Simulare alegeri parlamentare – doua studii

Inevitabil anul electoral 2019 se aproprie. Partidele politice isi pregatesc strategia pentru alegerile europarlamentare si pentru cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale.

Alegerile europarlamentare se vor desfasura in mai 2019. Romania va primi doi europarlamentari in plus. Astfel lotul Romaniei se mareste de la 32 la 34 de europarlamentari. In Parlamentul European domina familile politce clasice, cum ar fi PPE, S&D si ALDE Europa. Alegerile europarlamentare sunt foarte importante. Cu toate ca participarea la urne a fost foarte slaba (2014: 32,40%)  aceste alegeri vor proiecta raportul de forte inaintea scrutinului prezidentiale.

A. Alegeri europarlamentare

Prima simulare cuprinde urmatoarele constante:

  • toate partidele din cadrul Opozitie candideaza pe liste separate. USR nu este afiliat unei familii politice europene, PNL si PMP sunt afiliate gruparii PPE.
  • din cadrul formatiunilor neparlamentare niciun partid nou infiintat sau in curs de infiintare nu poate sa colecteze cele 200.000 de semnaturi necesare pentru participarea la alegerile europarlamentare. In 2014 urmatoarele formatiuni neparlamentare au reusit sa colecteze cele 200.000 de semnaturi necesare: Mircea Diaconu (Independent), PP-DD (a fuzionat 2015 in UNPR), PRM, Forta Civica (a fuzionat in iulie 2014 in PDL), PER. In 2016 formatiunile PNTCD, M10 nu au reusit sa colecteze semnaturile necesare participarii in alegerile legislative.

Simularea ne proiecteaza urmatorul tablou electoral.

  • PSD, 3.500.000 VVE, 38,78%, 14 mandate
  • PNL, 3.000.000 VVE, 33,24%, 12 mandate
  • UDMR, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
  • USR, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
  • ALDE, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
  • PMP, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate 
  • Alte formatiuni, 525.000 VVE, 5,81%

PSD isi conserva electoratul, PNL revine si depaseste scorul obtinut la alegerile locale din 2016, UDMR, USR, ALDE si PMP reusesc treaca pragul electoral.

B. Alegeri legislative anticipate 2018 sau 2019/Alegeri legislative 2020

Acest studiu contine urmatoarele constante:

  • partidele de opozitie (PNL, USR, PMP, Romania 100) formeaza o lista comuna
  • formatiunea condusa de Ponta si Daniel Constantin „Pro Romania” reusesc sa colecteze semnaturile necesare participarii in scrutiunul elec.toral
  • UDMR reuseste sa treaca pragul electoral de 5%.
  • „Pro Romania” reuseste sa treaca pragul de 5%. Acest scor afecteaza bazinul electoral socialdemocrat.

Simularea ne arata urmatorul panoul electoral

  • Alianta Opozitiei Unite (PNL, USR, PMP, Romania 100) 4.000.000 VVE, 44,75%, 246 mandate
  • PSD 3.000.000 VVE, 29,84%, 163 mandate
  • UDMR 525.000 VVE, 5,22%, 28 mandate
  • Pro Romania 505.000 VVE, 5,02%, 27 mandate
  • Alte formatiuni 1.520.000 VVE, 15,17%, 0 mandate

Astfel Alianta Opozitie Unite castiga la urne 44,75%, dar reuseste sa obtina – singura – o majoritate de pe 50%. PSD se regaseste pe bancile opozitie. AJuns in opozitie PSD va fi nevoit sa parcurga un intreg proces de reforma interna. Daca „Pro Romania” va reusi sa treaca pragul electoral atunci partidul va fi nevoit sa faca eforturi considerabile de a ramine in centrul antentiei.  „Pro Romania” poate coagula si alte formatiuni desprinse din PSD cum ar fi Partidul Dreptatii Sociale PDS condus de Marian Vanghelie si Partidul Social Roman PSRO condus de Mircea Geoana. Un asemenea partid poate coagula voturile nemultumitilor din esantionul electoral de centru-stanga, care nuvoteaza PSD, dar nu doresc sa voteze cu dreapta. Sa ne reamintim ca al patrulea partid parlamentar si al doilea partid de opozitie au disparut dupa patru ani. PP-DD a fost absorbit de UNPR si PRM este din 2008 partid neparlamentar.

 

 

Situatia partidelor socialdemocrate in UE

Sa analizam situatia partidelor socialdemocrate in UE. Procentele obtinute in alegerile parlamentare arata astfel:

Malta – 55,04% (2013: 54,08%),  PV=92,06% ===> Coalitie guvernamentala

Romania – 45,68% (2012: 33,61%), PV=39,78% ===> Coalitie guvernamentala

Marea Britanie  – 40,30% (2015: 30,50%), PV=68,70% ===> Opozitie

Croatia – 33,82% (2015;32,31%), PV=52,59% ===> Opozitie

Portugalia – 32,30% (2011 28,10%), PV=55,86% ===> Coalitie guvernamentala

Suedia  – 31% (2010: 30,70%), PV=85,80% ===> Coalitie guvernamentala

Slovacia  – 28,28% (2012: 44,41%), PV=59,82% ===> Coalitie guvernamentala 

Bulgaria – 27,19% (2014: 15,40%), PV=52,57% ===> Opozitie

Austria – 26,86%% (2013: 26,8%), PV=80% ===> Opozitie

Danemarca – 26,3% (2011: 24,8%), PV=85,80% ===> Opozitie

Letonia – 23% (2011: 28,40%), PV=58,85% ===> Opozitie,

Spania – 22,60% (2015: 22%), PV=22,63% ===> Opozitie

Belgia – 20,52% (2010: 22,94%), PV=89,45% ===> Opozitie

Germania – 20,50% (2013: 25,70%), PV=76,20% ===> Coalitie guvernamentala

Luxemburg – 20,20% (2009: 21.60%), PV= ===> Coalitie guvernamentala

Italia – 18,77% (2013: 26,45%) ===> Opozite

Ungaria – 17,91% (2014: 25,57%), PV=67,56% ===> Opozitie

Finlanda – 16,51% (2011: 19.10%) ===> Opozitie

Estonia – 15,2% (2011: 17,10) ===> Coalitie guvernamentala

Lituania – 15% (2012: 18,30%)  ===> Coalitie guvernamentala

Slovenia – 9,93% (2014: 10.5%), PV = 52,63% ===> Coalitie guvernamentala

Franta – 7,44% (2012: 29,35%) ===> Opozite

Cehia – 7,3% (2013: 20,5%) ===> Opozitie

Irlanda – 6,6% (2011: 19,5%)  ===> Opozitie 

Grecia – 6,28% (2015; 4,68%) ===> Opozitie

Cipru – 6,20% (2011: 8,90%) ===> Opozitie

Olanda – 5,70% (2012: 24,84%) ===> Opozitie

Polonia – partid neparlamentar

Socialdemocratii guverneaza in Malta, Italia, Romania, Portugalia, Slovacia, Suedia, Germania, Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia.

In anul in curs este posibil ca socialdemocratii sa piarda guvernarea in Italia, Suedia, Letonia, Luxemburg si Slovenia. In fostele tari comuniste socialdemocratii guverneaza in Slovacia, Estonia, Lituania si Slovenia. In restul tarilor socialdemocratii se pozitioneaza sub marja de 25%, in Polonia socialdemocratii se afla in afara parlamentului.

Se observa ca in Franta, Olanda, Grecia, Irlanda, Germania, Spania si Danemarca au obtinut scoruri foarte slabe, impartind soarta opozitiei alaturi de alte partide.

Bulgaria, Romania si Slovacia sunt singurele exceptii unde partidele socialdemocrate depasesc marja de 25%.

 

 

 

Publicat în 2 mai 2013 alegeri locale in Anglia; Tara Galilor si Scotia, alegeri anticipate colegiul 1 sectorul 1 Bucuresti, alegeri anticipate colegiul 19 sectorul 4 Bucuresti, alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia, alegeri europarlamentare 2014, alegeri locale 10 octombrie, alegeri locale 1992, Alegeri locale 2012, alegeri locale Bavaria, alegeri locale Berlin 2011, Alegeri locale Italia 2011, alegeri locale partiale Sanislau, Alegeri locale Saxonia Inferioara, alegeri locale spania 2010, alegeri locale Spania 2011, alegeri locale Viena, alegeri parlamentare 1937, alegeri parlamentare 1990, alegeri parlamentare 2008, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 9 decembrie, alegeri parlamentare 9 decembrie 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri parlamentare anticipate 25.05.2014, alegeri parlamentare anticipate Grecia, alegeri parlamentare anticipate Tara Hategului, alegeri parlamentare cehia, alegeri parlamentare Franta 2012, Alegeri parlamentare Italia, alegeri parlamentare marea britanie, alegeri parlamentare Olanda, alegeri parlamentare republica moldova, alegeri parlamentare Serbia, alegeri parlamentare Slovacia 2012, alegeri parlamentare Spania 2011, alegeri parlamentare ungaria 2010, alegeri parlamentare Venezuela, alegeri parlamentaree 1946, alegeri partiale colegiul 3 Hunedoara, alegeri prezidentiale 2 noiembrie 2014, alegeri prezidentiale 2009, alegeri prezidentiale 2014, alegeri prezidentiale anticipate, alegeri prezidentiale Franta 2012, alegeri prezidentiale Slovacia, alegeri primar Baia Mare, alegeri Ramnicu Valcea, alegeri regionale Franta, Alegeri regionale Franta 2010, alegeri ungaria 2010, Alegerile europarlamentare (22-25.05.2014), alegerile europarlamentare 2019, alegerile europarlamentare 22-25 mai 2014, alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, alegerile parlamentare 2016, Alegerile parlamentare din Germania - sondaje si proiectii electorale, Alegerile pentru Parlamentul European din 22 - 25 mai 2014, BUFONII IN ALEGERILE DIN ITALIA, calendar alegeri parlamentare 2012, PSD, PSDR, Uncategorized. Leave a Comment »

Mariana Campeanu a castigat mandatul de deputat din Tara Hategului

Vicepreşedintele PNL Mariana Câmpeanu a câştigat bătălia din Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului. PNL-ul practic îşi reocupă locul de deputat deţinut până nu demult de fostul deputat Ioan Timiş (a decedat) care trecuse de la PNL la PD-L.

Partidul National Liberal a castigat in 2010 toate alegerile parlamentare anticipate: in ianuarie 2010 in colegiul 1 din Bucuresti si in decembrie 2010 in colegiul 3 din judetul Hunedoara.

Peste 53.000 de alegători din Călan, Haţeg, Ţinutul Pădurenilor şi Ţara Haţegului au fost aşteptaţi, duminică, la vot, pentru a desemna dintre cei opt candidaţi deputatul din Colegiul nr. 3 Hunedoara, funcţie rămasă vacantă după decesul lui Ioan Timiş.

Alegerile din Colegiul nr. 3 pentru Camera Deputaţilor în judeţul Hunedoara au fost supravegheate de o echipă a Serviciului de Transmisiuni Speciale, coordonată de către şeful acestuia, generalul Marcel Opriş, fiind folosit, în premieră, în altă parte decât în Capitală, un soft care să împiedice votul multiplu.

Pana la orele 21.00 s-au prezentat la urne 25.740 de hunedoreni, dintre cei peste 53.000 care figurează pe listele de vot.

Rezultate finale

Mariana Câmpeanu PNL 8.738 voturi valabil exprimate, 34.85%

Daniel Răducanu PD-L 7.339 voturi valabil exprimate, 29,27%

Liliana Țolaș PSD 5.218 voturi valabil exprimate, 20,81%

Nicolae Timiș (Ind.) 2.683 voturi valabil exprimate, 10,70%

Bela Fulop (UDMR) 438 voturi valabil exprimate, 1,7%

Remus Cernea (Ind.) 269 voturi valabil exprimate, 1,03%

Iosif Danci (PNTCD) 187 voturi valabil exprimate 0,73%

Rezultate alegeri parlamentare 2008

Ioan Timis (PNL) 12.103 voturi valabil exprimate, 45,32%

Mihail Nicolae Rudeanu (PSD+PC) 5.953 voturi valabil exprimate, 22,29%

Matei Oprila (PD-L) 5.842 voturi valabil exprimate, 21,87%

Gheorghe Popescu (PRM) 924 voturi valabil exprimate, 3,46%

Bela Fulop (UDMR) 517 voturi valabil exprimate, 1,93%

Ioan Spatacean (PNG-CD) 461 voturi valabil exprimate, 1,72%

Candidatul PD-L a fost primar PNL. Candidatul independent Timiș a fost primar PNL. PSD s-a încăpățânat să depună o candidatură, cu toate că a ieșit pe locul 3 și a încălcat astfel înțelegerea, ce-i drept nescrisă, prin care partidele de opoziție au agreat să susțină un candidat unic în astfel de alegeri parțiale, anume din partea partidului care a deținut inițial mandatul, lucru practicat la cele două alegeri precedente din București.

Aș mai menționa apoi prezența permanentă a domnului Falcă în campanie, ca și distribuirea, deja clasică, de bani, lemne, ulei, bonuri de masă și alte asemenea, desigur de către PD-L.

Sursa informationale:

Politica Liberala

PeSurse.ro

Campanie electorala cu mita si furtisag la Hateg

Campania electorală pentru alegerile din 5 decembrie din Colegiul nr. 3 Hațeg a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că PD-L nu este capabil de o confruntare electorală onestă.

PD-L a demonstrat din nou că este interesat doar de obținerea puterii prin orice mijloace, pentru a accede apoi la banul public pe care să-l pună la dispoziția clientelei sale politice.

În absența unei oferte electorale pentru români, partidul aflat la putere a recurs la pomană și mită electorală cu alimente, tichete de masă și bani. Mai mult decât atât, reprezentanții PDL au fost siguri că vor pierde dacă își vor promova candidatul sub culoarea portocalie și sub sigla partidului. Așa că au încercat să inducă electoratul în eroare folosind afișe electorale pe fond verde, fără siglă, sperând, în acest fel, că vor scăpa de una dintre marile lor probleme: lipsa de credibilitate în fața electoratului.

,,Interesul,, PDL pentru binele populației a crescut în mod neașteptat tocmai astăzi, când în zonă s-au perindat rând pe rând, miniștrii Internelor, Agriculturii și Turismului pentru a le face oamenilor promisiuni deșarte.

Alegătorii din Hațeg trebuie să fie conștienți că au libertatea și dreptul de a trimite, duminică, prin votul lor, în Parlamentul României, o persoană care să le reprezinte în mod loial și cinstit interesele, care să fie caracterizată de verticalitate, competență și care să nu se alieze jafului pe care guvernarea Băsescu-Boc-Udrea îl comite zi de zi asupra românilor.

Mariana Câmpeanu

Deputat PNL

Sursa: Partidul National Liberal

Mariana Câmpeanu, a fost desemnată candidat al PNL în colegiul 3 Hunedoara (“Ţara Haţegului”)

Fostul ministru al muncii, Mariana Câmpeanu, a fost desemnată candidat al PNL în colegiul 3 Hunedoara (“Ţara Haţegului”) pentru Camera Deputaţilor. Votul a fost de 8 la 4 în cadrul BPC al PNL Hunedoara. Mariana Câmpeanu a fost concurată doar de Nicolae Timiş, primarul oraşului Haţeg şi frate cu fostul deputat decedat.

Alegerile parţiale vor fi organizate după decesul fostului deputat Ioan Timiş (ales la PNL şi trecut ulterior la PDL).

Colegiul al treilea pentru deputati, in judetul Hunedoara, este format din urmatoarele localitati: Lelese, Ghelari, Lunca Cernii, Toplita, Bunila, Bosorod, Rachitova, Salasu de Sus, Calan, Hateg, Totesti, Densus, Sarmizegetusa, General Berthelot, Santamaria Orlea, Pui, Baru, Rau de Mori, Cerbal, Bretea Romana, Teliucu Inferior, Pestisu Mic, Banita.

Data scrutinului, stabilita prin HG
Data scrutinului va fi stabilita printr-o hotarare de Guvern. Potrivit legii electorale, alegerile urmeaza sa aiba loc in termen de cel putin 45 de zile de la constatarea vacantarii locului in Camera Deputatilor.Pentru ca partidele nu mai prezinta liste cu candidati, in caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat, pentru ocuparea mandatului vacantat se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal in care a fost ales respectivul parlamentar, doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de sase luni inainte de termenul stabilit pentru un nou scrutin parlamentar. Campania electorala va fi una de 15 zile, iar in cursa se pot inscrie doar candidati din partea formatiunilor politice parlamentare. Alegerile partiale se desfasoara intr-un singur tur, cel mai bine clasat candidat fiind declarat castigator. Decesul deputatului Ioan Timis sau alte situatii, precum renuntarea la mandat a titularului, arata care sunt dezavantajele alegerilor uninominale.
Daca parlamentarul decedat ar fi candidat pe o lista de partid, atunci in mod automat urmatorul inscris ar fi devenit deputat, evitandu-se astfel o cheltuiala in plus. Data fiind situatia, PDL, PNL, PSD+PC si UDMR trebuie sa isi gaseasca acum candidati, pe care sa-i arunce in lupta electorala. In acelasi timp, daca se respecta intelegerea ce a functionat pana acum intre PNL si PSD+PC, este posibil ca un liberal sa primeasca sprijinul social-democratilor si pe cel al conservatorilor, fara ca alianta formata din cele doua partide sa inscrie pe cineva in cursa electorala.

Alegeri partiale in colegiul 3 din judetul Hunedoara

In urma decesului deputatului Ioan Timis in colegiul uninominal 3 din judetul Hunedoara se vor desfasura alegeri partiale.

Ioan Timis a candidat in 2008 pe listele PNL castigand mandatul de deputat cu un scor categoric de 45,32% (12.103 VVE).

In martie 2010 deputatul Ioan Timis a demisionat din PNL alaturandu-se PD-L.

Judetul Hunedoara este reprezentat in prezent de 6 deputati, (3 PD-L, 1 PNL, 2 PSD+PC). PNL detine in judetul Hunedoara una dintre cele mai puternice filiale din teritoriu. Presedintele consiliului judetean si primaria municipiului Deva sunt detinute de catre liberali.

Conform legii electorale in vigoare alegerile partiale se vor desfasura in termen de 45 de la vacanta postului. Este posibil ca aceste alegeri  sa se desfasoare la finele lunii septembrie.

Mandatul este castigat cu majoritatea simpla de voturi valabil exprimate. Media optima este de 15.000 VVE. Colegiul uninominal 3 cuprinde localitati precum Calan, Hateg, Baru, Banita, Bosorod, Bretea Romana, Bunila, Cerbal, Densus, General Berthelot, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii De Jos, Pestisu Mic, Pui, Rachitova, Rau De Mori, Sarmizegetusa, Salasu De Sus, Teliucu Inferior, Toplita, Totesti, Santamaria-Orlea.

Ultimele sondaje de opinie ne indica o cursa „head-to-head” intre PSD si PNL. Pe acelasi trend crescend se afla PRM, care confirma in sondaje rezultatul obtinut la europarlamentarele din 2009. PD-L se aproprie de scorul electoral obtinut in alegerile electorale din 2000.

PSD + PC 40%

PNL 30%

PRM 10%

PD-L 6,5%

UDMR 5%

PNTCD 1,5%

UNPR 1%

PNG-CD 1%

PNL detine o serie de candidati redutabili,  care au confirmat la ultimele alegeri. Rezultatele obtinute de candidatii PNL sunt urmatoarele:

Camera Deputatilor

Tiberiu Balint, 30,22% (7.843 VVE), clasat pe locul 2 in colegiul uninominal 1.

Radu Bogdan Tampanu, 27,82% (6.913 VVE), clasat pe locul 3, mandat al colegiului 6 obtinut prin redistribuire.

Alin Catalin Radoane, 23,61% (4.847 VVE), clasat pe locul 3 in  colegiul uninominal 2.

Daniel Lucian Surulescu, 16,31% (3.601 VVE) clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 4.

Dorinel Puiu Radu, 15,43% (4.120 VVE), clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 7.

Petru Dragoescu, 6,34% (1.664 VVE), clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 5.

Media obtinuta in colegiile 1-7 pentru Camera Deputatilor: 23,14%

Senat

Dan Radu Rusanu, 31,48% (24.550 VVE), Senator al colegiului uninominal 3.

Ben Oni Ardelean, 30,21% (13.967 VVE), clasat pe locul 2 in colegiul uninominal 2.

Ben Oni Ardelean a candidat in 2009 pentru Parlamentul European, ocupand locul 6 pe lista PNL.

Alin Simota, 14,49% (7.043 VVE), clasat pe locul 3 colegiul uninominal 1.

Media obtinuta in colegiile uninominale 1-3 pentru Senat: 25,40%

Media voturilor valabil exprimate cumulate  (Camera + Senat) obtinute in judetul Hunedoara:  24,27%.

Sinteza:

Alegerile partiale din colegiul 3  reprezinta un test national al actualei strategii politice ale PNL. In prezent PNL detine 22 de senatori si 53 de deputati. Ponderea parlamentara se ridica la 16%. PNL este nevoit sa castige portofolii parlamentare in scopul consolidarii strategiei de opozitie.  

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: