12 Observatii si antiteze asupra articolului „Ce aş vrea de la opoziţie dacă aş fi PSD”

Barbu Mateescu (Sociollogica) deschide dezbaterea despre reorganizarea opozitiei parlamentare. Cateva observatii si antiteze la articolul „Ce aş vrea de la opoziţie dacă aş fi PSD„.

 

1. Emergenta PNL

Partidul National Liberal este pe cale sa mature tot ce se afla la centru si centru-dreapta si acest proces va avea finalitatea in emergenta unui PNL puternic, arborat undeva intre 35% si 40%. Indiscutabil in 2014 PNL va fi cel mai mare partid liberal din Uniunea Europeana. Scorul optim pentru PNL ar fi intre 30% si 33,5%.

2. ACD PNL – PC

Formula optimala pentru ambele partide ar fi participarea in alegerie in cadrul unei liste comune ACD PNL-PC. Deasemnea intre ACD PNL-PC si ACS PSD-UNPR trebuie sa existe un protocol de neagresiune electorala.

3. ACS PSD-UNPR.

Este putin probabil ca UNPR sa candideze pe liste separate. Lista comuna ACS PSD-UNPR este formula optima pentru ambele formatiuni. Scorul vizat de PSD se ridica la 40% (12 mandate).

4. PDL

Partidul Democrat Liberal se aseamana unei cohorte de cruciati care se afla in drum spre Ierusalim, dar face un popas in fata Constatinopolului. Theodor Paleologu are dreptate, PDL va obtine cu multa indulgenta si cu mult noroc 13,5% (4 europarlamentari).

5. Partidul Miscarea Populara

Partidul Miscarea Populara este vehicolul electoral destinat realegerii Elenei Basescu. Si in acest caz scorul va fi de 6,5% (2 europarlamentari).

6. UDMR

UMDR va reconfirma la 6,5% (2 europarlamentari).

7. Euroscepticismul si Romania

Euroscepticismul este un curent pur intelectual, care nu a prins in constinta electorala din Romania.

8. PRM si PPDD

Aceste doua formatiuni se afla in prin proces de descompunere. Vadim Tudor este contestat de membrii de baza, iar PP DD se afla in proces de disolutie.

9. Noua Republica si UKIP

Noua Republica este o formatiune ancorata in mediul elitist-academic. Noua Republica nu este UKIP care detine un lider carismatic si este sustinut mediatic de doua holdinguri media. Dezavantajul formatiunii Noua Republica  este absenta organizatorica in mediul rural, in Romania arhaica, paupera si antimoderna. Alegerile nu se castiga cu mesaje intelectuale elevate si greu de inteles, alegerile se castiga cu mesaje simple, scurte si comunicate de milioane de simpatizanti.

10. Dreapta

Dreapta si aici ma refer la CDR, a castigat alegerile din 1996 profitand de milioanele de simpatizanti si militanti ai Aliantei Civice. In ziua de astazi Dreapta este divizata precum lumea crestina. „Unificarea dreptei” este un festish intelectual. In nicio tara membra UE dreapta nu se prezinta in alegeri in formatul unui monolit. Dreapta este pluralista, divizata organizatoric in conservatori, crestindemocrati si liberali.

11. Dreapta si metapolitica

Metapolitica mesajului de dreapta detine trei constante: suveranitate, libertate si identitate.

12. Dreapta si garoafa comunistei Rosa Luxemburg

O intrebare: cum poti sa fii de dreapta si sa iti afisezi drept simbol electoral garoafa comunistei Rosa Luxemburg?

12 bis. Anul electoral 2014

Anul electoral 2014 va fi marcat de un euroscepticism emergent si de un vot antisistem. Alegerile locale din Franta si Marea Britanie vor fi barometrul acestui fenomen. Agenda metapolitica cuprinde trei elemente: libertate, suveranitate si identitate. Partidul si/sau liderul care isi asuma politic aceasta agenda va fi castigatorul anului electoral 2014.

Memoria istoriei: In ziua de 6 iunie 1998, liderii Partidului Alternativa României (devenit în 27 martie 1999 Uniunea Forţelor de Dreapta) lansau Manifestul Dreptei din România

Text+autor+idee+sursa informationala: Varujan Vosganian

Manifestul Dreptei

În ziua de 6 iunie 1998, liderii Partidului Alternativa României (devenit în 27 martie 1999 Uniunea Forţelor de Dreapta) lansau Manifestul Dreptei din România. În vremea aceea dreapta era încă demonizată în ţara noastră. Sondajele de opinie socoteau că alegătorii de stânga se găsesc într-o copleşitoare majoritate,  iar ideologia de dreapta era, cel mai adesea, asociată cu legionarismul. Lucrurile s-au schimbat de atunci, culoarul de dreapta este mult mai vizitat de către oamenii politici iar sondajele dau o predilecţie de vot către mişcările de dreapta. Care, la rândul lor, au proliferat pe(ste) măsură.

Îmi fac o datorie de onoare de a aminti, deopotrivă cu numele celorlalţi iniţiatori ai acest manifest – Adrian  Iorgulescu, Laurenţiu Ulici,  Paul Ghiţiu, Bogdan Teodorescu, Adrian Ciocănea – textul acestui Manifest al Dreptei:

1. Dreapta garantează proprietatea fiecărui cetăţean şi o apără împotriva oricărei agresiuni. Fiecare român trebuie să ştie că nimeni nu-l poate deposeda de bunurile sale, multe sau puţine, dobândite în mod legal.

2. Dreapta garantează integritatea naţională, unitatea statală a României, limba română ca singura limbă oficială pe teritoriul ţării. Dreapta reafirmă idealul reîntregirii României.

3. Dreapta militează pentru întârirea autorităţii instituţiilor statului de drept, în mod special în domeniul combaterii infracţionalităţii. Dreapta susţine cetăţeanul împotriva birocraţiei, indolenţei şi corupţiei aparatului funcţionăresc. Exerciţiul autorităţii va porni de la supremaţia legii, egală pentru toţi.

4. Dreapta îmseamnă capitalism. Considerăm că principalul scop al oricărui Guvern al României trebuie să fie prosperitatea cetăţenilor. Dreapta militează pentru tratament egal între investitorii români şi străini, dar şi pentru stimularea investiţiilor naţionale. Întreprinzătorii autohtoni, mici sau mari, constituie principalul pilon al dezvoltării economice. Cei care produc nu vor mai plăti pentru cei care nu poduc, iar ruinarea firmelor care creează profit trebuie să înceteze.

5. Dreapta consideră că singura cale de rezolvare a crizei româneşti este dezvoltarea unei economii bazate pe economia de piaţă, eliberată de presiunile politice şi electorale. O Românie echilibrată politic va fi o românie liniştită pe plan intern şi acceptată fără rezerve pe plan internaţional. Dreapta susţine libera concurenţă prin care cei mai buni trebuie să învingă. Societatea românească trebuie să-şi selecteze şi să-şi promoveze cum se cuvine valorile umane, să încurajeze iniţiativa şi să respecte asumarea riscului.

6. Dreapta susţine întărirea şi modernizarea armatei naţioale, instituţie care asigură atât paza hotarelor cât şi, prin neimplicarea sa în disputele politice, un climat de echilibru intern.

7. Dreapta garantează fiecărui cetăţean libertatea de a-şi alege confesiunea, conform Constituţiei. Dreapta consideră Biserica Ortodoxă Română drept lider spiritual al poporului român.  Dreapta militează pentru reafirmarea valorilor moralei creştine.

8. Dreapta afirmă identitatea culturală a românilor, militează pentru promovarea valorilor tradiţionale, precum şi pentru integrarea lor în circuitul internaţional. Dreapta respinge orice formă de extremism.

9. Dreapta susţine prezenţa demnă a României în lume printr-o diplomaţie profesionistă, ofensivă şi realistă. 

10. Dreapta susţine că principalul său duşman este mentalitatea comunistă, menţinută în structurile administrative, în structurile economice de stat şi în structurile politice. Dreapta îi susţine pe toţi cei încrezători în forţele lor, pe toţi cei care pot contribui la renaşterea României.

Aşadar, acesta e textul. Îmi amintesc că, în emisiunea politică săptămânală pe care o avea la ProTv, împreună cu Lucian Mândruţă, Silviu Brucan mi-a acordat nota 10 (lucru rarisim pentru el), motivându-şi gestul prin faptul că România are nevoie de curajul de a asuma dreapta ca ideologie democratică şi că acest Manifest rupe acest complex al românilor în faţa ideologiei de dreapta. România nu era în NATO, nu începuse încă negocierile de aderare la UE iar, potrivit sondajelor, la întrebarea privind oportunitatea reîntoarcerii la comunism, cei mai mulţi români ar fi răspuns afirmativ. Industria românească, sistemul bancar şi cel de asigurări, aparţineau, în majoritate, statului iar economia de piaţă liberă era, încă, un vis îndepărtat. Citiţi, ştiind aceste lucruri, Manifestul Dreptei din România şi poate că ar trebui să-l recitim, de mai multe ori, cu toţii.