Situatia partidelor socialdemocrate in UE

Sa analizam situatia partidelor socialdemocrate in UE. Procentele obtinute in alegerile parlamentare arata astfel:

Malta – 55,04% (2013: 54,08%),  PV=92,06% ===> Coalitie guvernamentala

Romania – 45,68% (2012: 33,61%), PV=39,78% ===> Coalitie guvernamentala

Marea Britanie  – 40,30% (2015: 30,50%), PV=68,70% ===> Opozitie

Croatia – 33,82% (2015;32,31%), PV=52,59% ===> Opozitie

Portugalia – 32,30% (2011 28,10%), PV=55,86% ===> Coalitie guvernamentala

Suedia  – 31% (2010: 30,70%), PV=85,80% ===> Coalitie guvernamentala

Slovacia  – 28,28% (2012: 44,41%), PV=59,82% ===> Coalitie guvernamentala 

Bulgaria – 27,19% (2014: 15,40%), PV=52,57% ===> Opozitie

Austria – 26,86%% (2013: 26,8%), PV=80% ===> Opozitie

Danemarca – 26,3% (2011: 24,8%), PV=85,80% ===> Opozitie

Letonia – 23% (2011: 28,40%), PV=58,85% ===> Opozitie,

Spania – 22,60% (2015: 22%), PV=22,63% ===> Opozitie

Belgia – 20,52% (2010: 22,94%), PV=89,45% ===> Opozitie

Germania – 20,50% (2013: 25,70%), PV=76,20% ===> Coalitie guvernamentala

Luxemburg – 20,20% (2009: 21.60%), PV= ===> Coalitie guvernamentala

Italia – 18,77% (2013: 26,45%) ===> Opozite

Ungaria – 17,91% (2014: 25,57%), PV=67,56% ===> Opozitie

Finlanda – 16,51% (2011: 19.10%) ===> Opozitie

Estonia – 15,2% (2011: 17,10) ===> Coalitie guvernamentala

Lituania – 15% (2012: 18,30%)  ===> Coalitie guvernamentala

Slovenia – 9,93% (2014: 10.5%), PV = 52,63% ===> Coalitie guvernamentala

Franta – 7,44% (2012: 29,35%) ===> Opozite

Cehia – 7,3% (2013: 20,5%) ===> Opozitie

Irlanda – 6,6% (2011: 19,5%)  ===> Opozitie 

Grecia – 6,28% (2015; 4,68%) ===> Opozitie

Cipru – 6,20% (2011: 8,90%) ===> Opozitie

Olanda – 5,70% (2012: 24,84%) ===> Opozitie

Polonia – partid neparlamentar

Socialdemocratii guverneaza in Malta, Italia, Romania, Portugalia, Slovacia, Suedia, Germania, Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia.

In anul in curs este posibil ca socialdemocratii sa piarda guvernarea in Italia, Suedia, Letonia, Luxemburg si Slovenia. In fostele tari comuniste socialdemocratii guverneaza in Slovacia, Estonia, Lituania si Slovenia. In restul tarilor socialdemocratii se pozitioneaza sub marja de 25%, in Polonia socialdemocratii se afla in afara parlamentului.

Se observa ca in Franta, Olanda, Grecia, Irlanda, Germania, Spania si Danemarca au obtinut scoruri foarte slabe, impartind soarta opozitiei alaturi de alte partide.

Bulgaria, Romania si Slovacia sunt singurele exceptii unde partidele socialdemocrate depasesc marja de 25%.

 

 

 

Publicat în 2 mai 2013 alegeri locale in Anglia; Tara Galilor si Scotia, alegeri anticipate colegiul 1 sectorul 1 Bucuresti, alegeri anticipate colegiul 19 sectorul 4 Bucuresti, alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia, alegeri europarlamentare 2014, alegeri locale 10 octombrie, alegeri locale 1992, Alegeri locale 2012, alegeri locale Bavaria, alegeri locale Berlin 2011, Alegeri locale Italia 2011, alegeri locale partiale Sanislau, Alegeri locale Saxonia Inferioara, alegeri locale spania 2010, alegeri locale Spania 2011, alegeri locale Viena, alegeri parlamentare 1937, alegeri parlamentare 1990, alegeri parlamentare 2008, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 9 decembrie, alegeri parlamentare 9 decembrie 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri parlamentare anticipate 25.05.2014, alegeri parlamentare anticipate Grecia, alegeri parlamentare anticipate Tara Hategului, alegeri parlamentare cehia, alegeri parlamentare Franta 2012, Alegeri parlamentare Italia, alegeri parlamentare marea britanie, alegeri parlamentare Olanda, alegeri parlamentare republica moldova, alegeri parlamentare Serbia, alegeri parlamentare Slovacia 2012, alegeri parlamentare Spania 2011, alegeri parlamentare ungaria 2010, alegeri parlamentare Venezuela, alegeri parlamentaree 1946, alegeri partiale colegiul 3 Hunedoara, alegeri prezidentiale 2 noiembrie 2014, alegeri prezidentiale 2009, alegeri prezidentiale 2014, alegeri prezidentiale anticipate, alegeri prezidentiale Franta 2012, alegeri prezidentiale Slovacia, alegeri primar Baia Mare, alegeri Ramnicu Valcea, alegeri regionale Franta, Alegeri regionale Franta 2010, alegeri ungaria 2010, Alegerile europarlamentare (22-25.05.2014), alegerile europarlamentare 2019, alegerile europarlamentare 22-25 mai 2014, alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, alegerile parlamentare 2016, Alegerile parlamentare din Germania - sondaje si proiectii electorale, Alegerile pentru Parlamentul European din 22 - 25 mai 2014, BUFONII IN ALEGERILE DIN ITALIA, calendar alegeri parlamentare 2012, PSD, PSDR, Uncategorized. Leave a Comment »

Sfarsitul politicii (RO)


Dupa succesurile cu Andrei Gheorghe si Dan Bittman la Ministerul de Finante, dupa candidatura lui Honorius Prigoana la Colegiul 1 pentru Camera Deputatilor, iata ca PDL pluseaza cu Teo Trandafir la Colegiul 19. Sa notam si ca alte optiuni avute in vedere au fost Florin Calinescu si Octavian Bellu. Avem deja ceea ce se cheama un trend. In curand probabil ii vom vedea in Parlament si pe Guta sau Florin Salam.

Intrarea personajelor din show business si din zone conexe (sport, lumea mondena) in politica nu este o premiera. A fost aplicata sistematic de PRM – cu Irina Loghin, Ion Dolanescu, Mitica Dragomir, Oana Zavoranu si altii; sporadic si de partide mainstream – vezi Ion Caramitru la PNTcd, Mircea Diaconu la PNL, Mihai Malaimare si Ilie Nastase la PSD. Dar este pentru prima data cand unul dintre partidele principale pare decis sa aplice aceasta reteta pe scara larga.

In cazul unor partide marginale pe scena politica, includerea unor vedete in oferta electorala poate fi o strategie destul de buna pentru cresterea vizibilitatii publice. Dar in cazul principalului partid guvernamental, stapan cvasi-absolut pe masinaria administrativa a statului, miza nu poate fi aceeasi. Este vorba in mod clar de altceva.

In primul rand, PDL nu este un veritabil partid politic. Despre tribulatiile lui asa-zis doctrinare am mai scris: PDL pur si simplu pare incapabil sa isi defineasca un loc al lui in spectrul politic. De fapt, din acest punct de vedere, PDL nu este foarte diferit de PRM: ambele sunt partide „de lider”, total dependente de umorile schimbatoare ale sefului suprem. Este greu sa stabilizezi o orientare doctrinara in aceste conditii – sau, cel mult, poti sa-i dai o definitie de tip auto-referential, bazata chiar pe personalitatea sefului: doctrina noastra este ce spune seful ca este. Sau altfel spus: basescianism.
Pe aceasta baza, politica PDL-ista poate sa faca oricine – nu este nevoie de cine stie ce credentiale teoretic-doctrinare, ci este suficienta patrunderea finelor nuante ale basescianismului. Iar pentru asta, unii s-au nascut cu un talent special.

Dar este mai mult decat atat. Eforturile constante ale PDL de a atrage – nu ca simpatizanti, ci chiar in functii politice – oameni cu notorietate din afara partidului (vezi si grupul „intelectualilor” – Preda, Voinescu, Macovei, TRU) este un simptom al anxietatii acestei grupari legata de ilegitimitatea puterii pe care o exercita.
PDL insusi nu a depasit niciodata zona din jurul a 30% din voturile romanilor si nici nu a putut construi vreo coalitie durabila; iar campionul sau absolut, legendara masina de castigat alegeri Traian Basescu, a supravietuit in extremis la ultimele alegeri prezidentiale in fata unui adversar care s-a batut singur (dupa orice standard, un rezultat slab pentru un presedinte in functie; amintiti-va ca la Primaria Bucurestiului a castigat prima data tot la limita, dar la alegerile urmatoare, in 2004, a triumfat din primul tur cu peste 60%, la mare distanta in fata aceluiasi contracandidat – Mircea Geoana). In acest moment, PDL controleaza autoritar parlamentul si guvernul in flagranta contradictie cu ce au votat romanii la ultimele alegeri. Si are o problema serioasa de legitimitate.
In aceste conditii, PDL se simte nevoit sa se prezinte ca fiind ceva mai mult decat o factiune politica. Trebuie sa-si construiasca o imagine de grupare deschisa si inclusiva, iar atragerea de personalitati cu notorietate din diferite zone serveste acestui scop. Nu intamplator seful organizatiei PDL din sectorul 4 al Bucurestiului explica nominalizarea lui Teo Trandafir pe baza „principiului portilor deschise”. Dupa experienta partial problematica cu „grupul intelectualilor” (vezi zgomotele incomode produse de Cristian Preda si – in mult mai mica masura – de Sever Voinescu; Preda a mers pana la opozitie explicita fata de proiectul basescian de desfiintare a unei camere a Parlamentului), PDL spera probabil ca artistii si animatorii TV vor fi mai usor de gestionat.

Dincolo de problemele de imagine ale PDL, avalansa de vedete in politica nu este decat un alt simptom al destructurarii grave a politicii romanesti. Este perfect normal ca oricine sa se priceapa la politica, ca si la fotbal – pentru ca, in fond, politica ne priveste pe toti. Dar la fotbal chibitii nu intra pe teren.

Asistam de fapt la discreditarea politicii ca profesie – pentru prima data, pe scara larga chiar in centrul sistemului politic, nu doar la periferie. Interesant ca asta se intampla in partidul condus (pe hartie) de Emil Boc, cel care in urma cu niste ani parea a reprezenta un model de cariera dedicata politicii.
Iar ce se intampla acum este pe aceeasi linie cu eforturile sustinute ale presedintelui Basescu si acolitilor sai din ultimii ani de a slabi partidele si de a decredibiliza insasi notiunea de partid politic si pe cea conexa de parlament cu o anumita configuratie politica care rezulta din alegeri (principalul teoretician al anti-partidismului basescianist este Catalin Avramescu).

Sursa: Rational-Idealist

Radu Stroe: „Vrem sa facem o politica a bunului-simt, in antiteza cu o politica a nesimtirii”

Declarații de presă ale candidatului PNL în Colegiul 1 pentru Camera Deputaților, Radu Stroe, secretar general PNL

Voi începe prin a vă spune că sunt deosebit de onorat de susținerea președintelui partidului, am fost împreună vechi combatanți în Partidul Național Liberal în momentele cele mai grele, și de susținerea domnului primar Andrei Chiliman, de asemenea, așa cum spunea, din ’90 am trecut prin toate baricadele, prin toate momentele dificile sau mai puțin dificile prin care a trecut Partidul Național Liberal și vreau să le mulțumesc pentru faptul că astăzi, în mod public, fac această susținere.

Aș vrea să răspund la o întrebare care mi s-a spus de foarte multe ori în ultima perioadă de timp: De ce candidez? Și răspunsul este foarte simplu. Eu candidez astfel încât împreună cu președintele PNL-ului, cu Andrei Chiliman, cu toată echipa liberală să încercăm în România să schimbăm modul de a face politică. Încă pare o iluzie, încă pare ceva ce nu e foarte clar, dar asta e realitatea, trebuia să fie odată acest început. Noi vrem să facem o politică diferită de cea făcută până în prezent în România și, în special, diferită față de politica PD-L-ului. Deci o politică a bunului-simț, în antiteză cu o politică a nesimțirii, cu o politică care în esență nu urmărește altceva decât branșarea la banul public pe care o duce PD-L-ul într-un mod asiduu, continuu, perpetuu.

Dacă o să mă întrebați ce înseamnă politica bunului-simț, am să vă spun câteva elemente foarte simple și toată lumea se poate încadra într-un asemenea drum pe care noi vrem să-l deschidem în România. Politica bunului-simț înseamnă, în opinia noastră, în primul rând, respectul față de alegători. Pare o frază simplă. În realitate, respectul față de alegători și față de angajamentele luate este esențial pentru că asta înseamnă că atunci când faci campanie electorală și nu te angajezi la lucruri realiste, înseamnă că nu vei reuși să-ți îndeplinești mandatului, înseamnă că faci o politică mincinoasă, demagogică, populistă. Eh, noi nu mai vrem să facem treaba asta.

De asemenea, prin politica bunului-simț se poate înțelege faptul că după ce ai fost ales sau numit este obligatoriu să te apleci asupra problemelor oamenilor, să încerci să le rezolvi, să fii alături măcar cu sufletul, dacă pentru moment situația juridică de fapt nu permite imediat o rezolvare a anumitor chestiuni, dar măcar să fii alături de ei.

Politica bunului-simț înseamnă să desemnezi oameni, valori, competențe, iar nu indivizi fără o pregătire profesională superioară, fără o experiență profesională minimă, mai ales când este vorba de Parlamentul României, pentru că noi nu-i trimitem într-un consiliu de administrație sau într-o fabrică de chiftele sau de cuie, îi trimitem în Parlamentul României. Acolo nu poți să te duci fără o meserie exersată pentru că nu ai ce face, te duci și te culci.

Politica bunului-simț mai înseamnă, în opinia noastră, și consecvența, consecvența în a susține principiile liberale nu numai politice, și mai ales cele economice. Înseamnă să lupți pentru reducerea taxelor și impozitelor, toate celelalte, dezvoltarea economică, creșterea investițiilor, pentru că noi nu vedem cum se pot face politici sociale în România fără dezvoltare economică. Este exclusă această posibilitate. Băieții aceștia care sunt la putere acum bâjbâie și nu sunt sigur dacă o fac din prostie sau din ticăloșie sau poate dintr-amândouă.

Politica bunului-simț înseamnă și curaj, curajul să faci o opoziție fermă, curajul să faci o opoziție nelimitată, evident cu argumentația necesară, realistă, corectă, să lași jocurile duble deoparte. Asta este în opinia noastră…Poate aș mai putea adăuga pentru liberali  în special și o caracteristică ce vine din istorie, dedicarea exercițiului serviciului public. Deci, când te-ai angajat la guvernare sau în parlament sau în anumite funcții, prima ta idee trebuie să fie dedicarea către serviciul public, restul vine de la sine, dar în primul rând asta trebuie să faci. Din punctul acesta de vedere, sigur, eu am aproape 40 de ani dedicați serviciului public, după ’90 puteam să mă apuc și eu de altele, dar dacă am crescut până la 40 de ani într-un anume mod de a-mi vedea viața, de a-mi face viața, am considerat că e util pentru societate să continui în această manieră și nu m-am apucat nici de afaceri, nici de alte lucruri.

Eu m-aș opri aici pentru moment, doar cu precizarea că am cele trei proiecte privitor la pachetul de legi, sunt proiecte complexe și la reforma, eu zic, a administrației pentru că, în ideea mea, și reforma Constituției, și reforma statului și alte tipuri de reformă pe care le clamează astăzi în mod gratuit, pentru că au avut ocazia, cel puțin în ultimul an, să facă ceva și nu au făcut nimic, eu vorbesc de reforma administrației și când zic lucrul acesta zic reforma acelor instituții care toate, într-o formă sau alta, primesc bani de la bugetul de stat.

De asemenea, eu am făcut un angajament față de programul domnului primar Chiliman privitor la Colegiul 1 și pe această cale mi-am asumat integral principalele obiective cu care domnul primar nu numai că a câștigat primăria, dar a și rezolvat în mod unic, aș putea spune, în România problema esențială care este a oamenilor, cea a anvelopării blocurilor. Este poate, nu știu, mai există un sector în București care se zbate să facă treaba asta și încă unul care e încă foarte departe de a realiza ce a făcut domnul Chiliman, adică să anvelopezi peste 80 de blocuri, 84, nu mai știu exact, în care oamenii, în loc să plătească factura pe care am putea-o exemplifica la nivelul de 100%, ei vor plăti maximum 60, uneori poate tinde către 50%. Asta e problema lor, problema existențială, mai ales în condițiile crizei economice.

Sigur, domnul primar mai are și alte programe. Problema securității cetățeanului pentru că văd că unii visează să aducă droguri, alții visează nu știu ce să facă cu fetele, noi credem că trebuie să securizăm școlile. Copii nu trebuie să mai aibă de-a face cu derbedeii care intră fiecare cum vrea în școală și să facă tot ce vor ei acolo. Securizarea pe stradă, în parcuri, astea sunt problemele fundamentale, mai sunt și altele.

Eu mă opresc aici. Atât doar declar pentru alegătorii mei din colegiu că eu voi urma ad-litera programul primarului Chiliman.

Vă mulțumesc!

Radu Stroe

Taranistii il sprijina pe Radu Stroe

La alegerile parlamentare partiale din Colegiul numarul 1  din Bucuresti, taranistii il sustin pe liberalul  Radu Stroe.

Din 1990, taranistii impartasesc aceleasi valori spirituale cu liberalii, in consecinta, sustinerea  candidatului PNL de catre taranisti este un lucru absolut normal.

Lupta pentru castigarea colegiului  va fi foarte dura. Honorius Prigoana, contracandidatul lui Radu Stroe va fi sustinut de toata “adunatura” portocalie formata din: manelisti, soferi fara permis de conducere, comentatori politici dependenti de banii “mogulului gunoaielor”, alti “deontologi portocalii” . Prin reusita lui Honorius Prigoana, PDL-istii vor sa demostreze faptul ca “manelizarea” politicii romanesti este definitiva.

Radu Stroe a fost senator de Maramures si a reusit sa atraga fonduri importante pentru judet. Daca va fi ales, sunt convins ca va face o treaba buna pentru alegatorii din Colegiul numarul 1 din Bucuresti.

Material publicat pe blogul lui Ion Beuca – Blog de taranist maramuresan

Conferinta de presa a prim-vicepresedintelui PNL Ludovic Orban, 4 ianuarie 2010

J; A început campania electorală pentru locul de deputat din sectorul 1. Cum îl veţi ajuta pe Radu Stroe?

L. O.: În ceea ce mă priveşte pe mine, voi face campanie din casă în casă, aşa cum este felul meu de a face campanie şi, alături de Radu Stroe şi de colegii mei, vom prezenta practic toate calităţile candidatului nostru, toate atuurile programului nostru şi vom explica bucureştenilor din sectorul 1 că e în interesul lor să aibă un reprezentant de calibrul lui Radu Stroe.

J: Despre Honorius Prigoană ce părere aveţi?

L.O.: Din punctul meu de vedere, este o sfidare la adresa bunului – simţ al cetăţenilor României, după modelul lui Traian Băsescu, care şi-a trimis fiica în Parlamentul European, cu voturi legate de Partidul Democrat. Acest exemplu negativ de nepotism, de promovare a nonvalorii, de promovare a oamenilor complet lipsiţi de calităţi, acest model văd că este urmat de membrii Partidului Democrat prin a trimite în candidatură, practic, un om care nici nu ştie foarte bine unde se află strada Jiului sau un om care nici măcar nu cunoaşte bine legislaţia în domeniu în România. După părerea mea, este o sfidare şi o jignire la adresa tuturor cetăţenilor României, printre care sunt milioane de români, de zece ori mai bun decât această beizadea, acest băiat al unui om, care îşi câştigă banii din contracte cu statul şi cu administraţiile locale ale PD.

J: Va exista o lansare oficială a candidaturii domnului Radu Stroe?

L.O: Lansarea e făcută deja. Esenţa campaniei, pe care am dus-o deja în ţară, este campania directă, pe picior de egalitate, cu fiecare cetăţean.

J: I-a pus partidul la dispoziţie sume de bani domnului Stroe?

L.O.: Nu partidul. Există foarte mulţi membrii, lideri ai PNL care se vor implica în campanie în mod direct. Pentru acest tip de campanie nu trebuie bani, ci doar voinţă şi credinţă şi convingere şi sunt convins că acest tip de campanie va fi câştigător în sectorul 1.

J: Cu ce va contribui PSD la campanie?

L.O.: Nu am discutat un astfel de aspect şi, practic, faptul că PSD nu înaintat nici un candidat, recunoaştem că e un avantaj pentru candidatul PNL dar nu am avut vreo condiţie sau vreo negociere.

J: Domnul Chiliman v-a informat? Acordul acela între PSD şi PNL Bucureşti a fost semnat?

L.O: Eu ştiu despre un gentleman agreement, nu ştiu de nici un acord. Ceea ce mă interesează pe mine este ca bucureştenii din colegiul 1 să aibă un reprezentant în Parlament care să le facă cinste, care să aibă în spate experienţă, calităţile necesare, să aibă capacitatea de a reprezenta cum trebuie în Parlament bucureştenii, pentru ca viaţa lor să se îmbunătăţească.

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: