Anul electoral 2013: sondaje si proiectii electorale – update 12.04.2013

Venezuela

Alegeri prezidentiale, sondaj electoral 10.04.2013: Maduro 52%, Capriles 44%.

Italia

Sondaj electoral, 12.04.2013: PDL 31,9%, PD 30,5%, M5S 24,9%, Alianta Monti 8,5%

Prognoza: alegeri anticipate in iunie 2013

Portugalia

Sondaj electoral: 30.03.2013: PS 33,60%, PSD 26,5%, CDU 11,9%, PP-CDS 9,2%, BE 7,8%

Prognoza: Coalitia de centru-dreapta PSD-PP-CDS se clatina. In sondaje partidele de stanga detin majoritatea.

Marea Britanie

Sondaj electoral: 07.04.2013: CON 29,2%, LAB 39,5%, LibDem 10,75%,  UKIP 12,9%.

Prognoza: Trend pozitiv pentru UKIP. Laburistii castiga majoritatea colegiilor electorale.

Ungaria

Sondaj electoral: 10.04.2013: FIDESZ 43,50%, MSZP 23,5%, Jobbik 15,30%, Alianta electorala „EGYÜTT 2014” 7%.

Prognoza: Orban castiga alegerile datorita faptului ca opozitia ramine divizata.

Grecia

Sondaj electoral: 22.03.2013: SYRIZA 25.6%, ND 24.9%, Chrysi Avgi 11%, PASOK 7.4%, Grecii Independenti 6.6%, KKE 5.4%, Stanga Democratica 5.2%

Prognoza: Head-to-head intre SYRIZA si Nea Dimokratia. PASOK depasit de formatiunea de extrema dreapta Chrysi Avgi.

ACTUALITATEA POLITICĂ DIN GERMANIA

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro

Apel al Grupului de Rezistenţă din PNŢCD către electoratul de dreapta: NU Alianţei DA!

PNTCD

Apel al Grupului de Rezistenţă din PNŢCD către electoratul de dreapta: NU Alianţei DA!

În data de 16 martie a.c. a avut loc la Palatul Parlamentului una dintre cele mai uluitoare mascarade de pe scena politică românească a ultimului sfert de secol: o alianţă politică încheiată între un fost membru al CC al UTC ‒ Mihai Răzvan Ungureanu ‒ şi unul dintre cei mai mari traseişti politici ai României ‒ Aurelian Pavelescu ‒, care şi-au dat mâna pentru „unificarea dreptei” româneşti.

Conform spuselor domnului Ungureanu, Alianţa Dreptate şi Adevăr va funcţiona pe următoarele coordonate: construcţie, onestitate, morală creştină, viitor bun, respect faţă de toţi cetăţenii României. Nu putem aprecia valoarea de adevăr a acestor spuse în ceea ce îl priveşte pe domnul Ungureanu, care le-a iterat la conferinţa de presă de după semnarea protocolului. Însă putem atrage atenţia electoratului de dreapta din România asupra unor aspecte ‒ verificate şi verificabile ‒ privitoare la „liderul” care pretinde că reprezintă PNŢCD, co-preşedintele Alianţei DA, domnul Aurelian Pavelescu. Pe scurt:

1. Construcţiile pe „termen lung” ale domnului Pavelescu nu depăşesc durata a 2-3, maximum 4 ani. Acesta a fost membru PNL între 1990 şi 1992, apoi:  membru în Partidul Dreapta Naţională (1994-1996), Partidul Democrat (2004-2005), Partidul Iniţiativa Naţională (2005-2006), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (2006-2008), din nou membru PNL în 2008, în acelaşi an revenind în PNŢCD. În cadrul PNŢCD împiedică până azi funcţionarea normală, democratică a partidului, asumându-şi rolul de „preşedinte” în condiţii nestatutare, fără sprijinul majorităţii membrilor, ba chiar împotriva voinţei lor: marea masă a ţărăniştilor, alături de seniorii partidului, foştii deţinuţi politici,  membrii de onoare ai acestuia, în frunte cu Preşedintele de Onoare al PNŢCD, domnul Ion Diaconescu, s-au opus pe toate căile imposturii reprezentate de aripa Miluţ-Pavelescu, alăturându-se aripii Sârbu-Ciorbea, care şi-a asumat în mod onest  păstrarea şi transmiterea valorilor şi principiilor PNŢCD.

2. În ceea ce priveşte onestitatea, dar şi morala creştină a domnului Pavelescu, avem puternice motive de îndoială:

  • Domnul Pavelescu a continuat murdarul proces penal iniţiat de Marian Petre Miluţ împotriva unor membri participanţi la congresul care l-a demis pe acesta din urmă, atacând pe toate căile decizia de neurmărire penală care a fost dată de două ori în acest proces;
  • Domnul Pavelescu şi-a încălcat cuvântul dat, întărit de propria semnătură, prin care se angaja să respecte Acordul de Unificare a PNŢCD printr-un congres comun al celor două aripi, în 2011;
  • Domnul Pavelescu a încercat să înstrăineze şi / sau să folosească în mod necorespunzător patrimoniul PNŢCD, prin hotărâri abuzive, nestatutare ‒ manevră demascată chiar de membri din propria „tabără”.

3. „Viitorul bun” şi „respectul faţă de cetăţenii României” nu pot începe alături de un „lider” care nu îşi respectă propriii membri de partid, precum domnul Aurelian Pavelescu.  Acesta se face vinovat de nenumărate abuzuri, precum şi de abateri grave de la principiile şi valorile partidului istoric pe care pretinde că îl reprezintă, astfel:

  •  De când a  preluat în mod abuziv puterea în PNŢCD, a procedat ‒ şi procedează în continuare ‒ la demiteri arbitrare ale membrilor de bună-credinţă, care nu aderă la stilul dictatorial în care Pavelescu îşi exercită conducerea în partid; de asemenea, efectuează cooptări  nestatutare în conducerea PNŢCD ale unor acoliţi care îi fac jocurile şi îi aprobă hotărârile luate pe ascuns, nesupuse dezbaterii şi votului; astfel iau naştere majoritatea acordurilor, protocoalelor şi înţelegerilor pe care domnul Pavelescu le semnează în numele partidului;
  • După îndepărtarea membrilor vechi, păstrători ai tradiţiei partidului, a făcut loc pe listele de candidaţi ai PNŢCD la alegerile parlamentare unor persoane din afara partidului (din Noua Republică şi PDL), care au devenit membri PNŢCD ad-hoc;
  • În vreme ce se declară adept al monarhiei, îşi declară deschis simpatia şi dorinţa de a colabora cu Traian Băsescu, cel care, nu cu mult timp în urmă, i-a adresat grave jigniri Majestăţii Sale Regelui Mihai ‒ o palmă ce a căzut cu atât mai greu pe obrazul ţărăniştilor adevăraţi, cu cât a fost, iată, dublată de acest domn care pretinde că îi reprezintă, Aurelian Pavelescu. Mai mult decât atât, acesta vede în actualul preşedinte al ţării „cel mai important lider al dreptei româneşti”, uitând, precum se vede, îndelungata istorie legată de Internaţionala Socialistă a partidului „de dreapta” condus de Traian Băsescu, precum şi antipatia adevăraţilor ţărănişti faţă de acest personaj politic ce a înlesnit drumul spre pieire al PNŢCD ‒ adevăratul reprezentant al dreptei româneşti.

Toate cele enumerate aici pe scurt sunt doar câteva aspecte dintr-o foarte lungă listă a activităţilor şi acţiunilor neprincipiale, nestatutare, nedrepte şi nedemocratice ale domnului Pavelescu în cadrul PNŢCD, în urma cărora orice reală activitate a partidului pe scena politică  a rămas blocată vreme de peste 4 ani.

Având în vedere cele de mai sus, reiterăm şi astăzi: Aurelian Pavelescu NU reprezintă PNŢCD! Acesta este Adevărul, iar electoratul de dreapta, trebuie să îl ştie: domnul Pavelescu este un preşedinte numit de o instanţă judecătorească ce nu a ţinut seama de Dreptate, neluând în considerare voinţa membrilor PNŢCD. Calitatea de preşedinte de jure nu îl va face însă niciodată pe domnul Pavelescu preşedinte de facto: domnia sa este falsul preşedinte al unui fals PNŢCD, şi va continua să fie astfel până la desfăşurarea unor alegeri cu adevărat libere în cadrul acestui partid istoric.

Îl invităm, prin urmare, pe domnul Pavelescu  să ţină seama de propriile cuvinte, rostite sâmbăta trecută, în cadrul conferinţei de presă ce a succedat semnării protocolului noii alianţe: „PNŢCD  este o instituţie naţională care trebuie să fie respectată„. În semn de respect pentru această instituţie, îl invităm să apeleze la resursele de onoare de care sperăm că mai dispune şi să-şi depună mandatul de „preşedinte” al PNŢCD, câştigat prin tertipuri avocăţeşti într-o instanţă judecătorească. Să lase astfel Dreptatea şi Adevărul să iasă la lumină în acest partid istoric, unicul partid ce s-ar putea constitui, din nou, în adevăratul reprezentant al dreptei româneşti, fără compromisuri şi fără alianţe de conjunctură. Cu o condiţie primordială însă: să fie eliberat din ghearele dictatoriale ale actualului său „preşedinte”.

Electoratul român de dreapta va trebui să-şi ia deciziile în cunoştinţă de cauză. Considerăm că este de datoria noastră, ca membri PNŢCD, să tragem acest semnal public de alarmă în ceea ce îl priveşte pe co-preşedintele „ţărănist” al Alianţei DA: având în vedere istoria sa politică, Aurelian Pavelescu este susceptibil de a perpetua practicile nedrepte şi nedemocratice cu care s-a obişnuit în PNŢCD şi de a distorsiona adevărul, aşa cum adeseori o face ‒ cu un rar talent, demn de o cauză mai bună. Cu alte cuvinte, Aurelian Pavelescu este mult prea departe de Dreptate şi de Adevăr,  ca să se erijeze în apărător şi susţinător al acestora.

Grupul de Rezistenţă din PNŢCD

Bucureşti, 18 martie 2013

Tineretul National Liberal își exprimă susținerea față de Sabina Elena, eleva din Covasna care a purtat la școală o bentiță tricoloră

Sigla_TNL

Tineretul Național Liberal își exprimă susținerea față de Sabina Elena, eleva de clasa a IX a, din Covasna, care a purtat la școală o bentiță tricoloră. De asemenea, TNL consideră regretabil faptul că acest gest, absolut normal, este catalogat de autoritățile școlare din județ drept unul ”copilăresc”, despre care se speră ”că nu a fost premeditat”.

România este o țară care respectă drepturile minorităților naționale, având una dintre cele mai evoluate legislații în această privință, realizată în spiritul respectului pentru drepturile omului și ale minorităților naționale. Pornind de la această premisă, este inacceptabil ca etalarea unor simboluri naționale românești să se transforme într-un act de curaj, chiar dacă în zona respectivă populația majoritară este de altă etnie decât cea română.

Dacă gestul Sabinei Elena este unul firesc, cu totul nefirească considerăm că este reacția conducerii liceului ”Korosi Csoma Sandor” care i-a solicitat elevei explicații referitoare la motivul pentru care a purtat însemnele naționale. La fel de inexplicabilă este și abordarea Inspectoratului Școlar Județean Covasna care a solicitat liceului un raport privind motivul pentru care mai mulți elevi români au mers la școală cu bentițe tricolore și nu un raport privind agresiunile la care aceștia au fost supuși, cum ar fi fost firesc.

Considerăm că declarațiile doamnei Keresztely Irma, Șeful Inspectoratului Școlar Județean Covasna, potrivit cărora evenimentele de la liceul mixt din Covasna reprezintă un ”incident copilăresc” și ”un teribilism” denaturează faptele, ironizând un gest firesc de mândrie națională și ignorând adevărata problemă, aceea a agresivității și intoleranței.

Tineretul Național Liberal își exprimă regretul pentru această situație care nu reflectă relația reală dintre populația de etnie maghiară și cea română, care este, în general, una de bună înțelegere și acceptare reciprocă. De aceea, TNL consideră că autoritățile, atât cele școlare, cât și cele de ordine publică, trebuie să acționeze ferm pentru aplanarea acestei situații.

Sursa informationala: Radu Zlati

Texte fundamentale: Emil Cioran „CONCEPŢIA TRAGICĂ A EXISTENŢEI”

CONCEPŢIA TRAGICĂ A EXISTENŢEI

1) Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei, aceste valori sunt embrionare în mulţime, care numai le presimte.
Pentru ea, ele plutesc în aer – le simte fâlfâind, fără a le sesiza esenţa.
2) Masa simte viaţa ca ceva serios – nu-i sesizează însă caracterul ei eminamente tragic.
Acesta este rolul individului.
3) Viaţa, concepută ca un efort spre fericire, este un nonsens – din moment ce, odată fericirea aparent achiziţionată, va părea un miraj – care trebuie substituit prin valori concrete.
4) Valorile concrete nu pot fi decât unităţile spirituale individuale – şi, deci, concrete – cari se fixează în unitate.
5) Unitatea – cuprinzând abstractul diversităţilor conştiinţelor individuale – trebuie să convergeze spre o concepţie tragică – adică, profund serioasă a vieţii.

(Nedatat)

Sursa informationala: Emil Cioran

Alternativa pentru Germania

Analiza publicata pe blogul „stelian-tanase.ro”

Crin Antonescu: „Suntem și vom fi un un partid liberal pentru că acționăm în baza culturii libertății”

PNL

Transcrierea discursului susținut de Crin Antonescu,

în cadrul Congresului Ordinar al PNL

Prezentarea moțiunii „PNL – Partidul Dreptei Românești”

23 februarie 2013

„Mulţumesc, domnule preşedinte!

Stimaţi colegi,

Moţiunea pe care o prezint este asumată nu doar de mine. Este asumată de mine în calitate de candidat la preşedinţia partidului, dar ea este construită şi susţinută de o echipă pe care, de altfel, o asociez candidaturii mele la preşedinţia partidului, o echipă care, în conformitate cu statutul adoptat ieri, este constituită alături şi împreună cu preşedintele, prim-vicepreşedinte, secretar general, 31 de vicepreşedinţi. Componenţa acestei echipe, oameni din această echipă vor fi, sigur, prezentaţi de altfel în încheierea prezentării mele la moţiune.

Moţiunea este, din punctul nostru de vedere, un răspuns clar dat în acest moment şi pentru perioada următoare la  trei întrebări: Cine suntem, Partidul Naţional Liberal? Ce vrem noi, Partidul Naţional Liberal? Cum vom proceda, ce avem de gând să facem în acest sens noi, Partidul Naţional Liberal în următoarea perioadă? Am în vedere perioada de acum, acest moment şi până în 2016, la alegerile parlamentare.

Întrebarea cine suntem are dintotdeauna în ce priveşte Partidul Naţional Liberal un răspuns ferm, un răspuns clar, un răspuns fără echivoc, un răspuns cunoscut de toţi românii care îşi cunosc istoria şi care sunt interesaţi de prezentul şi viitorul acestei naţiuni.

Partidul Naţional Liberal este singurul partid istoric care a supravieţuit comunismului în toată Europa de Est. Partidul Naţional Liberal este un partid care nu şi-a schimbat niciodată numele şi esenţa doctrinei. Partidul Naţional Liberal este singurul partid care a avut şi păstrează o deviză – Prin noi înşine, care presupune cunoscut de toată lumea cine suntem acei noi.

Dacă în corpul acestei moţiuni şi în acest moment noi recapitulăm apăsat elementele fundamentale ale identităţii Partidului Naţional Liberal este nu doar pentru a sublinia continuitatea, dar pentru a da şi sub această formă cel mai puternic şi cel mai oficial răspuns tuturor celor care, din diverse motive, niciunul onest, încearcă să ne pună la îndoială această identitate.

Întâi de toate, Partidul Naţional Liberal rămâne şi înţelege să îşi dezvolte în perioada următoare această dimensiune, un partid naţional. Este singurul partid naţional din România. Este singurul partid care nu doar în titulatura sa oficială şi istorică, dar şi în spectrul preocupărilor sale aşează la loc primordial naţiunea română şi interesul naţional.

Suntem un partid naţional pentru că există naţiunile, pentru că Europa unită este o Europă a naţiunilor şi Europa puternică este şi va fi o Europă a naţiunilor puternice. Suntem un partid naţional pentru că există naţiunea română şi vom apăra ca partid existenţa ei, unitatea ei împotriva oricăror fantasme ale vreunui federalist şi împotriva oricărui discurs şi oricărei acţiuni care pornesc de la ideea că vremea naţiunilor sau în orice caz vremea naţiunii române a trecut.

Partidul Naţional Liberal este un partid naţional pentru că socoteşte că există această naţiune şi că va exista, că ea are un destin, că ea are o istorie, că ea, această naţiune română, are interese naţionale, că ea are resurse naţionale, că ea are aspiraţii şi că noi toţi cei care facem politică, în orice caz noi cei din Partidul Naţional Liberal ne asumăm înainte de toate misiunea de a fi în slujba naţiunii şi a interesului naţional.

Partidul Naţional Liberal rămâne, în al doilea rând, categoric un partid liberal. Rămâne un partid care face parte din Internaţionala Liberală, din Grupul Liberal European, e un partid care are un loc definit, stabil şi foarte bine profilat în această familie liberală europeană şi e ocazia, încă o dată, să mulţumesc şi colegilor noştri care ne reprezintă în Parlamentul European, în familia liberală şi mai ales să mulţumesc încă o dată, aşa cum o voi face şi la sfârşitul acestei zile, în prezenţa lui Graham Watson, să mulţumesc tuturor colegilor noştri din Europa care au fost şi sunt alături de noi întru valorile liberale.

Suntem în continuare, n-am încetat niciodată să fim, un partid liberal pentru că, spre deosebire de toate celelalte partide din România, noi punem cetăţeanul înaintea statului. Pentru că noi vedem în stat expresia unui contract de voinţă al cetăţenilor, al intereselor cetăţenilor care sunt primordiale. Pentru că noi vedem în stat ansamblul de instituţii destinate să fie în slujba cetăţenilor şi nu în cetăţeni subordonaţi statului. Pentru noi, civilizaţia democratică, democraţia încep cu cetăţeanul şi ajung la un stat pe care noi îl dorim liberal, la un stat civic şi civil, la un stat care să nu aibă altă destinaţie şi altă pretenţie decât aceea de a exprima şi de a servi interesele cetăţenilor asociaţi într-un contract care este Constituţia.

Am fost şi continuăm să fim şi vom fi un partid liberal, fundamental liberal pentru că individul, proprietatea şi libertatea, sub toate formele ei de manifestare, sunt pentru noi esenţiale. Pentru că statul de drept, separaţia puterilor în stat, echilibrul şi controlul reciproc al puterilor, principii fundamental liberale, din punctul de vedere al doctrinei şi al practicii politice occidentale, sunt şi rămân pentru noi valori fundamentale.

Pentru noi, în înţelesul nostru curent de discurs şi de practică politică, democraţie liberală este un pleonasm. Pentru noi, democraţia nu poate fi decât liberală pentru că nu se poate baza pe altele decât pe valorile pe care le aminteam aici înainte.

Suntem şi vom continua să fim un partid liberal pentru că, în fond, baza de pe care noi gândim şi acţionăm în spaţiul politic este cultura publică a libertăţii.

Noi am fost cei care şi vom fi cei care întotdeauna nu vom vorbi despre populaţie, ci despre corp cetăţenesc. Noi am fost cei şi vom continua să fim aceia care ştim şi spunem că nu trebuie să lucrăm doar la o reformă a clasei politice, ci şi la o reformă a conceptului şi condiţiei de cetăţean.

România politică, România publică nu duc lipsă doar de politicieni performanţi. Din păcate, societatea românească duce în continuare lipsă de suficienţi cetăţeni în deplinul înţeles al cuvântului şi atâta vreme cât nu vom avea un nivel de conştiinţă publică a cetăţeniei suficient de ridicat, nu vom avea, în ciuda oricăror eforturi, o clasă politică şi un corp de politicieni performanţi şi responsabili.

De aceea, spre deosebire de alţii, pentru noi, liberalii, din 1990 şi până azi, lucrarea a fost mai grea. A fost lucrarea nu doar pentru a obţine voturi. A fost lucrarea nu doar pentru a ne organiza. A fost lucrarea de a semăna, de a răspândi, de a aşeza şi consolida idei în societatea românească, de a construi în acelaşi timp cu oameni politici, cetăţeni liberi ai acestei ţări şi cred că această cultură publică a libertăţii, aşa cum foarte frumos o numeşte profesorul şi colegul nostru Daniel Barbu, rămâne marele obiectiv şi zona noastră principală, şantierul nostru principal de lucru, în fiecare zi şi cu toate mijloacele.

În al treilea rând, Partidul Naţional Liberal este categoric un partid de dreapta şi el este un partid de dreapta pentru că noi ştim ce înseamnă dreapta, ştim ce înseamnă valorile dreptei, am ales valorile dreptei, am susţinut şi când eram în cruntă minoritate valorile dreptei.

Nu e locul aici să mai vorbim despre pericolul imposturii care a dominat viața politică românească în ultimii ani și anume că grupuri politice și un partid care a devenit din ce în ce mai populiste, care au devenit anexe în slujba unui regim autoritarist, populist și corupt și-au asumat în mod ilegitim culorile dreptei, și-au asumat în mod ilegitim doctrinele dreptei. Este o impostură care a afectat grav ideea și ideile de dreapta în politica românească și nu este altcineva chemat capabil să repare această pagubă publică pe care a generat-o impostura de care vorbeam decât noi, decât tot noi.

Noi trebuie să convingem cetățenii României că dreapta înseamnă altceva decât violența cu care Traian Băsescu a vorbit despre grași și slabi, decât violența cu care oamenii lui au vorbit despre ieșirile naturale din sistem, referindu-se la moartea dorit cât mai grabnică a pensionarilor, este altceva decât cinismul și lipsa de orice valoare morală cu care grupuri clientelare masive au parazitat și au jefuit bugetul public. Dreapta înseamnă idei fundamentale pe care noi le-am asumat și le-am dezvoltat din 1990, dreapta înseamnă atitudini, dreapta înseamnă un comportament care este cu totul și cu totul diferit față de cel pe care l-au avut impostorii, uzurpatorii acestei calități în acești ani.

Suntem un partid de dreapta pentru că și din 2010, dar și dinainte, partidul a asumat deschis dimensiunea de partid de dreapta integrator. El nu s-a resemnat să devină, pentru că nu a fost niciodată în istoria sa, un partid care să se adreseze unui grup foarte mic de oameni, oricât de prestigios, oricât de important. Partidul Național Liberal a refuzat și o face mai mult ca oricând să se transforme într-un partid de nișă, să se transforme într-un partid balama, să se transforme în reprezentantul a 5-7-15% din populația României.

Partidul Național Liberal a fost de la înființarea sa, din mintea celor care cu generozitate și rațiune, l-au întemeiat, un partid deschis tuturor oamenilor din această țară și destinat destinului național al acestei întregi națiuni. Destinele pe care, moțiunea Prin noi înșine acum, în 2010, le-a asumat, către o dreaptă integratoare, către zone ale creștin-democrației, către dimensiuni al unei drepte naționale în regim perfect democratic, se mențin, se accentuează, orizontul nostru de dreapta este unul deschis, este unul în care suntem gată să facem loc sau să creștem locul tuturor personalităților, persoanelor, grupurilor politice, civice, academice care au orientare autentică de dreapta. Au loc în rândurile noastre, îi așteptăm și dacă moțiunea de astăzi poartă titlul „Partidul Liberal Național, Partidul Dreptei Românești”, sensul este acesta, nu e un sens restrictiv prin care vrem să spunem că numai noi, cei care suntem acum în PNL suntem oameni de dreapta în România. Ci vrem să spunem că un partid mare de dreapta este și nu poate fi altul decât Partidul Național Liberal și toți oamenii și toate grupurile publice cu vederi autentice de dreapta sunt așteptate în Partidul Național Liberal.

În fine, suntem în al patrulea rând categoric, fără dubiu, fără ezitare, un partid european, un partid mai exact, pro-occidental. Acesta este un element esențial din identitatea partidului. Partidul Național Liberal s-a născut cu această marcă, el s-a născut în fond din mintea, din aspirațiile unor oameni care au cunoscut occidentul în sensul valorilor libertății și care, întorcând-se în țara lor, venind aici, au îndrăznit să creadă că și la porție Orientului se poate construi liberalism, democrație, libertate.

Asumând identitatea liberală asumăm automat identitatea europeană și occidentală, pentru că liberalismul este prin excelență o creație occidentală. Nu doar faptul că Partidul Național Liberal este singurul care de la reînființarea sa din 1990 a decis temeinic, imediat pentru Europa vestică, pentru valorile civilizației, democrației occidentale, europene și americane, nord americane, pentru opțiuni politice precise, cum ar fi apartenența la NATO, dorința unei relații privilegiate cu Statele Unite, dorința unei relații privilegiate cu marile democrații occidentale, Franța, Anglia, Germania, dorința apartenenței la Uniunea Europeană. Toate aceste lucruri Partidul Național Liberal le-a spus și le-a respectat din prima zi a reînființării sale și nicio zi PNL nu a întrerupt sau nu a pus la îndoială aceste valori, aceste orientări, aceste opțiuni.

Nu e nicio contradicție în faptul că ne asumăm în același timp dimensiunea de partid național și dimensiunea de partid european. Mai multă Europă nu înseamnă mai puțină Românie, mai multă Europă înseamnă mai multă Românie pentru că Europa este o construcție prin împreunarea mai multor identități distincte. Iar noi, liberalii, departe de a vrea să slăbim aceste legături, departe de a dori să le punem în paranteză dorim să le facem mai puternice, dorim ca România să fie nu doar formal, din când în când, și atunci când vor sau nu vor unii un membru cu drepturi depline al comunității europene, vrem să fie mereu și din ce în ce mai puternic membru al acestei comunități. Vrem un parteneriat strategic cu Statele Unite care să se intensifice, să se umple de mai mult conținut, să se umple de mai mult conținut economic, informațional și cultural, nicidecum mai puțin.

Vrem ca România în NATO să își accentueze, să își potențeze, să își valorifice rolul de stat care se află în granița orientală a acestei construcții militare și de valori. Partidul Național Liberal este cel care crede că destinul național românesc poate fi împlinit și trebuie împlinit în parametrii destinului european și occidental. Asta suntem, asta am fost mereu, aceasta a fost identitatea noastră mereu și aceasta, fără nici un fel de îndoială, va continua să fie identitatea noastră în perioada care urmează.

Ce vrem? Suntem un partid care a generat, nu doar din Congres în Congres, din ciclul electoral în ciclu electoral, ci chiar mai des idei, programe, formule, soluții, fie la putere, fie în Opoziție pentru marile teme ale României. Poate că din nou, fără pretenții absurde,  am fost partidul care cel mai adesea am subsumat aceste încercări teoretice unui concept care ne obsedează în chip bun și acest concept este modernizarea României. Noi suntem cei care am vorbit în diferite momente de modernizarea, de a doua modernizarea a României, Varujan Vosganian a făcut carieră acestui concept pentru noi de efortul de a aduce această țară, în fine, în normalitate. Azi, după ce a trebuit să facem, după incontestabile succese ale perioadei de guvernare 2005-2008 cu un ocol lărgit, deviind nu doar de la direcția bună de integrare europeană, și de a doua modernizare cu elemente începute, cu reușite certe, deviind chiar de la un sistem democratic elementar cu ceea ce s-a numit regimul Băsescu, avem azi iar misiunea de așeza lucrurile în condiții normale, de a duce definitiv și neclintit România pe calea normalității și din nou de a răspunde acestei obsesii a modernizării.

Și sigur că, programele noastre care nu se anulează deloc de la un Congres la altul sau de la intrarea într-o guvernare la alta, ci se alimentează, își întrețin o anumită continuitate sunt în continuare în vigoare, le reformulăm tocmai pentru ca aplicarea lor, pentru ca dezbaterea publică asupra lor, atâta puțină, foarte puțină, trist de puțină, câtă este, să aibă un conținut și un subiect cât mai adecvat și cât mai adus la zi. Elementele noastre de program fundamental rămân aceleași. Evident că le adaptăm rațional, rezonabil la ceea ce putem face nu doar în contextul de guvernare într-o coaliție în care nu suntem singuri, dar și la contextul în care România are mari dificultăți, și orice guvern al României are mari dificultăți în a-și aplica un program radical, ingenios, creativ de creștere economică de exemplu, pentru că stăm sub constrângeri pe care nu le-am asumat noi, pentru că stăm sub constrângeri care nu pot fi evitate și în sensul acesta dacă PNL a lăsat la plecarea de la guvernare guvernului următor posibilitatea de a guverna o țară având un program de politică fiscală, având un program de creștere economică ce nu trebuia cenzurat nici de FMI, nici de nimeni, astăzi venim la guvernare în condițiile în care soluțiile noastre, opțiunile noastre, ideile noastre se confruntă cu posibilitatea infimă de a lua sau nu o măsură, de a muta planul deciziei, lucrurile dintr-un loc în altul.

Sigur că e o situație pe care trebuie să o schimbăm în timp cât mai repede, dar cât mai rațional posibil. În sensul acesta, noi ne recapitulăm ideile fundamentale, principiile fundamentale privitoare la modelul de dezvoltare al României pe perioada următoare și în această moțiune și, din nou, aceste soluții, aceste principii se grupează în jurul câtorva idei cardinale, aceleași stabile, constante ale PNL, libertatea economică, inițiativa privată și competiția corectă, mai puțină politică, mai multă economie, retragerea statului din economie. Toate aceste lucruri pe care de atâtea ori le-am spus și pe care întotdeauna le-am urmărit rămân mai puternice și mai actuale ca nevoi decât oricând.

Garantarea proprietății, o bătălie pe care am dus-o îmi aduc aminte cu ani în urmă și în termeni constituționali, nu este astăzi un subiect  inactual, este dimpotrivă sub diferite forme și chiar începând vom vedea de la modificarea Constituției, un subiect de lucru, o temă de așezat. Garantarea proprietății încă nu este suficientă, definitivă în România și asta afectează economia românească direct și indirect. Protejarea avuției naționale, folosirea inteligentă și eficientă a resurselor naționale, iată un câmp vast și dificil de bătălie majoră pe care orice guvern al României îl are în față și un guvern din care facem parte îl are fără îndoială.

Politici sociale sustenabile, pentru că PNL nu a spus niciodată nici în zonele sale de gândire mai radicală, că nu îl interesează, ca partid responsabil, ca partid național, ca partid mai ales când se află în situația de guvernare, o jumătate sau o treime sau două treimi din societatea românească , nu a spus niciodată PNL ‘cine nu se descurcă să moară’ ,  nu a spus niciodată PNL ‚cine nu e în stare să se descurce singur, nu ne interesează’. Asta a spus-o populist, abuziv și corupt Traian Băsescu și oamenii săi, pentru că nici un politician responsabil liberal sau nu nu poate spune asta câtă vreme cere voturi de la oameni.

Noi când cerem voturi nu facem o listă de selecție și spunem să vină să voteze numai cei care se descurcă, numai cei care pot trăi pe picioarele lor. Noi nu am negat niciodată necesitatea, obligativitatea într-o Europă modernă, într-un stat fie el și liberal, a politicilor sociale. Deosebirea între noi și alții este că în permanență noi am avut surplusul de responsabilitate, de a căuta și a promova politici sociale sustenabile, politici sociale care să nu sporească de fapt sărăcia, politici sociale care să nu întrețină electoral sărăcia în această țară, ci care să lupte cu ea.

Modelul economic rămâne centrat pe investiții și competitivitate, fondurile europene, absorbția lor, dezvoltarea infrastructurii în baza acestei surse, singura pe care deocamdată o avem la îndemnă, sunt lucruri peste care sau despre care s-a vorbit foarte mult, sunt lucruri care rămân pilon în programul nostru si în modelul nostru de dezvoltare, așa cum și modernizarea marilor sisteme publice de educație, de sănătate, de ordine publică rămân in viziunea noastră și cu elementele noastre de identitate precisă prevăzută.

Avem o temă nouă și ea va face subiectul preocupărilor noastre și preocupării publice probabil într-un grad mai mare decât alte subiecte, reforma administrativă, reorganizarea administrativă, dezvoltarea regională a României. Cred, între altele, că așezarea mai puternică, mai semnificativă și mai responsabilă a partidului în structurile administrației publice locale este bine venită tocmai în întâmpinarea acestui subiect și este cred un rol extrem de important pe care noi îl avem în legătură cu această temă. Această temă nu e tema așa-zișilor sau realilor baroni, această temă nu este o temă care să fie judecată conjunctural în funcție de interesele unui partid, fie chiar și al nostru. Aceasta este o temă fundamentală și am speranța că PNL, care s-a legat dacă nu a determinat chiar toate marile mutații din istoria instituțională și administrativă a României, nu va lipsi la acest moment și în baza acestei provocări atât de importante.

La sfârșitul acestei zile, câțiva dintre noi vor propune câteva rezoluții Congresului, care vor avea putere de program și una dintre ele va fi prezentată de colegul nostru, vicepremierul și ministrul Finanțelor Daniel Chițoiu. Va fi centrată pe această zonă a obiectivelor, modelelor, principiilor și soluțiilor economice pe care PNL le asumă acum și pentru perioada următoare și pe care, dacă noi o adoptăm, ea va deveni document oficial al partidului, parte a programului partidului și mandat obligatoriu pentru miniștrii partidului.

În fine, o ultimă întrebare și un ultim răspuns, ce avem de gând să facem. Și închei spunând că propun asumarea a trei obiective strategice pentru perioada 2013-2016.

Primul, și în ordinea cronologică, dar și în ordinea importanței, este acela de a ne achita de obligațiile pe care ni le-am asumat în fața alegătorilor români care au votat USL. Nu există niciun dubiu în legătură cu fermitatea și cu calitatea angajamentului politic al PNL la orice nivel, de la Guvern până la administrația publică locală, în ceea ce înseamnă programul și angajamentele Uniunii Social Liberale.

Suntem astăzi în pozițiile politice pe care suntem numai și numai pentru că milioane de cetățeni dezamăgiți, foarte mulți dintre ei disperați, au văzut în noi, în noi sub această formă, în noi în interiorul Uniunii Social Liberale, alături de partenerii noștri, soluția pentru ei și pentru România. Nu avem voie, sub nicio formă, să înșelăm încrederea acestor oameni, să înșelăm așteptările lor, să încălcăm mandatul pe care ei ni l-au dat, obligațiile pe care noi ni le-am asumat. Iată de ce, Partidul Național Liberal va apăra această coaliție până în anul 2016. Partidul Național Liberal va face parte din Guvernul Victor Ponta, pe care îl va susține prim-ministru până la capătul acestui ciclu electoral, până în 2016 și în baza valorilor și angajamentelor din programul de guvernare își va face datoria la nivel guvernamental față de România. Iată de ce PNL este gata și va fi perfect pregătit să îndeplinească și ultimul obiectiv electoral asumat în numele Uniunii Social Liberale și anume câștigarea Președinției României de către USL, cu un candidat liberal.

Acesta este al doilea obiectiv strategic și despre el s-a discutat foarte mult. Da, Partidul Național Liberal are misiunea și are șansa în același timp să dea primul președinte liberal al României și, până atunci, are în bună măsură șansa de a da o Constituție mai bună, o Constituție definitiv mai bună României. Nu vreau să despărțim aceste două obiective, nu vreau să le despărțim pentru că PNL este mai dator României cu o Constituție bună, cu o Constituție democratică, cu o Constituție clară, cu o Constituție care, în fine, să reflecte principiul democratic și occidental că statul este în slujba cetățeanului și nu cetățeanul în slujba statului.

Aceasta este dimensiunea liberală a Constituției la construcția căreia suntem chemați în mod special să lucrăm, iar câștigarea Președinției României și alegerea unui președinte liberal în comportament, în atitudine, în filozofie constituțională nu va fi pentru Partidul Național Liberal un câștig așa cum el a fost imaginat și practicat până acum în România în sensul că va exista la Cotroceni un președinte care să tragă sfori, să facă intrigi în favoarea Partidului Național Liberal sau unor politicieni din Partidul Național Liberal, nu în sensul că va exista la Cotroceni un președinte care să iasă în campaniile electorale și să spună „Votați Partidul Național Liberal” sau care să vină la următorul congres al acestui partid și să spună „Cutare să fie președinte, cutare să nu fie”, ci în sensul că abia atunci când un președinte cu mentalitate liberală și cu comportament liberal în raport cu Constituția și cu instituțiile politice va exista, abia atunci vom putea așeza definitiv și sănătos ceea ce înseamnă democrație liberală, parlamentară în România. Pentru că de fapt secretul nu al reușitelor, ci al eșecurilor din toată această istorie de 20 de ani este că noi nu am reușit să stabilizăm Parlamentul ca centru al vieții democratice din România. Noi n-am reușit să stabilizăm echilibrul puterilor, distincția între instituții, subordonarea Guvernului și executivului, în general, față de Parlament și controlul Parlamentului în calitate de sumă a reprezentanților mandatați ai națiunii asupra acestora.

Existența unui președinte liberal care să gândească astfel lucrurile și care să facă astfel lucrurile care țin de mandatul său este câștigul pe care liberalii, liberalismul și Partidul Național Liberal îl vor avea.

Și al treilea obiectiv este acela ca în 2016 Partidul Național Liberal să fie marele partid de dreapta din România capabil să câștige alegeri parlamentare. Nu este nicio amenințare, nu este nicio provocare pentru aliații noștri de azi. Este un lucru normal, corect, sănătos politic, este un lucru pe care îl gândesc și ei și anume acela că atunci când Uniunea Social Liberală își va încheia misiunea de normalizare a României, de așezare a temeiurilor pentru o dezvoltare politică, economică, publică echilibrată a României, atunci, în interesul democrației, trebuie să reintrăm în termenii naturali ai competiției politice: stânga-dreapta, socialism-liberalism, PSD-PNL.

Deci nu e deloc un act inamical față de aliații noștri de azi lucrând împreună cu ei pentru România zi de zi să pregătim în același timp posibilitatea ca spre binele și sănătatea sistemului democratic din România din 2016 încolo două marți forțe să se poată confrunta, iar una din aceste forțe trebuie să fie dreapta, trebuie să fie Partidul Național Liberal.

Vă mulțumesc pentru răbdare. Pentru răbdarea din timpul prezentării ideilor moțiunii. Pentru răbdarea de doi ani mi-e greu să vă mulțumesc și dați-mi voie, în încheiere, să prezint echipa cu care, asumând această moțiune, propunându-vă spre asumare această moțiune, ne prezentăm în fața dumneavoastră și candidăm pentru conducerea partidului în perioada aceasta de azi și până la alegerile parlamentare din 2016.

Asum, așadar, calitatea de candidat la președinția partidului alături de o echipă compusă, în condițiile statutului adoptat ieri, din următorii colegi: prim vicepreședinte al partidului, domnul Klaus Werner Johannis.

Chiar dacă este cel mai nou dintre noi, în calitate de membru al partidului, chiar dacă pentru a fi azi aici împreună, a fost nevoie de o derogare pe care, conform Statutului, Consiliul Național Executiv a acordat-o în unanimitate, nu e nevoie, cred, de foarte multe prezentări.

Domnul Johannis, multiplul primar al Sibiului, este deja parte din istoria noastră prin colaborarea și acțiunile de mare succes pe care împreună cu Guvernul Tăriceanu, cu prim ministru Tăriceanu, cu ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, le-au realizat în Sibiu, prin ceea ce s-a numit proiectul Johannis și a fost, chiar dacă nu s-a soldat cu un alt președinte și un alt prim ministru atunci, un mare câștig și pentru și Partidul Național Liberal, cred și pentru domnul Johannis și, în fine, astăzi, atunci când opțiunea fermă a domniei sale de a face politică – politică națională – s-a însoțit cu opțiunea fermă de a o face în acest partid și nu în altul, îndrăznesc așadar, din temeiuri pe care nu le evoc aici, dar pe care mulți dintre dumneavoastră le presupuneți, să îl propun la această funcție de mare importanță în Partidul Național Liberal.

Cineva comenta, nu cineva dintre noi, slavă Domnului, comenta răutăcios aseară, nu mai știu pe unde, că de fapt domnul Johannis nu are niciun fel de atribuții, adică dacă deține prerogativele președintelui atunci când acesta nu le exercită, adică nu-i nimic, nu are vreo atribuție precisă. Eu zic că nu e puțin și nu pot decât să adaug: vă veți convinge.

Secretar general al partidului, domnul Eduard Hellvig. N-aș putea spune că suntem un chiar partid care persecutăm minoritățile, încă de pe vremea lui Varujan Vosganian.

Vicepreședinți cu atribuții executive: vicepreședinte executiv cu atribuții privind coordonarea activității guvernamentale și a comisiilor de specialitate, domnul vicepremier și ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, membru al Partidului Național Liberal din 1996;

Vicepreședinte executiv cu atribuții de aplicare a Statutului și hotărârilor partidului, domnul Radu Stroe, ministru de Interne, membru al partidului din 16 ianuarie 1990 și care nu a fost niciodată până acum vicepreședinte al partidului, deși a făcut parte din numeroase conduceri;

Vicepreședintele executiv cu atribuții privind resursele umane, domnul ministru Eugen Nicolăescu;

Vicepreședinte executiv în domeniul afacerilor europene, relațiile cu ALDE și Internaționala liberală și coordonarea grupului parlamentar din Parlamentul European, doamna Norica Nicolai;

Vicepreședinte executiv cu atribuții în domeniul comunicării, domnul ministru Mihai Voicu;

Vicepreședinte executiv cu atribuții privind relația cu partidele politice, domnul Relu Fenechiu;

Vicepreședinte executiv cu atribuții privind programele și politicile sectoriale, domnul ministru Varujan Vosganian;

Vicepreședinte executiv cu atribuții de coordonare a activității grupurilor parlamentare, așadar comandatul tuturor legiunilor noastre din Parlament, domnul Puiu Hașotti. I-am spus în termenii Romei Antice. Are puteri proconsulare peste toate legiunile, dar nu are voie să intre cu ele în Roma, adică în sediu. Luptă la Parlament.

Vicepreședinte executiv cu atribuții de coordonare a rețelei electorale, domnul Dan Motreanu;

Vicepreședinte executiv cu atribuții de coordonare a Consiliului de Coordonare al Municipiului București, domnul Rareș Mănescu – pentru mine, ei vin din stânga, dar merg către dreapta, pentru dumneavoastră poate e invers;

Vicepreședinte executiv cu atribuții privind administrația publică – domnul primar Marcel Vela;

Vicepreședinte executiv cu atribuții privind afaceri constituționale, politici legislative, drepturi și libertăți fundamentale – domnul senator Tudor Chiuariu;

Vicepreședinte executiv cu atribuții privind relațiile cu societatea civilă și minorități, minorități de tot felul – domnul Mircea Diaconu;

Vicepreședinte executiv  cu atribuții privind relațiile externe ale partidului – domnul Ovidiu Silaghi;

Vicepreședinte executiv cu atribuții de coordonare a organizațiilor speciale, Tineretul Național Liberal, Organizația Femeilor Liberale, Cluburile Studențești Liberale, domnul Florin Alexe – a nu se înțelege că Florin Alexe va fi președinte al OFL de acum încolo sau la CSL, nu, este vicepreședinte național al partidului și atribuția sa este de a coordona, de a corela activitatea acestor trei organisme foarte, foarte importante și cu activități foarte, foarte serioase ale partidului.

În continuare, vicepreședinți care nu sunt nici mai mici, nici mai mari, nici mai importanți, nici mai puțin importanți decât acești vicepreședinți cu atribuții, sunt doar vicepreședinți personalități foarte importante ale partidului care au, ca să spun așa, o ocupație, o misiune, niște atribuții date de poziția lor publică în administrația publică locală, extrem de importantă. Și, în acest sens, cred în ordine alfabetică, sper să fie corectă, sunt membrii ai acestei echipe de vicepreședinți cu calitatea, deci, de vicepreședinte al Partidului Național Liberal, domnul Cristian Adomniței, președintele Consiliului Județean Iași, cel mai mare consiliu județean din țară, domnul Cristinel Bîgiu, președintele Consiliului Județean Buzău, domnul Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea, domnul Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș, îmi cer scuze, tocmai greșeala asta nu trebuia s-o fac, îmi cer scuze – domnul Aristotel Căncescu, președintele Consiliului Județean Brașov, care alfabetic era înaintea lui Ciprian, domnul Răducu Filipescu, președintele Consiliului Județean Călărași, domnul Sorin Frunzăverde, președintele Consiliului Județean Caraș.

Vreau să-mi îngăduiți să spun două cuvinte speciale de mulțumire pentru Sorin Frunzăverde. Sorin Frunzăverde nu este doar unul dintre cei mai valoroși oameni politici pe care i-a avut România în 20 de ani, v-o spun fără ezitare în legătură cu un om care a fost sau este președintele Consiliului Județean, parlamentar, ministru în câteva rânduri, lider de partid, este unul dintre oamenii cei mai valoroși în politica României pentru că este unul din puținii oameni care au vorbit puțin și au făcut mult. Pentru noi, venirea într-un moment în care ceea ce numim regimul Băsescu era într-un apogeu de putere, venirea lui Sorin Frunzăverde a însemnat un efect extraordinar nu pentru că a declanșat criza în rândurile majorității de atunci, ci pentru că, prin venirea sa în rândurile noastre, un om de mare loialitate de partid, un om care construise și trăise 20 de ani în acel partid ca Sorin Frunzăverde a spus clar și cu o voce puternică, autorizată, credibilă ‘Mă duc la Partidul Național Liberal pentru că la Partidul Național Liberal este dreapta’. Îți mulțumim, Sorin și fii bine venit, încă o dată, alături de noi.

Domnul Mircea Moloț, președintele Consiliului Județean Hunedoara – este de gândit, asta este problema dumneavoastră, a mea cred că nu o să mai fie, dacă la congresele următoare faceți mai puțini vicepreședinți sau scene mai mari; domnul Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov; domnul Cornel Popa, președintele Consiliului Județean Bihor, domnul Nicolae Robu, primarul Timișoarei, cel care a realizat, în 2012, una din aspirațiile noastre simbolice de 20 de ani – avem la Timișoara primar liberal și-l avem pentru mulți ani; domnul Marius Stan, primarul Galațiului; domnul Romeo Stavarache, primarul Bacăului; domnul Florin Țurcanu, președintele Consiliului Județean Botoșani; domnul Horea Uioreanu, președintele Consiliului Județean Cluj.

Aceștia sunt cei 31 de vicepreședinți care sunt, împreună cu președintele, parte a conducerii Partidului Național Liberal, conducere care înseamnă Congres, Delegație Permanentă, Birou Politic Național. Acești cei 31 și cu trei și cu unu oameni nu iau nicio decizie altele decât cele luate de Biroul Politic Național și Delegația Permanentă. Este o echipă de reprezentare și celor care comentează malițios că ar fi prea mulți vicepreședinți, eu le spun sincer că-mi pare rău că nu pot fi și mai mulți, pentru că sentimentul meu, convingerea mea este că mulți alți oameni dintre noi meritau, în fața comunității în care activează, acest privilegiu, acest titlu extrem de onorant de vicepreședinte al Partidului Național Liberal. L-am uitat pe Dan Rușanu  – eu am încercat ceva, dar văd că reforma merge greu, am greșit – vicepreședinte Dan Radu Rușanu. Îmi cer scuze, Dan Radu Rușanu, am vrut să-l citesc după președinții de consilii județene și s-a întâmplat. Acum totuși să fie prins și adus.

Spuneam deci că suntem aici, împreună, poate încă o dată toți oamenii care țin la acest partid, pot să ne și să le arunce o privire, să vedem dacă sunt adevărați liberali sau nu, să vedem dacă sunt vechi liberali sau nu, să vedem dacă sunt, așa cum din păcate chiar în prezența și uneori chiar din gura unor oameni dintre noi s-a spus, o clică adunată în jurul lui Antonescu și care nu are nimic comun cu Partidul Național Liberal sau cu liberalismul.

Priviți-ne, priviți-i și dați verdictul. Verdictul este mereu la dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care ne-ați însoțit prezentarea și așteptăm votul dumneavoastră.

Mulțumesc foarte mult!”

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: