, lista acestora putând fi consultata la sectiunea dedicata alegerilor parlamentare 2012 de pe site-ul ministerului.

Procesul de votare în strainatate va începe sâmbata, ora 22.00 a României, la sectia din Auckland, în Noua Zeelanda, urmând sa se încheie luni dimineata, ora 7.00 a României, odata cu închiderea sectiilor de pe Coasta de Vest din SUA si Canada.

În străinătate pot vota numai cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. (2) din legea nr. 35/2008, informează Biroul Electoral Central (BEC). Potrivit BEC, cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi exercită dreptul de vot în baza paşaportului simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, conform art. 2 pct. 32 din aceeaşi lege.

Conform aceloraşi dispoziţii, cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate, în afara Uniunii Europene, îşi exercită dreptul de vot în baza paşaportului simplu, însoţit de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate. Buletinele de vot pentru cele 306 secţii din străinătate au fost distribuite joi de Prefectura Bucureşti către Ministerul Afacerilor Externe unde funcţionează Biroul electoral al Circumscripţiei electorale nr.43. Au fost distribuite 904.600 buletine de vot, 1.500 de ştampile cu menţiunea ‘Votat’ , 200.000 de timbre autocolante şi 306 ştampile de control. Paza transportului buletinelor de vot a fost asigurată de reprezentanţii jandarmeriei, a anunţat Prefectura Capitalei, într-un comunicat.

Art.27, alin.1 din Legea nr.35/2008 stipulează că în listele electorale suplimentare utilizate de secţiile de votare din străinătate vor fi înscrişi ‚’’cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale UE şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate…’’


Prin urmare, cetăţenii români care intenţionează să-şi exercite dreptul de vot în data de 09.12.2012, avand dovada urmatoareleor acte de identitate:


– Paşaport românesc valabil cu menţiunea domiciliului în tara respectiva, fără prezentarea unui alt document suplimentar

sau


– Paşaport românesc valabil simplu (cu menţiunea localităţii de domiciliu din România), însoţit de un document emis de autorităţile austriece de resort care dovedeşte reşedinţa în Austria, conform listei mai sus indicate


sau


– Cartea de identitate valabilă însoţită, de asemenea, de un document emis de autorităţile austriece de resort care dovedeşte reşedinţa în Austria, conform listei mai sus indicate.

Intervalul orar în care se va desfăşura procesul de votare în data de 09.12.2012, este cuprins între orele 7:00 şi 21:00, ora locală.

Alte date de interes public vor fi anunţate în timp util pentru ca toţi cetăţenii interesaţi să poată beneficia de informaţii complete în vederea participării din timp la vot.


Conform deciziei Biroului Electoral Central nr.79 din 22.11.2012, secţiile de votare din străinătate nu vor avea sau utiliza urne speciale (mobile).

P
Pentru solicitări suplimentare referitoare la alte aspecte legate de desfăşurarea alegerilor parlamentare din străinătate, recomandăm celor interesaţi să se adreseze:


Biroului Electoral Central pentru Alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului 2012, date de contact:
Adresa: Piaţa Presei Libere nr.1, Corp B2, et.3, sector 1 Bucureşti


Telefoane: 004021.314.07.64, 021.314.07.61, 021.314.08.77, 021.314.08.44
Fax: 004021.314.07.63, 021.314.08.66, 021.314.09.95, 021.314.08.99


E-mail: secretariat@becparlamentare2012.ro, presa@becparlamentare2012.ro,

sau
Biroului Electoral Central al Circumscripţiei nr. 43 pentru românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate
Strada Aleea Alexandru nr.33, Clădirea Eminescu sector 1 Bucureşti
Telefon: 004021.431.1521, Fax: 004021.316.74.42
E-mail: strainatate@becparlamentare2012.ro


Ministerul Afacerilor Externe a inaugurat o secţiune destinată alegerilor parlamentare pe site-ul MAE. Secţiunea va fi actualizată permanent cu materiale informative legate de desfăşurarea alegerilor parlamentare în străinătate şi poate fi accesată aici.

În cadrul secţiunii se vor regăsi informaţii referitoare atât la atribuţiile MAE în cadrul alegerilor parlamentare, legislaţia aferentă, procedura de acreditare a mass-media şi a observatorilor externi, precum şi alte elemente utile pentru votantul din străinătate. Pagina va fi actualizată progresiv pe măsură ce vor fi disponibile informaţii noi.

9 decembrie 2012: ziua victoriei, ziua libertatii!

OSCE/ODIHR caută observatori pentru alegerile parlamentare

OSCE/ODIHR caută observatori pentru alegerile parlamentare. Jobul implică 2 săptămâni de muncă și se remunerează. Pentru locurile din Târgu Mureș, se recomandă ca asistentul să vorbească româna/maghiara.

Datele sunt: București – din 26/11 pana in 11/12
Târgu Mureș – din 27/11 sau 28/11 pana in 10/12

Se plătește astfel:
G6 (asistent executiv/analist) – 51 euro/zi + 9.7 euro/oră suplimentară
G5 (analist/asistent regional)- 42 euro/zi + 7.9 euro/oră suplimentară

Date suplimentare despre substanța jobului găsiți aici: http://www.osce.org/odihr/elections/96479

Doritorii sunt rugați să trimită CV-ul la alexander.shlyk@odihr.pl

GUVERNUL DIN UMBRĂ STEINBRÜCK

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro

Crin Antonescu – Discurs Târgu Mureș, 16.11.2012

Sursa informationala:

16 noiembrie 2012, Târgu Mureș, jud. Mureș – Discursul președintelui PNL Crin Antonescu la evenimentul de lansare a candidaților USL din județul Mureș

Parlamentswahlen Rumänien – Parteien, Kandidaten, Analyse

Am 9. Dezember finden in Rumänien Parlamentswahlen statt. Es ist der siebte Wahlgang nach dem Systembruch vom Dezember 1989. 2012 war ein ganz besonderes Jahr für Rumänien. Im Januar 2012 erwachte der rumänische Souverän und demonstrierte gegen die sozialen Kürzungen im Bildungs-, Gesundheits- und Sozialbereich. Zwischen 2010 und 2011 kürzte die Regierung Boc die Gehälter im öffentlichen Dienst um 40%, sowie die Renten um 20%. Das Kantinenessen für Schulen und Waisenheime, sowie die Gratismedikamente für Krebskranke wurden ebenfalls ersatzlos gestrichen. Der monatliche Durschnittsverdienst beträgt in Rumänien cca. 540,– €, die Mindestrente beträgt cca. 170,– €. Mehr als die Hälfte der rumänischen Bevölkerung lebt unterhalb der europäischen Armutsgrenze. Massenauswanderung und armutsbegleitende Kriminalität bilden die täglichen Erscheinungen dieses Phänomens.

Soziale Verbände und Gewerkschaften protestierten vehement gegen diese Massnahmen. In Folge der Massendemonstrationen trat die Regierung Boc zurück und der ebenfalls glücklose Übergangsministerpräsident Ungureanu übernahm die Regierungsgeschäfte. Währenddessen beschleunigte sich der Zerfallsprozeß der Regierungspartei Demokratisch-Liberale Partei PDL und am 27. April wurde die Regierung Ungureanu durch einen parlamentarischen Misstrauensvotum gestürzt.

Im Parlament entstand eine neue breite Mehrheit, welche Sozialdemokraten, Liberale, Konservative, Progressisten und die Parlamentsfraktion der nationalen Minderheiten umfasste. Die im Januar 2011 gegründete Wahl- und Allparteienbündnis Sozial Liberale Union USL übernahm am 7. Mai die Regierungsgeschäfte. Der Sozialdemokrat Victor Ponta steht an der Spitze eines sozial-liberalen Kabinetts. Doch die Regierungsarbeit wurde ständig vom autoritären Staatspräsidenten Basescu gestört und behindert. Zwischen dem 3. und 7. Juli entmachtete die neue Regierungsmehrheit die Präsidenten beider Parlamentskammer und wählte an der Spitze des Senats den PNL-Vorsitzenden Crin Antonescu und an der Spitze der Abgeordnentenkammer den PSD-Parlamentarier Valeriu Zgonea. In der gleichen Zeit wurde der in Rumänien äußerst unbeliebte autoritäre Staatspräsident Basescu wegen mehrfacher Verfassungsdurchbrechung aus seinem Amt suspendiert. In den Umfragen geniesst Basescu eine Sympathie von weniger als 10%.

Auf Druck der EU- Kommission und des US-Botschafters in Rumänien Mark Gittenstein wurde im Referendumsgesetzt die 50% – Mindestbeteiligungsklausel eingesetzt. An der Abstimmung vom 29. Juli nahmen 46,26% aller Wahlberechtigen teil. 87,52% stimmten für die Amtsenthebung. Im August verkündete das rumänische Verfassungsgericht die Abstimmung wegen der fehlenden Wahlbeteiligung für ungültig. Aus diesem Referendum ist der amtierende Mieter im Präsidentenpalast Cotroceni geschwächt hervorgegangen. Ein weiterer Aspekt stellt die negative politische Legitimation des Staatspräsidenten. Unterdessen gibt es immer Stimmen für eine umfassende Verfassungsänderung in Richtung einer parlamentarischen Demokratie, wo die aktive Rolle des Staatspräsidenten zurückgefahren wird. Als Alternative stünde auch die Rückkehr zur parlamentarischen Monarchie. Diese Variante wird vom rechtsbürgerlichen Lager favorisiert.

Die Parlamentswahlen spiegeln die politische Wechselstimmung der rumänischen Wählerschaft wieder. An der Wahl nehmen zwei Wahlbündnisse, zehn politische Parteien, 13 parteilose Kandidaten sowie 18 politische Vertretungen der nationalen Minderheit (andere als die Ungarische Minderheit) teil.

Die Wahlliste der regierende Sozial Liberale Union USL umfasst mittlerweile das gesamte politische Spektrum. 230 Sozialdemokraten (PSD), 174 Liberale (PNL) 30 Sozialkonservative (PC),18 Progressive (UNPR), zwei Grüne (PV, ME-DA) und weitere zwei Christdemokraten (PNTCD-A, PNG-CD) kandidieren auf Listen der USL. Die Allparteienallianz USL wird von 68% der Wähler bevorzugt. Dem zukünftigen Parlament werden 389 Abgeordnete und Senatoren der USL angehören.

Die oppositionelle Allianz Gerechtes Rumänien ARD umfasst 394 Kandidaten der Demokratisch-Liberalen Partei PDL, 26 Kandidaten der Christdemokratischen Nationalen Bauernpartei PNTCD und 32 Kandidaten der außerparlamentarischen christdemokratischen Bürgerkraftpartei FC. Die Neue Republik NR Partei geführt von Mihail Neamtu gehört formell der ARD nicht an. Da die NR nicht als politische Partei rechtsgültig zugelassen worden ist, ist die rechtskonservative Partei eine Listenverbindung mit der PNTCD eingegangen. Für die Neue Republik Partei kandidieren zwölf Kandidaten auf Listen der PNTCD. Umfragen zufolge erreicht die ARD Werte zwischen 13% und 16%. Im neuen Parlament wird die ARD von 76 Parlamentariern vertreten sein.

Die Demokratische Union der Ungarn in Rumänien UDMR wird erneut dem neuen Parlament angehören. Die politische Vertretung der ungarischen Minderheit wird konstante 6% einfahren. In der neuen Legislative wird die UDMR von 31 Parlamentariern vertreten.

Die rechtspopulistische Volkspartei Dan Diaconescu PP-DD wird sicher dem zukünftigen Parlament angehören. Gegenwärtig erreicht die PP-DD eine Zustimmung von 14%. Im neuen Parlament wird die PPDD von 73 Parlamentariern vertreten sein.

Unterhalb der 5%-Hürde befinden sich andere Parteien wie die national-chauvinistische Groß-Rumänien Partei PRM und die Ökologische Partei Rumäniens PER. Außerparlamentarische Gruppiereungen wie die Volkspartei PP, die Ungarische Volkspartei EMN-PPMT, die Sozialdemokratische Arbeiterpartei PSDM, die Sozialistische Allianzpartei – Kommunisten PAS, die Volkspartei für Soziale Sicherheit PPPS und die Christdemokratischen Nationale Partei PNDC haben ebenfalls gültige Wahlvorschläge eingereicht und sind zur Parlamentswahl zugelassen worden.

Als parteiloser Kandidat rechnet sich der bekannte Insolvenzanwalt Piperea guten Chancen dem neuen Parlament anzugehören. Piperea hat eine Reihe von Prozessen gegenüber österreichischen Banken in Rumänien gewonnen. Gegenstand der juristischen Auseinandersetzung waren die sehr hohen Hypothekenzinsen.

22 Jahren nach dem Sturz des kommunistischen Diktators Nicolae Ceausescu hat sich in Rumänien ein neobyzantinisches politisches System etabliert. Das politische Leben ist dominiert von der personalisierten, lagerübergreifenden Konfrontation zwischen dem Staatspräsidenten und dem amtierenden Ministerpräsidenten. Die gegenwärtige Verfassung produziert laufend politische Konflikte. Die anvisierte Verfassungsreform soll die permanenten Verfassungskonflikte eindämmen. Aus rechtsbürgerlicher Sicht wäre die Rückkehr zur parlamentarischen Monarchie eine optimale Lösung für Rumänien.

 

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: