CONCEPŢIA TRAGICĂ A EXISTENŢEI
1) Trebuie să existe în individ valori ce îl ridică deasupra masei, aceste valori sunt embrionare în mulţime, care numai le presimte.
Pentru ea, ele plutesc în aer – le simte fâlfâind, fără a le sesiza esenţa.
2) Masa simte viaţa ca ceva serios – nu-i sesizează însă caracterul ei eminamente tragic.
Acesta este rolul individului.
3) Viaţa, concepută ca un efort spre fericire, este un nonsens – din moment ce, odată fericirea aparent achiziţionată, va părea un miraj – care trebuie substituit prin valori concrete.
4) Valorile concrete nu pot fi decât unităţile spirituale individuale – şi, deci, concrete – cari se fixează în unitate.
5) Unitatea – cuprinzând abstractul diversităţilor conştiinţelor individuale – trebuie să convergeze spre o concepţie tragică – adică, profund serioasă a vieţii.
(Nedatat)
Sursa informationala: Emil Cioran
Lasă un răspuns