46


Incepand de astazi blogul AliantaDreptei se afla in campanie electorala.

Din punct de vedere personal campania referendumului prezidential este campania cu nr. 46.
Mai jos cititi palmaresul electoral absolvit pentru doua partide, in doua sisteme electorale.

Partidul Liberal din Germania * Freie Demokratische Partei
Parlamentare – Germania: 06.03.1983, 25.01.1987, 02.12.1990, 16.10.1994, 27.00.1998, 22.09.2002, 18.09.2005, 27.09.2009
Parlamentare – Republica Democrata Germania: 18.03.1990
Regionale – Renania de Nordwestfalia: 12.05.1985, 13.05.1990, 14.05.1995, 14.05.2000, 22.05.2005, 09.05.2010, 13.05.2012
Locale – Köln: 30.09.1984, 01.10.1989, 16.10.1994, 12.09.1999, 03.09.2000, 26.09.2004, 30.09.2009
Europarlamentare – Germania: 17.06.1984, 18.06.1989, 12.06.1994, 13.06.1999, 13.06.2004, 07.06.2009
Consiliul Consultativ al Migrantilor din Köln: 07.02.2010
Partidul National Liberal * Nationalliberale Partei
Parlamentare – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09.1992, 03.11.1996, 26.11.2000, 28.11.2004, 30.11.2008
Prezidentiale – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09./11.10.1992, 03.11./17.11.1996, 26.11./10.12.2000, 28.11./12.12.2004, 22.12./06.12.2009
Europarlamentare – Romania – Colegiul 43: 25.11.2007, 07.06.2009
Referenduri prezidentiale – Colegiul 43: 19.05.2007, 29.07.2012

Crestindemocratia – starea de fapt si provocarea prezentului

Reproduc un pasaj important din interviul „Dialoguri esentiale cu Alexandru Herlea despre „problema romaneasca”. Adnotarile le-am cifrat si le gasiti mai jos.

….N.F.: Aş dori sa revin la originile constructiei europene, la crestin democratie si la cele sase state fondatoare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. Italia pe atunci crestin democrata a fost chiar prima naţiune care a pledat pentru ideea Statelor Unite Europene. Astazi există o atitudine rău-voitoare faţă de democraţia crestiană, la nivel european.

A.H.: Nu cred ca putem vorbi de rea vointa in cea ce priveste crestin democratia, este mai degraba o pierdere de influenta a acesteia atat in unele state europene ca Italia, cat si la nivel european unde crestin democratia este inecata, dominata de tendintele mai de dreapta din Partidul Popular European. Acesta pierdere de influenta isi gaseste explicatia, cel putin in parte, in uzura cauzata de exercitiul puterii, proces normal in orice democratie. Italia care, cu democratia crestina (1) si Alcide De Gasperi, a jucat un rol de seama in lansarea proiectului european (a fost a treia mare ţara fondatoare a construcţiei europene) se gaseste astazi, cu Berlusconi (2), acest bufon al Europei – cum este denumit de unii jurnalisti, într-o situaţie mai marginală. Democraţia creştină, în Italia, a fost practic devertebrată si asta in contextul in care crestin-democratia se gaseste la nivel european in plina pierdere de viteza (3) in favoarea unor abordari populisto-liberale. Si asta in ciuda faptului ca proiectul Uniunii Europene din 1950 pînă la sfîrşitul secolului a fost dus înainte de creştin-democraţie in alianta cu social-democraţia. Astazi, creştin-democraţia se gaseste diluată şi a ramas minoritara în sînul familiei populare de centru-dreapta, a Partidului Popular European. Acesta, constituit în 1996, a fost cadrul in care creştin-democraţia, ce reprezenta esenţialul acestui centru-dreapta, s-a gasit intr-o situatie de inferioritate in urma deschiderii porţilor unor formaţii care nu au in comun cu creştin-democraţia decat faptul ca sunt adversarii, concurentii, social-democratilor. Valorile, viziunea si abordarile politice ce caracterizeaza o mare parte a acestor partide de drepta sunt mai indepartate de creştin-democraţie decat ceea ce separa crestin-democratia de social-democraţie. Şi aceste formaţii, Forza Italia a lui Berlusconi, Partido Popular a lui Aznar, conservatorii britanici, UMP-ul (Union du Mouvement Populaire) a lui Sarkozy (4), fac ca Partidul Popular European să nu mai fie expresia valorilor autentic creştin-democrate, a valorilor care au stat la originea lansării proiectului european. Aceasta realitate este un numai trista, dar si daunatoare proiectului european. Prezenţa PDL-ului lui Basescu în Partidul Popular European se explica prin aceasta evolutie a PPE-ului. Secretarul general al acestuia, pragmaticul si cinicul Antonio Isturiz Lopez, l-a curtat pe Băsescu si a considerat o victorie personala prezenta PDL in PPE ştiind perfect că valorile promovate de PDL nu au nimic în comun cu valorile europene. Sa amintesc ca pe 9 decembrie, la Berlin, cu o zi înainte de Summit-ul European se desfasoara congresul PPE si alegerea noului Birou al Partidului. Atat presedintele,Wilfried Martens (a şi scos o carte cu aceasta ocazie), cat si secretarul general, A. Isturiz Lopez, se vor reprezenta si vor fi probabil realesi. Wilfried Martens, un autentic crestin-democrat, este dominat din nefericire de secretarul general, care reprezinta partidele de dreapta, populare, din PPE. Aceasta evolutie a Partidului Popular European a provocat reactii. De exemplu partidul francez CDS (Centre des Democrats Sociaux), condus de François Bayrou, care ocupa un post de prim plan in conducerea PPE-ului, a parasit aceasta formatie in momentul in care UMP-ul a devenit membru in ciuda opozitiei CDS-ului. PNTCD care se gasea intr-o situatie similara CDS-ului nu a votat contra admiterii PDL, ci s-a abtinut. Un mod clar de a-si manifesta opozitia fara sa se gaseasca intr-o situatie comparabila cu cea a CDS-ului si sa fie obligat moral sa paraseasca PPE-ul.

1. Crestindemocratia este o ideologie care sa emanat si consacrat politic dupa 1945, drept raspuns la liberalismul clasic anglo-saxon si la comuism. Crestindemocratia sa pozitionat la aceea vreme la centru-stanga.

2. Ascensiunea lui Berlusconi coincide cu implozia sistemului de partide italian la mijlocul anului 1994. Democratia Cristiana, Partidul Socialist si Partidul Comunist au disparut si pe structura acestora au aparut partide noi: PdL, PD, PCI, PRCI.

3. Decaderea crestindemocratiei este vizibila in cel mai concret mod daca analizam rezultatele crestindemocratiilor germani.

In alegerile parlamentare din 1983 formatiuniile conduse de Helmut Kohl (CDU) si Franz Josef Strauss (CSU) obtineau urmatoarele rezultate:

Alegeri parlamenatare 1983

Uniunea Crestindemocrata CDU, 14.857.680 voturi valabil exprimate, 38,2%

Uniunea Crestinsocialista CSU, 4.140.865 voturi valabil exprimate, 10,6%

Total: 48,8%

Alegeri parlamentare 2009

Uniunea Crestindemocrata CDU, 11.828.277 voturi valabil exprimate, 27,3% (-10,9%)

Uniunea Crestinsocialista CSU, 2.830.238 voturi valabil exprimate, 6,5% (-4,1%)

Total: 33,8% (-15%)

Crestindemocratii germani au pierdut atat in mandate cat si in voturi valabil exprimate in favoarea liberalilor, ecologistilor si ale postcomunistilor („Noua Stanga”)

4. Forta Italia sa infiintat pe resaparea politica ale fancluburilor formatiei AC Milan. FI sa definit in 1994 drept formatiune liberala si a aderat la federatia liberalilor europeni, ulterior sa transferat la PPE. Partido Popular este continuatorul partidului-stat fascist Falanga Popular condus de generalul Franco. PP nu sa distantat nici pana in prezent de mostenirea politica franchista. Conservatorii britanici au parasit PPE in 2009 motivand inconsistenta doctrinara si amalgamul populist emanat de falanga Sarkozy-Berlusconi-Aznar. In prezent conservatorii britaniCI afiseaza o doctrina social-conservatoare. UMP sa format prin fuziunea neogaulistilor RPR si a federatiei de partide liberale UDF.

Sinteza:

Crestindemocratia sa afirmat drept curent politic in tariile catolice-protestante. Partidul National din Transilvania poate fi catalogizat drept partid crestindemocrat autentic.

PNTCD are misiunea sa ofere raspunsuri la urmatoarele provocari:

– Continuarea activitatii ca partid politic de sine-statator sau fuziunea prin absorbtie in PNL.

– Clarificarea doctrinei politice: crestindemocratie, socialconservatorism, neoconservatorism, centrism.

– Clarificarea strategiei politice: alianta electorala PNL-PNTCD, federatie de partide alaturi de PNL si cooptarea altor formatiuni politice de centru si centru-dreapta PC, FDGR.

In cazul unor alegeri anticipate dreapta autentica are misiunea de a oferi electoratului roman un proiect viabil bazat pe realitatiile politice din toamna anului 2010.

Formatiuniile de centru si centru dreapta au obtinut in alegerile parlamentare din 1996 cel mai ridicat scor electoral postdecembrist.

Rezultatele sunt urmatoarele:

Conventia Democratica Romana CDR (PNL, PNTCD, PNL-CD, PAR, PER)

3.777.084 voturi valabil exprimate, 30,70% (Senat)

Alianta National-Liberala ANL (PL-93, PAC)

236.132 voturi valabil exprimate, 1,92% (Senat)

Alianta National-Liberal Ecologista (PNL-C, AVE)

96.412 voturi valabil exprimate, 0,70% (Camera Deputatilor)

Total: 4.109.628 voturi valabil exprimate, 33,32%

Daca transpunem voturile valabil exprimate in alegerile parlamentare 1996 la o participare de vot de 50% (9.500.000 votanti) o alianta autentica de dreapta ar obtine 43,26% si aproximativ 200 mandate parlamentare.

Aliante electorale intre crestindemocrati si liberali au obtinut rezultate notabile in Ungaria in 1945 ( FKGP 57,03%, NPP 6,87%), rezultat depasit de alianta electorala FIDESZ-KDNP (58,78%+9,34%) in alegerile din martie/aprilie 2010 si in alegerile regionale din Catalunia (1984: 53,33%).

Alianta electorala PNL – PNTCD ar cuprinde intregul coridor doctrinar de centru si centru-dreapta, si a capta bazinul electoral de centru si centru-drepta care se ridica la circa 4,1 milioane de votanti.

Memoria istoriei: 4 iulie 1990, se infiinteaza Partidul National Liberal – Aripa Tanara PNL-AT

Istoria Partidul National Liberal-Aripa Tanara

PNL-AT sa format la data de 23 iunie, drept platforma-politica in interiorul PNL.

La 4 iulie 1990 liberalii Horia Rusu, Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama si Raymond Luca infiintau Partidul National Liberal-Aripa Tanara PNL-AT. Formatiunea neoconservatoare a inclus punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în statutul partidului.

La data de 23 iulie 1990 PNL-AT era inregistrat drept partid politic in registrul partidelor politice. Iar in septembrie 1990 Dan Trepcea reprezinta Aripa Tanara la sedinta biroului executiv al Internationalei Liberale.

Oficiosul PNL-AT era Viitorul Liberal.

In aprilie 1991 PNL-AT a semnat alaturi de FSN, PDAR si MER acordul politic „Carta pentru Reforma si Democratie”. In urma acestui acord PNL a participat in cadrul guvernului Roman II cu doi secretari de stat: Radu Boroianu (cultura) si Viorel Catarama (industrie si comert).

Calin Popescu Tariceanu candideaza din partea PNL-AT pentru postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti.

In iunie 1992 din PNL-AT se desprinde Noul Partid Liberal NPL. Formatiunea il alege pe Viorel Catarama drept presedinte, secondat de Calin Popescu Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama.

In alegerile din septembrie 1992 NPL obtine 0,53% la Camera Deputatilor si 0,58% la Senat.

Candidate-member al Internationalei Liberale in 1994.

La Congresul de înfiinţare al PNL-AT timisoreanul Horia Rusu este ales drept presedinte-executiv al PNL-AT.

În 1993, prin fuzionarea PNL-AT cu o grupare din PNL-CD, ia naştere PL 93, considerat cel mai modern partid de pe scena politica. PL’93 adopta un program politic neoconservator.

In alegerile locale din 1992 PNL-AT obtine 1%.

In mai 1992 PNL-AT formeaza alaturi de PNL-CD Alianta Liberala si adera in iunie la Conventia Democrata. Pe listele CDR PNL-AT obtine 1,75% din portofolile parlamentare ale CDR.

In 1993 PNL-AT fuzioneaza cu o serie de grupuri liberale din PNL, PNL-CD si PAC formand Partidul Liberal 1993 PL’93.

In alegerile locale din 1996 PL’93 obtine 3%. In vara lui 1993 PL’93 si PAC formeaza Alianta National-Liberala. ANL obtine 1,75% in cadrul alegeriilor parlamentare ale aceluiasi an.

PL’93 fuzioneaza in 1997 cu Partidul National Liberal-Conventia Democrata formand Partidul Liberal.

In septembrie 1998 PL fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

IMG_2735

PNTCD – ultima sansa

Reproduc un articol postat pe blogul lui Paul Sorin Tita, membru al PNTCD – aripa Sarbu. In cazul in care cele doua ramuri nu se reconcileaza, ii invit pe toti taranistii adevarati sa se inscrie in Partidul National Liberal. In acest partid se poate convietui politic. Exista un spirit care ne uneste pe toti: demonstratia anti-comunista, anti-totalitara si pro-monarhista din 8 noiembrie 1945. Liberali si taranisti strangeti randurile!

Paul Sorin Tita a initiat in 2009 o motiune prin care si-a propus soluţii pentru rezolvarea situaţiei din PNŢCD. O reconciliere în PNŢCD nu era şi nu este posibilă cu menţinerea niciunuia dintre forurile de conducere ale niciunuia dintre cele două tabere din PNŢCD. Poziţiile ireconciliabile adoptate de cele două grupări făceau şi fac imposibilă ajungerea la o reconciliere pe baza negocierilor. Credeam atunci ceea ce nu mai cred de ceva vreme: că şi într-o parte şi în cealaltă sunt oameni de bună credinţă care se vor elibera de sub orice jug dacă le spui adevărul. Fiind liber de felul meu nu credeam că mai sunt şi oameni cărora chiar le place jugul.

De la iniţierea petiţiei respective şi până astăzi s-au întâmplat multe: un congres dublu, o demisie a unui pion important din reţeaua prin care mafia statală încerca să ia în locaţie de gestiune PNŢCD (Marian Miluţ) şi ascensiunea altui pion al reţelei (Aurelian Pavelescu). Reţeaua de lichidatori ai partidului s-a conturat şi s-a întregit de curând prin sprijinul acordat de Cozmin Guşă fostului coleg de la PIN.

Negocierile cu grupul strâns în jurul lui Aurelian Pavelescu au eşuat, după cum mă aşteptasem. Prin demisia lui Marian Miluţ nu s-a schimbat cu nimic situaţia din PNŢCD din următoarele motive:

  1. A demisionat dintr-o funcţie pe care majoritatea partidului ştia că nu o mai deţine;
  2. S-a produs o rotaţie a cadrelor aceleiaşi reţele prin care mafia statală a infiltrat PNŢCD;
  3. Demisia unui „preşedinte” nelegitim şi nereprezentativ nu legitimează structurile nelegitime şi nereprezentative „conduse” de acesta.

Negocierile nici măcar nu au fost negocieri: bocancii KGB-işti înfipţi în inima PNŢCD s-au răsucit pe călcâi şi au făcut stânga-împrejur luând unilateral decizia de a organiza Congres Extraordinar al PNŢCD (?!) pe data de 17 iulie 2010. Scopul nu este altul decât acela de a amplifica şi prelungi starea conflictuală din PNŢCD, în ideea în care boala lungă este moarte sigură.

Dar cum ar arăta partidul dacă l-ar avea într-adevăr preşedinte pe Aurelian Pavelescu? Un partid marginal, cu o radicalizare a discursului care l-ar împinge doctrinar spre post-fascism şi l-ar face mai uşor digerabil de viitorul partid prezidenţial format pe filonul fascist al PDL. În concluzie, un partid anexabil, golit doctrinar până la dezabuzare. Regăsiţi în descrierea anterioară acel PNŢCD pe care îl ştim cu toţii, acel PNŢCD continuator al Partidului Naţional Ţărănesc, Partidului Naţional Român şi Partidului Ţărănesc? Regăsiţi într-un astfel de lider o umbră măcar firavă a unor Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu sau Ion Raţiu?

Îşi poate permite un ţărănist care se afirmă a fi „ţărănist adevărat” să gireze astfel de lideri marginali şi grupuscule subordonate mafiei statale şi orientate împotriva cetăţenilor României? Îşi poate permite un „ţărănist adevărat” să îi împiedice pe aleşii locali ai PNŢCD să candideze în anul electoral 2012 sub sigla şi numele PNŢCD?

Dacă răspunsul la ultimele patru întrebări este „Da”, înseamnă că nu am înţeles nimic din naţional-ţărănism şi îmi cer public scuze. Nu încercaţi să îmi răspundeţi mie; fiecare să răspundă pentru el cu certitudinea că nu poate răspunde cu „Da” la unele întrebări şi cu „Nu” la altele. Nu poţi fi şi cu sufletul în raiul politicii şi cu fundul în două PNŢCD-uri. Puteţi rata ultima şansă de supravieţuire a PNŢCD prin faptul de a continua să susţineţi – prin prezentarea la aşa-zisul congres – un grup marginal cu o viziune limitată şi susţinere minimă în PNŢCD.

Autor: Paul Sorin Tita

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Piata Universitatii de Dreapta – trecut, prezent si realpolitik

10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.

12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.

In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html

Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”

10 iunie 2010

– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –

Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie

Autor: Lilick

Material: Fundatia Romana pentru Democratie

Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:

In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.

Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.

Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:

Un interviu cu doamna Doina Cornea despre primavara clujeana si bucuresteana a anului 1990

Un reportaj in Adevarul (care este si sursa foto) despre golaniada clujeana

O revista a presei clujene si centrale despre evenimentele din 13 -14 iunie (apare si CTP care incerca sa convinga cititorii ca pe 13 iunie a avut loc o tentativa de lovitura de stat).

Autor: Transildania

Analiza AliantaDreptei:

Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.

Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este Miscarea Politica Frontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.

Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.

A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).

Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.

Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.

In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.

Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.

Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.

In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.

Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul  discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.

Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.

Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.

Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.

In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.

8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!

8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!

Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.

Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.

Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.

– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.

– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.

– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.

– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.

– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.

– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.

– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.

Liberali si taranisti strangeti randurile!

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Alegerile parlamentare din Cehia

In perioada 28-29 mai 2010 electoratul ceh a fost chemat din nou la urne. Rezultatele alegerilor parlamentare proiecteaza un viitor guvern de  coalitie de centru-dreapta de orientare liberala.

Rezultate electorale

CSSD (Partidul Socialdemocrat Ceh) 1.155.267 VVE, 22.08%, 56 mandate

ODS (Partidul Popular Democrat) 1.057.792 VVE, 20,22%, 53 mandate

TOP-09 (Traditie, Ordine, Prosperitate), 873.833 VVE, 16,70%, 41 mandate

KCSM (Partidul Comunistilor din Cehia si Bohemia), 589.765 VVE, 11,27%, 26 mandate

VeVe (Miscarea Politica „Interesul Public”), 569.127 VVE, 10,88%, 24 mandate

KDU-KSL (Uniunea Crestindemocrata-Partidul Popular), 229.717 VVE, 4,39%

SPOZ (Miscarea Civica Zeman), 226.527 VVE, 4,33%

Suvernitatea (Miscarea Politica „Suveranitatea”), 192.145 VVE, 3,67%

Partidul Ecologist Ceh, 127.831 VVE, 2,44%

Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale, 59.888 VVE, 1.14%

Partidul Piratilor, 42.323VVE, 0.80%

Participare la vot. 62,60%

Analiza:
Campania electorala sa desfasurat intre doua proiecte: cel de stanga; formate din partidele rezultate din fostul Partid Comunist Cehoslovac, care la randul lor sau repozitionat pe scena politica intr-un curent neocomunist KSCM si socialdemocrati traditionali CSSD, si ofertele partidelor de dreapta.

Comunistii au pierdut in cifre totale cca. 85.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul comunist a migrat spre non-votanti. In ciuda acestui rezultat neocomunistii cehi isi pastreaza mandatele detinute in perioada 2006-10.

Socialdemocratii au pierdut masiv: cca. 750.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul de stanga sa indreptat in mai multe directii: un segment sa directionat spre disidenta SPOZ, miscare condusa de fostul lider socialdemocrat Zeman.

Un alt segment sa indreptat la centru-dreapta spre formatiunea neoliberala VeVe (Interesul Public). Asemanator socialdemocratiilor din Polonia si Ungaria, stanga socialdemocrata implodeaza si isi pierde monopolul politic pe culoarul doctrinar de centru-stanga. In ansamblu culoarul de stanga insumeaza cca. 37,68%.  Pe termen mediu si lung neocomunistii cehi detin un proiect politic coerent si autentic de „stanga”. Socialdemocratii si neocomunistii cehi colaboreaza politc la nivel local si regional.

Dreapta ceha este pluralista: conservatori eurosceptici, neoconservatori, neoliberali, centristi si dreapta monarhista.

Partidul Popular Demorat ODS a pierdut masiv: 700.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul ODS sa indreptat spre disidenta neoconservatore „Traditie, Ordine, Prosperitate”, condusa de fost ministru de externe ceh Karl Schwarzenberg. Intre ODS si TOP-09 diferentele doctrinare sunt minime, unica diferanta este optinea pro-europeana afisata de TOP-09. Revelatia acestor alegeri este insa Miscarea Politica „Interesul Public”. Formatiunea a fost infiintata de jurnalistul John Radek. Programul partidului cuprinde prin altele: controlul public ale bugetelor locale, regionale si centrale, reduceri de personal, controlul averilor demnitarilor, privatizari si restructurari bugetare. Electoratul formatiunii „Interesul Public” a migratat atat din partea OSD, cat si din segmentul de centru-stanga.

Astfel se contureaza tripleta guvernamentala: ODS-TOP-Veve.

Uninea Crestindemocrata-Partidul Popular Ceh a esuat obtinand 4,39%. Crestindemocratii cehi au pierdut masiv in favoarea formatiunilor noi infiintate TOP-09 si Veve. Formatiuniile neparlamentare de centru-dreapta au obtinut rezultate notabile. Printre acestea enumar Miscarea Politica „Suveranitatea” (3,67%) care pledeaza pentru neutralitatea Cehiei si o serie de miscari politice de orientare civic-liberala, care au candidat in exclusivitate in centrele urbane.  In total curentul de centru-dreapta insumeaza cca. 46.86% din optiuniile electoratului.

Partidul Ecologist Ceh a inregistrat o dureroasa infrangere: 2.44%. Neofascistii grupati in Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale au obtinut 1,14%. Partidul Piratilor ramine un fenomen care trebuie atent observat, „piratii” cehi au obtinut in centrele universitare 0,80%.

Concluzii

Cehia a ales la dreapta. Instabilitatea politica sa sfarsit. Presedintele eurosceptic Vaclav Klaus va fi nevoit sa colaboreze politic cu un cabinet de centru-dreapta. Nu este exclus ca din acest cabinet sa se contureze viitorul presedinte al Cehiei. In Cehia Presedintele este ales de catre Parlament. Un favorit este liberalul Karl Schwarzenberg.

Schwarzenberg a intrat in politica in anii 60 in Partidul Popular Austriac. Dupa schimbarea de sistem din noiembrie 1989 Schwarzenberg adera la formatiunea liberal-conservatoare Uniunea Populara-Uniunea democrata US-DEU. In cadrul alegerilor legislative din 2002 US-DEU obtine 680.671 voturi valabil exprimate, respectiv 14,27%. In sanul formatiunii apara diferente in ce priveste realegerea lui Vaclav Klaus. In 2007 formatiunea se destrama, o parte din parlamentari migreaza spre ODS, restul formatiunii se autodesfiinteaza. In 2008 Klausenberg ocupa portofoliul ministerului de externe. In septembrie 2009 Schwarzenberg regrupeaza curentul liberal-conservator infiintand Miscarea Politica „Traditie, Ordine si Prosperitate”.  Liberalul Schwarzenberg detine sanse reale sa fie ales drept viitor presedinte al Cehiei.

Implicatii pentru Uniunea Europeana

Familia liberala ELDR primeste sange proaspat: TOP-09, VeVe.

Viitorul presedinte al Cehiei va proveni din familia liberala.

Partidele clasice crestindemocrate si conservatoare isi pierd monopolul in cadrul curentului de centru-dreapta.

Implicatii pentru Romania

PNL si PNTCD pot reusi numai impreuna. Victoria TOP’09 exemplifica in cel mai concret mod faptul ca liberalismul, crestindemocratia si conservatorismul se pot conjuga intr-un singur partid politic, respectiv intr-o alianta politica.

Sloganul folosit de liberalii cehi este compatibil cu programele PNL si PNTCD: Traditie, Ordine si Prosperitate.

In ultimele sondaje politice: PNL obtine in Bucuresti 32,50%, iar media pe tara se mentine la 25%. Reconstructia unui pol de centru-dreapta intre PNL si PNTCD, defrisarea, descompunerea si disparitia PD-L, stagnarea PSD la 35%, ar propulsa Alianta Dreptei PNL-PNTCD la un scor egal cu PSD, scor care deschide Dreptei toate optiuniile: guvernare, dar si partid de opozitie capabil sa cenzureze constitutional executivul.

Pe termen lung curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare.

Rezultate electorale:

2008 Partidul National Liberal PNL 18.75%

2009 Partidul Liberal German FDP 14,60%

2010 Partidul Liberal Britanic LiDem 22,10%

2010 Miscarea Politica „Traditie, Ordine, Prosperitate” 16,70%

Prognoza alegeri parlamentare Slovacia:

2010 Miscarea Politica Slovaca  „SaS” (Libertate si Solidaritate) 15%+x

9 iunie alegeri parlamentare Olanda: VVD obtine 22%,

12 iunie alegeri parlamentare Slovacia: SaS sfideaza sondajele otravite si obtine 15%,

13 iunie alegeri parlamentare Belgia: liberalii belgieni obtin impreuna 30% (MR 15%+OpenVLD 15%),

Formatiuni liberale care se desprind din partidele populare:

La 18 iunie 2010 Dominique du Villepin isi va lansa platforma politica de orientare liberala.

Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor din Italia a lansat formatiunea de centru-dreapta „Generatione Italia”.

In sanul formatiuniilor populare din Ungaria si Polonia se grupeaza disidente portocalii, din care se vor emula viitoarele formatiuni liberale.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

img_2735

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: