Simulare alegeri parlamentare – doua studii

Inevitabil anul electoral 2019 se aproprie. Partidele politice isi pregatesc strategia pentru alegerile europarlamentare si pentru cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale.

Alegerile europarlamentare se vor desfasura in mai 2019. Romania va primi doi europarlamentari in plus. Astfel lotul Romaniei se mareste de la 32 la 34 de europarlamentari. In Parlamentul European domina familile politce clasice, cum ar fi PPE, S&D si ALDE Europa. Alegerile europarlamentare sunt foarte importante. Cu toate ca participarea la urne a fost foarte slaba (2014: 32,40%)  aceste alegeri vor proiecta raportul de forte inaintea scrutinului prezidentiale.

A. Alegeri europarlamentare

Prima simulare cuprinde urmatoarele constante:

  • toate partidele din cadrul Opozitie candideaza pe liste separate. USR nu este afiliat unei familii politice europene, PNL si PMP sunt afiliate gruparii PPE.
  • din cadrul formatiunilor neparlamentare niciun partid nou infiintat sau in curs de infiintare nu poate sa colecteze cele 200.000 de semnaturi necesare pentru participarea la alegerile europarlamentare. In 2014 urmatoarele formatiuni neparlamentare au reusit sa colecteze cele 200.000 de semnaturi necesare: Mircea Diaconu (Independent), PP-DD (a fuzionat 2015 in UNPR), PRM, Forta Civica (a fuzionat in iulie 2014 in PDL), PER. In 2016 formatiunile PNTCD, M10 nu au reusit sa colecteze semnaturile necesare participarii in alegerile legislative.

Simularea ne proiecteaza urmatorul tablou electoral.

  • PSD, 3.500.000 VVE, 38,78%, 14 mandate
  • PNL, 3.000.000 VVE, 33,24%, 12 mandate
  • UDMR, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
  • USR, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
  • ALDE, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
  • PMP, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate 
  • Alte formatiuni, 525.000 VVE, 5,81%

PSD isi conserva electoratul, PNL revine si depaseste scorul obtinut la alegerile locale din 2016, UDMR, USR, ALDE si PMP reusesc treaca pragul electoral.

B. Alegeri legislative anticipate 2018 sau 2019/Alegeri legislative 2020

Acest studiu contine urmatoarele constante:

  • partidele de opozitie (PNL, USR, PMP, Romania 100) formeaza o lista comuna
  • formatiunea condusa de Ponta si Daniel Constantin „Pro Romania” reusesc sa colecteze semnaturile necesare participarii in scrutiunul elec.toral
  • UDMR reuseste sa treaca pragul electoral de 5%.
  • „Pro Romania” reuseste sa treaca pragul de 5%. Acest scor afecteaza bazinul electoral socialdemocrat.

Simularea ne arata urmatorul panoul electoral

  • Alianta Opozitiei Unite (PNL, USR, PMP, Romania 100) 4.000.000 VVE, 44,75%, 246 mandate
  • PSD 3.000.000 VVE, 29,84%, 163 mandate
  • UDMR 525.000 VVE, 5,22%, 28 mandate
  • Pro Romania 505.000 VVE, 5,02%, 27 mandate
  • Alte formatiuni 1.520.000 VVE, 15,17%, 0 mandate

Astfel Alianta Opozitie Unite castiga la urne 44,75%, dar reuseste sa obtina – singura – o majoritate de pe 50%. PSD se regaseste pe bancile opozitie. AJuns in opozitie PSD va fi nevoit sa parcurga un intreg proces de reforma interna. Daca „Pro Romania” va reusi sa treaca pragul electoral atunci partidul va fi nevoit sa faca eforturi considerabile de a ramine in centrul antentiei.  „Pro Romania” poate coagula si alte formatiuni desprinse din PSD cum ar fi Partidul Dreptatii Sociale PDS condus de Marian Vanghelie si Partidul Social Roman PSRO condus de Mircea Geoana. Un asemenea partid poate coagula voturile nemultumitilor din esantionul electoral de centru-stanga, care nuvoteaza PSD, dar nu doresc sa voteze cu dreapta. Sa ne reamintim ca al patrulea partid parlamentar si al doilea partid de opozitie au disparut dupa patru ani. PP-DD a fost absorbit de UNPR si PRM este din 2008 partid neparlamentar.

 

 

Absenteismul, cancerul democratiei parlamentare

Regula democratiei parlamentare este simpla. Un exemplu pe intelesul tuturor. Intr-o comunitate traiesc 100 de cetateni. 80 sunt saraci, unii dintre ei analfabeti si mai toti flaminzi. 20 sunt bine educati, bogati si bine imbracati. In ziua votului 19 din cei 20 cetateni bogati stau acasa, joaca bridge, se delecteaza la un pahar de whisky scotian si comenteaza pe retelele de socializare.

Din cei 80 de saraci, analfabeti si flaminzi 79 se prezinta la vot si voteaza un candidat populist, dar corupt pina in maduva oaselor. Dupa alegeri DNA deschide proaspat alesului parlamentar un dosar de coruptie. Peste noaptei cei destepti si bogati se simt indignati, unii protesteaza, altii cer alegeri anticipate. Se strang semnaturi si se organizeaza un referendum de demitere.

Cetatenii saraci si flaminzi stau in ziua votului acasa si absenteaza masiv. Parlamentarul corupt reuseste astfel sa isi conserve imunitatea.

Democratia este oarba si nu cunoaste cetateni bogati sau saraci, democratia nu face diferenta intre geniu si prostia oarba. Toata tarile prospere au progresat spre stabilitate si prosperitate prin PARTICIPARE MASIVA ==> MINIM 80% la urne<===.

Nu exista un parlament al non-votantilor. Cine nu voteaza gireaza prin absenteism populismul si partidele extremiste.

absenteism Foto: Leonid Tica

Publicat în așa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, alegeri europarlamentare 2014, alegeri parlamentare 1937, alegeri parlamentare 1990, alegeri parlamentare 2008, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 9 decembrie, alegeri parlamentare 9 decembrie 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri parlamentare anticipate 25.05.2014, alegeri parlamentare anticipate Grecia, alegeri parlamentare anticipate Tara Hategului, alegeri parlamentare cehia, alegeri parlamentare Franta 2012, Alegeri parlamentare Italia, alegeri parlamentare marea britanie, alegeri parlamentare Olanda, alegeri parlamentare republica moldova, alegeri parlamentare Serbia, alegeri parlamentare Slovacia 2012, alegeri parlamentare Spania 2011, alegeri parlamentare ungaria 2010, alegeri parlamentare Venezuela, alegeri parlamentaree 1946, Alegerile europarlamentare (22-25.05.2014), alegerile europarlamentare 2019, alegerile europarlamentare 22-25 mai 2014, alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, alegerile parlamentare 2016, Alegerile parlamentare din Germania - sondaje si proiectii electorale, Alegerile pentru Parlamentul European din 22 - 25 mai 2014, Bursa transferurilor parlamentare, ca în Federația Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, calendar alegeri parlamentare 2012, democratie consolidata, democratie defecta, exit polls alegeri parlamentare anticipate republica moldova, și care privește climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declarațiile Dvs de susținere a democrației în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, OSCE/ODIHR caută observatori pentru alegerile parlamentare, Parlament, parlament unicameral 300 de deputati, Parlamentul a votat o moțiune de cenzură împotriva guvernului, Președintele Basescu a încălcat principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în fața Parlamentului, Prognoza alegeri parlamentare 09.12.2012, Restauratia monarhiei parlamentare - ACUM!, sectii de votare in Germania - alegeri parlamentare in Germania 2016, Simulare alegeri europarlamentare (data base, Spune-i Parlamentarului tău: NU - Roșia Montană, trebuie să fie numiți de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General, Uncategorized. Leave a Comment »

Situatia partidelor socialdemocrate in UE

Sa analizam situatia partidelor socialdemocrate in UE. Procentele obtinute in alegerile parlamentare arata astfel:

Malta – 55,04% (2013: 54,08%),  PV=92,06% ===> Coalitie guvernamentala

Romania – 45,68% (2012: 33,61%), PV=39,78% ===> Coalitie guvernamentala

Marea Britanie  – 40,30% (2015: 30,50%), PV=68,70% ===> Opozitie

Croatia – 33,82% (2015;32,31%), PV=52,59% ===> Opozitie

Portugalia – 32,30% (2011 28,10%), PV=55,86% ===> Coalitie guvernamentala

Suedia  – 31% (2010: 30,70%), PV=85,80% ===> Coalitie guvernamentala

Slovacia  – 28,28% (2012: 44,41%), PV=59,82% ===> Coalitie guvernamentala 

Bulgaria – 27,19% (2014: 15,40%), PV=52,57% ===> Opozitie

Austria – 26,86%% (2013: 26,8%), PV=80% ===> Opozitie

Danemarca – 26,3% (2011: 24,8%), PV=85,80% ===> Opozitie

Letonia – 23% (2011: 28,40%), PV=58,85% ===> Opozitie,

Spania – 22,60% (2015: 22%), PV=22,63% ===> Opozitie

Belgia – 20,52% (2010: 22,94%), PV=89,45% ===> Opozitie

Germania – 20,50% (2013: 25,70%), PV=76,20% ===> Coalitie guvernamentala

Luxemburg – 20,20% (2009: 21.60%), PV= ===> Coalitie guvernamentala

Italia – 18,77% (2013: 26,45%) ===> Opozite

Ungaria – 17,91% (2014: 25,57%), PV=67,56% ===> Opozitie

Finlanda – 16,51% (2011: 19.10%) ===> Opozitie

Estonia – 15,2% (2011: 17,10) ===> Coalitie guvernamentala

Lituania – 15% (2012: 18,30%)  ===> Coalitie guvernamentala

Slovenia – 9,93% (2014: 10.5%), PV = 52,63% ===> Coalitie guvernamentala

Franta – 7,44% (2012: 29,35%) ===> Opozite

Cehia – 7,3% (2013: 20,5%) ===> Opozitie

Irlanda – 6,6% (2011: 19,5%)  ===> Opozitie 

Grecia – 6,28% (2015; 4,68%) ===> Opozitie

Cipru – 6,20% (2011: 8,90%) ===> Opozitie

Olanda – 5,70% (2012: 24,84%) ===> Opozitie

Polonia – partid neparlamentar

Socialdemocratii guverneaza in Malta, Italia, Romania, Portugalia, Slovacia, Suedia, Germania, Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia.

In anul in curs este posibil ca socialdemocratii sa piarda guvernarea in Italia, Suedia, Letonia, Luxemburg si Slovenia. In fostele tari comuniste socialdemocratii guverneaza in Slovacia, Estonia, Lituania si Slovenia. In restul tarilor socialdemocratii se pozitioneaza sub marja de 25%, in Polonia socialdemocratii se afla in afara parlamentului.

Se observa ca in Franta, Olanda, Grecia, Irlanda, Germania, Spania si Danemarca au obtinut scoruri foarte slabe, impartind soarta opozitiei alaturi de alte partide.

Bulgaria, Romania si Slovacia sunt singurele exceptii unde partidele socialdemocrate depasesc marja de 25%.

 

 

 

Publicat în 2 mai 2013 alegeri locale in Anglia; Tara Galilor si Scotia, alegeri anticipate colegiul 1 sectorul 1 Bucuresti, alegeri anticipate colegiul 19 sectorul 4 Bucuresti, alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia, alegeri europarlamentare 2014, alegeri locale 10 octombrie, alegeri locale 1992, Alegeri locale 2012, alegeri locale Bavaria, alegeri locale Berlin 2011, Alegeri locale Italia 2011, alegeri locale partiale Sanislau, Alegeri locale Saxonia Inferioara, alegeri locale spania 2010, alegeri locale Spania 2011, alegeri locale Viena, alegeri parlamentare 1937, alegeri parlamentare 1990, alegeri parlamentare 2008, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 9 decembrie, alegeri parlamentare 9 decembrie 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri parlamentare anticipate 25.05.2014, alegeri parlamentare anticipate Grecia, alegeri parlamentare anticipate Tara Hategului, alegeri parlamentare cehia, alegeri parlamentare Franta 2012, Alegeri parlamentare Italia, alegeri parlamentare marea britanie, alegeri parlamentare Olanda, alegeri parlamentare republica moldova, alegeri parlamentare Serbia, alegeri parlamentare Slovacia 2012, alegeri parlamentare Spania 2011, alegeri parlamentare ungaria 2010, alegeri parlamentare Venezuela, alegeri parlamentaree 1946, alegeri partiale colegiul 3 Hunedoara, alegeri prezidentiale 2 noiembrie 2014, alegeri prezidentiale 2009, alegeri prezidentiale 2014, alegeri prezidentiale anticipate, alegeri prezidentiale Franta 2012, alegeri prezidentiale Slovacia, alegeri primar Baia Mare, alegeri Ramnicu Valcea, alegeri regionale Franta, Alegeri regionale Franta 2010, alegeri ungaria 2010, Alegerile europarlamentare (22-25.05.2014), alegerile europarlamentare 2019, alegerile europarlamentare 22-25 mai 2014, alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, alegerile parlamentare 2016, Alegerile parlamentare din Germania - sondaje si proiectii electorale, Alegerile pentru Parlamentul European din 22 - 25 mai 2014, BUFONII IN ALEGERILE DIN ITALIA, calendar alegeri parlamentare 2012, PSD, PSDR, Uncategorized. Leave a Comment »

46


Incepand de astazi blogul AliantaDreptei se afla in campanie electorala.

Din punct de vedere personal campania referendumului prezidential este campania cu nr. 46.
Mai jos cititi palmaresul electoral absolvit pentru doua partide, in doua sisteme electorale.

Partidul Liberal din Germania * Freie Demokratische Partei
Parlamentare – Germania: 06.03.1983, 25.01.1987, 02.12.1990, 16.10.1994, 27.00.1998, 22.09.2002, 18.09.2005, 27.09.2009
Parlamentare – Republica Democrata Germania: 18.03.1990
Regionale – Renania de Nordwestfalia: 12.05.1985, 13.05.1990, 14.05.1995, 14.05.2000, 22.05.2005, 09.05.2010, 13.05.2012
Locale – Köln: 30.09.1984, 01.10.1989, 16.10.1994, 12.09.1999, 03.09.2000, 26.09.2004, 30.09.2009
Europarlamentare – Germania: 17.06.1984, 18.06.1989, 12.06.1994, 13.06.1999, 13.06.2004, 07.06.2009
Consiliul Consultativ al Migrantilor din Köln: 07.02.2010
Partidul National Liberal * Nationalliberale Partei
Parlamentare – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09.1992, 03.11.1996, 26.11.2000, 28.11.2004, 30.11.2008
Prezidentiale – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09./11.10.1992, 03.11./17.11.1996, 26.11./10.12.2000, 28.11./12.12.2004, 22.12./06.12.2009
Europarlamentare – Romania – Colegiul 43: 25.11.2007, 07.06.2009
Referenduri prezidentiale – Colegiul 43: 19.05.2007, 29.07.2012

Memoria istoriei: Alegerile parlamentare din 20 mai 1990

La 20 mai 1990 sau desfasurat primele alegeri parlamentare dupa decembrie 1989.

Senat. Au fost validate 13.956.180 din cele 14.825.764 exprimate.

Voturi nule: 9,40%

Mai jos sunt cele care au obținut mai mult de 1% din voturi.

FSN – Frontul Salvării Naționale: 9.353.006 (67,02%) voturi, 91 (76,47%) locuri

UDMR – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 1.004.353 (7,2%) voturi, 12 (10.08%) locuri

PNL – Partidul Național Liberal: 985.094 (7,06%) voturi, 10 (8.4%) locuri

MER – Mișcarea Ecologistă din România: 348.637 (2,5%) voturi, 1 (0,84%) loc

PNȚCD – Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: 341.478 (2,45%) voturi, 1 (0,84%) loc

AUR – Alianța pentru Unitatea Românilor: 300.473 (2,15%) voturi, 2 (1,68%) loc

PDAR – Partidul Democrat Agrar din România: 221.790 (1,59%) voturi, 0 locuri

PER – Partidul Ecologist Român: 192.574 (1,38%) voturi, 1 (0,84%) loc

PSoDR – Partidul Socialist Democratic Român: 152.989 (1,1%) voturi, 0 locuri

Singurul candidat independent care a intrat a fost Antonie Iorgovan cu 35.754 (0,26%) de voturi. Ceilalți canditați independenți au cules 391.781 (2,81%) de voturi.

Numarul total de locuri a fost 119.

Camera Deputaților. Au fost validate 13.707.159 din cele 14.825.017 exprimate.

Voturi nule: 9,25%.

Mai jos sunt cele care au obținut mai mult de 0,26% din voturi, minim necesar pentru alegerea unui deputat. Celelalte au însumat 5,24%.

FSN – Frontul Salvării Naționale: 9.089.659 (66,31%) voturi, 263 (66,41%) locuri

UDMR – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România: 991.601 (7,23%) voturi, 29 (7,32%) locuri

PNL – Partidul Național Liberal: 879.290 (6,41%) voturi, 29 (7,32%) locuri

MER – Mişcarea Ecologistă din România: 358.864 (2,62%) voturi, 12 (3,03%) locuri

PNTCD – Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat: 351.357 (2,56%) voturi, 12 (3,03%) locuri

AUR – Alianța pentru Unitatea Românilor: 290.875 (2,12%) voturi, 9 (2,27%) locuri

PDAR – Partidul Democrat Agrar din România: 250.403 (1,83%) voturi, 9 (2,27%) locuri

PER – Partidul Ecologist Român: 232.212 (1,69%) voturi, 8 (2,02%) locuri

PSoDR – Partidul Socialist Democratic Român: 143.393 (1,05%) voturi, 5 (1,26%) locuri

PSDR – Partidul Social Democrat Român: 73.014 (0,53%) voturi, 2 (0,51%) locuri

GDC – Grupul Democrat de Centru: 65.914 (0,48%) voturi, 2 0,51%) locuri

PDM – Partidul Democrat al Muncii: 52.595 (0,38%) voturi, 1 (0,25%) locuri

PLS – Partidul Liber Schimbist: 47.017 (0,34%) voturi, 1 (50,25%) locuri

PRN – Partidul Reconstrucției Naționale din România: 43.808 (0,32%) voturi, 1 (0,25%) locuri

PTLDR – Partidul Tineretului Liber Democrat din România: 43188 (0,32%) voturi, 1 (0,25%) locuri

FDGR – Forumul Democrat German: 38.768 (0,28%) voturi, 1 (0,25%) locuri

ULB – Uniunea Liberală Brătianu: 36.869 (0,27%) voturi, 1 (0.25%) locuri

Numărul total de locuri a fost 396. Dintre acestea 10 locuri au fost ocupate, conform legii electorale, de asociații și uniuni culturale ale minoritaților naționale care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi reprezentante de un deputat.

Informatii partide politice disparute:

MER – Mișcarea Ecologistă din România a fuzionat in 1998 Federatia Ecologista din Romania. In 2004 FER va fuziona prin absorbtie in Actiunea Populara. In 2008 Actiunea Populara va fuziona prin absorbtie in Partidul National Liberal.

AUR – Alianța pentru Unitatea Românilor. Alianta electorala formate de Partidul Republican si Partidul Unitatii Nationii Romane.

Partidul Republican a fuzionat in 1993 in Frontul Democrat al Salvarii Nationale, devenit ulterior Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

Partidul Unitatii Nationii Romane PUNR a fost absorbit in 2006 de Partidul Conservator.

PDAR – Partidul Democrat Agrar din România. In 1998 PDAR fuzioneaza cu Partidul Noua Romanie infiintand Partidul National Roman. PNR a fuzionat in 2001 prin absorbtie in Partidul Democrat.

PSoDR – Partidul Socialist Democratic Român a fuzionat in 1992 prin absorbtie in Frontul Democrat al Salvarii Nationale.

PSDR – Partidul Social Democrat Român a fuzionat prin absorbtie in 2001 in Partidul Socialdemocrat PSD.

GDC – Grupul Democrat de Centru GDC. Alianta electorala constituita intre Frontul Democrat Roman, Partidul Democrat Roman, Partidul Liber Democrat si Partidul National Democrat. Formatiunile componente nu au mai participat la scrutinul parlamentar din 1992.

PDM – Partidul Democrat al Muncii. PDM a fuzionat in 1994 in Partidul Democrat.

PLS – Partidul Liber Schimbist. PLS nu a mai participat la scrutinul parlamentar din 1992.

PRN – Partidul Reconstrucției Naționale din România. PRN a fuzionat in august 1992 prin absorbtie in PDAR.

PTLDR – Partidul Tineretului Liber Democrat din România. PTLD a fuzionat in ianuarie 1992 in Partidul Republican. Partidul Republican a fuzionat in 1993 in Frontul Democrat al Salvarii Nationale, devenit ulterior Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

Uniunea Liberala Bratianu ULB si-a incetat existenta politica in 2003 prin neinscrierea in registrul partidelor politice.

Sursa informationala: Cristian Preda, Sorina Soare, „Regimul, partidele si sistemul poliltic din Romania”, editura Nemira, 2008.

PSD: Doctrina si evolutie politica

Esichierul politic romanesc este dominat de doua formatiuni politice: Partidul National Liberal la centru-dreapta si Partidul Social Democrat la centru-stanga. Un rezumat istoric si o genealogie politica a PSD o cititi mai jos:

„După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reuşit, însă, să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. După o alianţă temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în 1995 în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianţă, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR, dar existenţa sa a fost de scurtă durată, până în 1999.

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN, care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”.

Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN. Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale. La prima Conferinţă Naţională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale.
Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi”, deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN, a obţinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61,5% din voturi.

La un an de la constituire, FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993, când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Solidarităţii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România.

Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziţie, perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

Pe fundalul unei prelungite crize politice şi economice, Uniunea Social Democrată, se destramă în 1999, astfel încât social-democraţii tradiţionali, sub conducerea lui Alexandru Athanasiu (devenit preşedinte al PSDR în 16 octombrie 1999) se orientează spre o fuziune cu PDSR. Alexandru Athanasiu a fost promotorul menţinerii PSDR pe linia social-democrată, reuşind să învingă gruparea care dorea reorientarea partidului spre social-liberalism, printr-o fuziune cu Alianţa pentru România.

În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR şi PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în 16 iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide.
La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă, dinamică, racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. Alexandru Athanasiu a evocat dimensiunea istorică a momentului, prin fuziunea dintre PSDR şi PDSR social-democraţia românească asumându-şi o istorie ale cărei rădăcini instituţionale se află în secolul al XIX-lea.

Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post- tranziţie.

La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preşedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale, precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate româneşti. În iulie 2003 PSD a fuzionat cu Partidul Socialist al Muncii, condus de Ion Sasu şi cu Partidul Socialist al Renaşterii Naţionale, fondat de Ioan Radu, viceprimar al Capitalei în acel moment, după plecarea din PRM. Miza acestor fuziuni nu era în primul rând electorală ci simbolică, pentru a realiza simplificarea scenei politice, transmiţând mesajul unei necesare clarificări ideologice în politica românească.

Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni. PD nu a putut împiedica primirea în Internaţionala Socialistă a PSD ca membru cu drepturi depline, la Congresul de la São Paulo din octombrie 2003, reprezentantul democraţilor fiind singurul care a votat împotrivă. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste.

Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraţiei în România, atât din punct de vedere instituţional, cât şi ideologic.

PSD a fost însă supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, partidul fiind nevoit să intre în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie-decembrie 2004. Adrian Năstase, deoarece a pierdut alegerile prezidenţiale, precum şi pentru a respecta decizia Congresului Extraordinar al PSD din august 2004, care îi cerea lui Ion Iliescu să revină în fruntea PSD după expirarea mandatului de Preşedinte al României, nu a mai candidat la preşedinţia partidului. La Congresul din 21 aprilie 2005, în urma unei competiţii dramatice, Mircea Geoană a devenit preşedinte al PSD. În 2005 a fost lansat un manifest al PSD, sub titlul “România europeană – România solidarităţii sociale”. Documentul reprezintă un pas important către racordarea doctrinară a PSD la realităţile interne şi europene. La 10 decembrie 2006 a avut loc un Congres Extraordinar al PSD, care l-a reconfirmat pe Mircea Geoană în fruntea PSD, iar Ion Iliescu a devenit Preşedinte de Onoare, în semn de respect şi apreciere a rolului şi contribuţiei acestuia la promovarea idealurilor şi valorilor social-democrate.

În perioada 2005-2009 PSD a realizat eforturi de racordare la acţiunile şi politicile Partidului Socialiştilor Europeni, însă credibilitatea partidului a fost pusă la îndoială de oscilaţiile din politica internă: pe de-o parte social-democraţii au participat la suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu (în anul 2007), pe de altă parte au intrat la sfârşitul anului 2008 într-un guvern de mare coaliţie, alături de PDL. Eşecul lui Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale din 2009 a însemnat pierderea posibilităţii PSD de a-şi pune în aplicare programul politic. La Congresul PSD din 20 februarie 2010 preşedinte al PSD a devenit Victor Ponta, acesta asumându-şi obiectivul de a nu repeta greşelile din istoria recentă a partidului.”

Sursa: PSD

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: