Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro
Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro
O intrebare: din ce motive nimeni nu aplica regulamentul MCV in cazul Italiei? Beppe Grillo o spune pe fata ca declara razboi sistemului politic italian. Atunci chiar se doreste ca Beppe Grillo sa capteze aceste voturi, chair se doreste ca Miscarea Cinci Stele sa capteze voturile nemultumitilor si sa le plaseseze in curtea nimanui, dupa care partidele clasice sa cumpere la pachet parlamentari M5S si sa formeze in functie de necesitati majoritati parlamentare convenabile. Beppe Grillo NU este parlamentar. Atunci totul este o mare farsa, o masina de produs fum. Formatiunea lui Beppe Grillo nu are un program coerent, este un circ politic ambulant care produce foarte mult fum. Dupa 1945 nicio formatiune populista nu a accesat guvernarea. Si in trecut au existat cazuri concrete: Partidul Libertatii condus de Jörg Haider, miscarea anti-sistem din Olanda condusa de Pim Fortuyn, Partidul Comunist Italian PCI, Stanga Unita din Grecia SYRIZA. Toate aceste incercari au esuat asemanator unor petarde. Dupa alegeri partidele clasice au preluat guvernarea si dupa patru ani formatiunile antisistem au disparut. In cazul lui Beppe Grillo toate masina de produs fum este extrem de puternic mediatizata, dar lipsesc masurile concrete, proiectele legislative. Astfel totul va dispare in neant.
Pasaj de pe blog: „Nei prossimi giorni assisteremo a una riedizione del governo Monti con un altro Monti. L’ammucchiata Alfano, Bersani, Casini, come prima delle elezioni. Il M5S non si allea con nessuno come ha sempre dichiarato, lo dirò a Napolitano quando farà il solito giro di consultazioni. Il candidato presidente della Repubblica del M5S sarà deciso dagli iscritti al M5S attraverso un voto on line. Passo e chiudo. Sta arrivando la primavera. Ripeto: sta arrivando la primavera”. http://www.beppegrillo.it/
Analiza publicata pentru blogul stelian-tanase.ro
Sursa informationala: Motiune Crin Antonescu
III. Consolidarea identității și forței PNL ca partidul dreptei românești
III.1. Dreapta autentică vs. dreapta imposturii
Realitatea ultimilor ani explică opțiunea Partidului Național Liberal pentru o construcție politică ce depășește granițele ideologice. Dincolo de acestea, noi ca liberali și toți partenerii noștri din Uniunea Social Liberală, deopotrivă de stânga și de dreapta, împărtășim același angajament pentru România, pentru democrație și valorile sale și aceeași viziune asupra societății românești.
Adversarii noștri politici au încercat să ne atace pe tema identității și au eșuat. În toată istoria ultimilor 20 de ani, PNL nu s-a abătut niciodată de la drumul său și nu șia abandonat niciodată identitatea. Indiferent de formulele politice și de alianță pe care le-am ales, într-un context sau altul, atașamentul nostru față de valorile liberale a fost întotdeauna nealterat și neîndoielnic. A fost la temelia acțiunilor noastre politice, indiferent că ne-am aflat la opoziție sau la guvernare, indiferent că am construit coaliții cu partneri de stânga sau de dreapta.
Din păcate societatea românească s-a confruntat cu o diviziune mult mai accentuată și periculoasă, iar opțiunea de făcut nu a fost între stânga și dreapta, așa cum au încercat să acrediteze adversarii politici, ci între populismul autoritarist și corupt pe de-o parte și forțele care rămân fidele valorilor democratice și economiei de piață pe de altă parte. În acest conflict locul PNL nu putea fi decât în proiectul politic al Uniunii Social Liberale. Rezultatele obținute de candidații liberali la alegerile locale și parlamentare sunt semnalul faptului că alegătorii noștri au înțeles
preeminența obiectivului comun și nevoia de unitate.
În acești ultimi ani, adversarii noștri politici din Partidul Democrat Liberal au pretins că reprezintă dreapta și s-au revendicat declarativ de la aceasta. Ce legătură are însă cu dreapta distrugerea mediului de afaceri și sufocarea economiei de către clientela politică; ce legătură au cu dreapta salariile tăiate și munca prost plătită; sau falimentarea educației și disprețul pentru valori? Evident niciuna. Ce are în comun dreapta și ce am putea avea în comun noi, Partidul Național Liberal, cu un sistem autoritarist care a funcționat nu în interesul public, ci împotriva lui? Evident nimic. Este de dreapta cineva care neagă votul popular ca instrument suprem în democrație; care nu doar acceptă, ci determină instituții nelegitimate democratic să prevaleze asupra drepturilor și libertăților cetățenești? Evident nu. Dreapta este incompatibilă cu acest tip de atitudine, așa cum dreapta nu înseamnă nici lipsa de preocupare pentru problemele profunde ale societății, la toate nivelurile sale.
Partidul Național Liberal este astăzi cel mai mare partid de dreapta din România și reafirmă ca obiectiv strategic pe termen lung reconstrucția dreptei autentice, bazată pe valori și nu derivată din conjuncturi și contrazisă de acțiunea politică.
Ne menținem deschiderea față de grupuri sau persoane publice care doresc să participe la acest efort de reconstrucție a dreptei, pe baza unor valori și convingeri comune. Am enunțat încă de la Congresul precedent conceptul unei „drepte integratoare” care să reunească diferite curente de gândire, de la cele creștin-democrate și conservatoare la cele ale adepte ale unui liberalism responsabil social. Parte a acestui obiectiv a fost realizat în ultimii ani. Ni s-au alăturat grupuri și personalități care veneau din aceste zone de identitate politică. Acest proces trebuie să continue având o grilă valorică foarte clară, în sensul că nu vom construi marele partid al dreptei cu presiuni administrative. Experiența arată că asemenea tipuri de unificare politică bazată pe accesul la resurse nu au durabilitate în timp, indiferent de ce parte a eșicherului politic au existat.
III.2. Un partid național și european
Partidul Național Liberal consideră că dimensiunea națională și cea europeană nu trebuie privite în termeni antagonici și nu se exclud reciproc. Dimpotrivă. În viziunea PNL, cele două dimensiuni se completează și potențează reciproc, ambele fiind parte a identității noastre politice. Vocația națională a PNL nu înseamnă nicidecum negarea europenismului sau punerea sub semnul întrebării a construcției europene, ci afirmarea identității naționale în interiorul Uniunii Europene și asumarea obiectivului ca România să devină o voce recunoscută și respectată în cadrul acesteia. Vocația europeană a PNL nu înseamnă, la rândul ei, renunțarea la suvernitate și nici acceptarea unui statut secundar în raport cu alte state membre, ci contribuția la comunitatea europeană și euroatlantică și parteneriatul cu celelalte țări în atingerea unor obiective comune.
În cei peste 20 de ani scurși din Decembrie 1989, Partidul Național Liberal a fost întotdeauna consecvent opțiunii proeuropene. Partidul Național Liberal a fost primul care a vorbit după căderea comunismului despre integrarea României în spațiul euro-atlantic, despre necesitatea ca țara noastră să devină parte a NATO și a Uniunii Europene. Guvernele din care au făcut parte liberalii au construit parcursul european al României și au asumat opțiunile decisive în acest sens. Însăși aderarea României la Uniunea Europeană s-a produs oficial în timpul guvernării liberale.
De aceea dezavuăm cu fermitate toate încercările adversarilor politici și ale propagandei lor de a pune sub semnul întrebării opțiunea europeană și euroatlantică a Partidului Național Liberal. De fapt, aceasta este încă una dintre falsele teme lansate de regimul Băsescu, încă una dintre falsele teme care arată lipsa de responsabilitate față de națiune a acestuia. Consensul politic în jurul opțiunii europene și euroatlantice, al parteneriatului strategic cu Statele Unite a fost un bun câștigat, poate cel mai important, al perioadei postdecembriste. Regimul populist și autoritar a reușit să pună la îndoială până și acest consens, inventând false diviziuniși încercând să creeze isterii pe teme de politică externă.
României nu false lecții de europenism îi lipsesc astăzi, România nu de propagandă goală de conținut are nevoie, ci de lideri care să o reprezinte cu onoare, demnitate și prestanță în Europa și în lume, care să vorbească în numele ei cu putere, convingere și patriotism, care să asume poziții curajoase în interesul național și în același timp să contribuie la creșterea și coeziunea construcției europene. Iar Europa însăși are nevoie de România ca partener puternic.
III.3. Consolidarea succesului electoral. Pregătirea pentru viitoarele alegeri
În intervalul scurs de la precedentul congres, Partidul Național Liberal și-a depășit irevocabil nu numai condiția de partid mic, exprimată într-o marjă procentuală restrânsă, ci și tipul de atitudine și mentalitate care îl ținea blocat la un nivel dereprezentare incongruent cu forța și angajamentului său. PNL a abandonat postura de partid secundar, care doar înclina balanța între două forțe mai puternice și s-a afirmat ca partid al inițiativei și acțiunii politice. PNL a înțeles și faptul că un partid mare are datoria de a asculta și de găsi soluții la nevoile unei întregi societăți,
are capacitatea de a răspunde unei arii largi de preocupări, venite din partea unor grupuri sociale diferite și de a le integra într-o viziune cuprinzătoare și coerentă. În acest interval, PNL și-a extins zona de adresabilitate și s-a deschis spre medii sociale diverse.
PNL a infirmat atât temele de atac ale propagandei adverse, cât și scepticismul celor care, pe baza experiențelor trecute, se îndoiau de capacitatea noastră de creștere. Pe de altă parte PNL a confirmat faptul că are forța nu doar de a se transforma ca partid, ci de a transforma întreaga scenă politică și de a schimba cursul evenimentelor prin deciziile sale. La trei ani de la momentul martie 2010 putem afirma că formarea Alianței de Centru-Dreapta împreună cu Partidul Conservator și a Uniunii Social Liberale împreună cu Partidul Social Democrat au fost opțiuni strategice corecte, care au pornit de la premisa că sistemului de putere patronat de Traian Băsescu trebuie să i se opună o construcție cât mai cuprinzătoare. Pe același principiu, PNL a recuperat și adus în rândurile sale oameni politici recunoscuți, cu notorietate sau popularitate, iar în același timp și-a deschis porțile pentru personalități ale lumii culturale și academice.
Deținând astăzi o treime din administrațiile locale și peste 150 de parlamentari, Partidul Național Liberal a îndeplinit obiectivul creșterii electorale către pragul de 30%, precum și pe cel de a deveni cel mai mare partid al dreptei. PNL și-a consolidat poziția în câteva zone importante (Bacău, Călărași, Bihor, Giurgiu, Brașov), dar mai ales a avut câștig de cauză în alte zone geografice și a dislocat fiefuri tradiționale, aparent inexpugnabile, ale adversarilor politici. Județe precum Cluj, Iași, Ilfov, Buzău, Satu Mare sau Mureș, mari municipii precum Timișoara, Galați sau Râmnicu Vâlcea, Sectorul 6 din București sunt astăzi conduse de liberali, deși cu trei ani în urmă câștigarea lor cu greu putea fi anticipată la o analiză realistă. Din punctul de vedere al geografiei politice, PNL s-a consolidat în Ardeal (Cluj, Satu Mare, Baia Mare, Bihor, Timișoara, Caraș) și trebuie să-și asume obiectivul de a deveni primul partid ca pondere în această regiune. De asemenea, PNL a creat zone de breșă, în care a schimbat echilibrul politic (Botoșani, Iași, Suceava, Buzău).
Nu în ultimul rând, PNL a crescut semnificativ la nivelul Bucureștiului în ansamblu. După un număr important de ani în care PNL, în ciuda potențialului, a obținut rezultate sub așteptări în capitală, 2012 a adus nu doar o creștere a scorului electoral și a reprezentării PNL la nivelul întregului București, ci și un progres vizibil în structurarea ca organizație puternică și eficientă. Dată fiind importanța practică și simbolică a Bucureștiului în ecuația politică, este nevoie de o strategie specială de consolidare și creștere a PNL la nivelul Capitalei. Pornind de la actuala stare de fapt, noua provocare pentru Partidului Național Liberal este de a transforma rezultatele obținute, pe fondul prezentului context, într-o consolidare politică de durată.
În ciuda evidentului salt calitativ în materie de organizare și mobilizare, suntem încă departe de exigențele unei organizații politice funcționale, iar construcția organizatorică pe care am început-o trebuie continuată. Acesta este, de altfel, și sensul schimbărilor din Statut, acela de a imprima mai multă funcționalitate partidului.
PNL trebuie să se pregătească din punctul de vedere al propriei construcții instituționale pentru perioada în care România se va întoarce la normalitatea democratică și în care va exista într-adevăr o competiție stânga-dreapta. Din acest punct de vedere, dincolo de momentul particular al Congresului, cu adevărat importante sunt acțiunile noastre ulterioare în materie de organizare. Ne așteaptă un an electoral 2014 diferit de 2012, în care nu putem miza doar pe valul de simpatie populară și care va necesita un efort organizatoric și de comunicare superior. Avem în fața alegerile prezidențiale, în care Partidul Național Liberal, prin prisma obiectivului strategic pe care și l-a asumat – acela de a da viitorul Președinte al României – are datoria să fie forța principală din perspectiva mobilizării și mesajului.
De asemenea, avem datoria de a întări partidul pentru competițiile electorale locale și parlamentare din 2016. PNL trebuie să fie pregătit să-și conserve și amplifice rezultatele indiferent de sistemul electoral sau formulele de alianțe ce vor exista în
acel moment.
Acestea sunt obiectivele strategice pe care prezenta moțiune la asumă pentru viitorul Partidului Național Liberal. Ele sunt susținute de aleșii locali și de parlamentarii PNL.
Ele reprezintă un angajament nu doar față de militanții partidului, ci și față de cetățenii României care ne-au acordat masiv încredere în 2012, încredere pe care suntem hotărâți să o onorăm, după cum suntem hotărâți să câștigăm și viitoarele competiții electorale.
„Noi trebuie să ne consolidăm poziţia pe care ne-am câştigat-o şi să fim un PNL la guvernare şi în perspectivă şi un PNL puternic şi în viitor.
România are nevoie de o politică de dreapta, iar noi, PNL, trebuie să fim în continuare Dreapta în România. Singura şi adevărata dreaptă.
Un partid de dreapta care nu s-a inventat ieri şi care nu e de dreapta din oportunism sau doar pentru că într-o zi cineva s-a trezit şi a zis: Ups, azi ne mutăm la dreapta!
Noi trebuie să fim partidul care va da viitorul preşedinte al României, aşa cum ne-am propus şi aşa cum am stabilit în urmă cu 2 ani. Şi atunci PNL trebuie să fie structurat şi condus în acord cu ţintele pe care le are în vedere.”
Text+sursa informationala+document+autor: Cutia cu vechituri a lu’ Potra
Transcrierea scrisorii:
Cabinetul ministrului
Nr. 907/19.02
PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC
‒ creștin și democrat ‒
ROMÂNIA, BUCUREȘTI
Bulevardul Republicii nr. 34
Telegraf: România ‒ PNȚ
Telefon: 11.54.40; 15.43.33
București 18 Februarie 1991
Nr. 116/D.R.I
DOMNULE MINISTRU AL AFACERILOR EXTERNE,
Anul acesta, la 17 martie, se împlinește o jumătate de veac de la moartea lui Nicolae Titulescu, ilustru diplomat și om politic român, membru marcant al Partidului Național Țărănesc.
Nicolae Titulescu și-a exprimat testamentar două dorințe:
Să fie îngropat “pe muntele Tâmpa din Brașov”;
Executor testamentar să fie prietenul său Iuliu Maniu. (Detalii, Anexa A).
În octombrie 1947, Iuliu Maniu mi-a transmis în închisoarea Malmaison (subsemnatului, Corneliu COPOSU), legatul pentru aducerea la împlinire a testamentului făcut de Titulescu (Detalii, Anexa B.)
DOMNULE MINISTRU,
Osemintele marelui Nicolae Titulescu se află în pămînt străin, iar Tâmpa așteaptă construirea unui mausoleu al lui Titulescu.
În calitate de persoană îndrituită astăzi pentru aducerea la îndeplinire a dorinței testamentare exprimate de Nicolae Titulescu,
Vă solicit să dispuneți urgent constituirea unei Comisiuni Speciale, pentru aducerea neîntîrziată la îndeplinire a dorinței lui Nicolae Titulescu. Comisia ar urma să ia legătură cu autoritățile franceze competente și cu membrii familiei factori de decizie, pentru a rezolva cele necesare în scopul aducerii în țară a osemintelor familiei Titulescu și a organizării înmormîntării pe Tâmpa, la Brașov.
Comisia ar trebui să fie formată din reprezentanți ai celor două instituții românești de care se leagă numele lui Nicolae Titulescu: M.A.E. și Partidul nostru. În cazul cînd apreciați că este cazul să se constituie respectiva comisie, vă stăm la dispoziție cu sugestii legate de componența sa.
./.
‒ 2 ‒
Sunt convins, Domnule Ministru, că prin constituirea Comisiei s-ar crea condiții corespunzătoare pentru îndeplinirea, în sfîrșit, a dorinței testamentare a lui Nicolae Titulescu, în acest an, al semicentenarului morții sale.
Pentru mine îndeplinirea dorinței testamentare a lui Nicolae Titulescu reprezintă o obligație moral-juridică de deosebită însemnătate. Anexa C vă oferă detalii.
Pentru Domnia-Voastră, urmaș la conducerea Ministerului Afacerilor Externe al ilustrului dispărut, sprijinirea acestei acțiuni vă oferă o frumoasă ocazie de gratitudine și respect față de Nicolae Titulescu și opera sa diplomatică.
Primiți, Domnule Ministru, asigurarea considerațiunii mele,
Corneliu COPOSU
[ss indescifrabil]
PREȘEDINTELE PARTIDULUI NAȚIONAL ȚĂRĂNESC
‒ CREȘTIN ȘI DEMOCRAT ‒
[ștampilă: PARTIDUL NAȚIONAL ȚĂRĂNESC Creștin și Democrat • ROMÂNIA • Serv. Organizatoric]
Text+foto+idee: Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind
Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, în calitate de organizaţie reprezentativă conform Legii nr. 62/2011 a Dialogului social pentru sectorul „Cultură şi Mass-Media”, afiliată la FIJ şi FEJ, respinge orice tentativă de limitare a libertăţii de exprimare, indiferent dacă aceasta provine din mediul politic intern sau extern.
Referitor la recomandările inacceptabile pentru orice stat european din Raportul MCV pe justiţie al Comisiei Europene, FRJ MediaSind consideră că România are suficiente instrumente de reglementare a libertăţii de exprimare şi, nu în ultimul rând, în privinţa protejării cetăţeanului şi a instituţiilor statului în faţa posibilelor excese profesionale ale unor canale media: Legea audiovizualului, Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, Legea de organizare a ANP AGERPRES, Legea accesului liber la informaţii, Legea avertizorului public, noile coduri juridice (civil şi penal) solicitate de Uniunea Europeană şi altele.
Totodată, menţionăm că există şi importante instrumente profesionale de autoreglementare ale breslei cum ar fi Codul Unic Deontologic al Jurnalistului adoptat de majoritatea organizaţiilor sindicale, patronale şi profesionale din mass-media şi Codul Deontologic al Jurnalistului anexat la Contractul Colectiv de Muncă din Mass-Media.
Aşa cum am procedat şi în cazul introducerii în Proiectul Strategiei Naţionale de Apărare a prevederilor referitoare la vulnerabilitatea presei prin depunerea unei petiţii la Parlamentul European pentru declanşarea procedurii de infringement, FRJ MediaSind nu va ezita ca, împreună cu organizaţia la care este afiliată pe plan internaţional, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, să atace în justiţie, inclusiv în faţa organismelor europene, orice iniţiativă de limitare a libertăţii de exprimare prin presă.
Comitetul Executiv al FRJ MediaSind
Cristi Godinac, Preşedinte
Just another WordPress.com weblog
A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic
"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru
Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!
"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu
"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu