Cine suntem și ce vom fi!

Petrahen

Sper, mai ales după ziua de sâmbătă, că nu ia nimeni în serios sondajul cu PNL 29% și PSD 28%. Și eu cred că proasta guvernare și scandalurile interne din PSD au scăzut aderența publicului lor la partid. Asta nu înseamnă însă că publicul lor nemulțumit se mută la noi. În nici un caz. Avem două bazine electorale total diferite. Problema noastră nu este PSD-ul. Suntem chiar noi!
Trebuie să recunoaștem că cel puțin de la USL încoace mergem în siajul PSD, contestându-le în permanență politicile, dar neaducând nimic semnificativ în schimb, pentru electoratul nostru. Mai mult decât atât, Ponta cât a fost președinte și prim-ministru a făcut un joc bun și, prin politicile sale economice, a lărgit bazinul electoral al PSD, ocupând centrul eșichierului politic. Vezi codul fiscal! Acesta a și fost unul dintre motivele pentru care PSD a obținut, în 2016, scorul cel mai mare din istoria sa.
Astăzi, Dragnea a adus partidul în matca sa, dar, din păcate, centrul a fost ocupat mai degrabă de ALDE decât de noi. Și asta nu pentru că ei au făcut ceva, ci, din cauză că noi nu am făcut nimic!
PSD își poate recupera ușor electoratul. Chiar și scăderea încrederii în partidele politice, la o cotă nemaiîntâlnită, face bine PSD. În ultimii 10 ani, ștacheta în interiorul partidelor politice a coborât atât de mult încât oricine poate fi orice. Oricine poate fi înalt funcționar public sau poate fi chiar ministru. De alte funcții, nici nu mai vorbesc. România pierde toate oportunitățile din cauză că este condusă de incompetenți. Uitați-vă cât de ușor acceptă publicul lor numirile de miniștrii. În cazul nostru credeți că ar fi la fel?! La toate astea adăugați capacitatea lor de mobilizare și veți înțelege că, dacă mâine ar avea loc alegeri, cu regret pentru noi, PSD ar câștiga. Și nu uitați că sunt singuri pe stânga. Geoană, Ponta sunt încercări eșuate. Însă poimâine, dacă știm să jucăm, putem întoarce rezultatul!
Nu cred nimic din ce a prezentat Dragnea sâmbătă. Nu din cauză că nu a enunțat idei. Dragnea a mai ratat un proiect de țară – Reforma administrativă. Proiectele se fac cu oameni. Iar Dragnea a dovedit că elementul esențial în alegerea membrilor Guvernului nu îl reprezintă calitățile profesionale ale acestora, ci supunerea lor oarbă față de tătuc. Nu-l cred din cauză că el are cu totul și cu totul alte priorități.
Consider că am ratat un moment important anul trecut la Convenția Națională a PNL. Din păcate, noi ne-am limitat la o luptă oarbă pe scaune și funcții. Atunci trebuiau clarificate două teme importante:
1. Clarificarea doctrinară și ideologică. După atâtea fuziuni care, ATENȚIE! teoretic ne-au mărit bazinul electoral, ar trebui ca fiecare dintre noi, indiferent de fracția și mărimea fracției din care am venit, să ne simțim în acest partid ca acasă.
2. Proiectul nostru de țară, oferta noastră politică, în concordanță cu ideologia, valorile și interesul social, în concordanță cu așteptările celor care cred în noi.
Vă propun ca la toamnă să organizăm o Convenție Extraordinară în care să discutăm și să aprobăm cele două teme, adică să ne definim ideologic și doctrinar și să le prezentăm românilor oferta noastră.
Noi reprezentăm un public aparte, cu totul diferit de cel al PSD. Electoratul nostru are o cultură politică mai dezvoltată, are principii și valori. Acesta trebuie convins că cineva se gândește la el și poate face ceva pentru el. Vrea să-i dea speranță!
E imperios atât pentru PNL, dar și pentru România, să cultivăm meritocrația, să recunoaștem și să încurajăm valorile, să avem criterii clare de promovare, să muncim și să fim disciplinați.

Marian Petrache

Președinte Consiliul Județean Ilfov
Prim-vicepreședinte PNL
Președinte PNL Ilfov

Eu știu cine sunt și ce vreau. Voi?
#PNL #liberali

Reclame

46


Incepand de astazi blogul AliantaDreptei se afla in campanie electorala.

Din punct de vedere personal campania referendumului prezidential este campania cu nr. 46.
Mai jos cititi palmaresul electoral absolvit pentru doua partide, in doua sisteme electorale.

Partidul Liberal din Germania * Freie Demokratische Partei
Parlamentare – Germania: 06.03.1983, 25.01.1987, 02.12.1990, 16.10.1994, 27.00.1998, 22.09.2002, 18.09.2005, 27.09.2009
Parlamentare – Republica Democrata Germania: 18.03.1990
Regionale – Renania de Nordwestfalia: 12.05.1985, 13.05.1990, 14.05.1995, 14.05.2000, 22.05.2005, 09.05.2010, 13.05.2012
Locale – Köln: 30.09.1984, 01.10.1989, 16.10.1994, 12.09.1999, 03.09.2000, 26.09.2004, 30.09.2009
Europarlamentare – Germania: 17.06.1984, 18.06.1989, 12.06.1994, 13.06.1999, 13.06.2004, 07.06.2009
Consiliul Consultativ al Migrantilor din Köln: 07.02.2010
Partidul National Liberal * Nationalliberale Partei
Parlamentare – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09.1992, 03.11.1996, 26.11.2000, 28.11.2004, 30.11.2008
Prezidentiale – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09./11.10.1992, 03.11./17.11.1996, 26.11./10.12.2000, 28.11./12.12.2004, 22.12./06.12.2009
Europarlamentare – Romania – Colegiul 43: 25.11.2007, 07.06.2009
Referenduri prezidentiale – Colegiul 43: 19.05.2007, 29.07.2012

Crestindemocratia – starea de fapt si provocarea prezentului

Reproduc un pasaj important din interviul „Dialoguri esentiale cu Alexandru Herlea despre „problema romaneasca”. Adnotarile le-am cifrat si le gasiti mai jos.

….N.F.: Aş dori sa revin la originile constructiei europene, la crestin democratie si la cele sase state fondatoare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. Italia pe atunci crestin democrata a fost chiar prima naţiune care a pledat pentru ideea Statelor Unite Europene. Astazi există o atitudine rău-voitoare faţă de democraţia crestiană, la nivel european.

A.H.: Nu cred ca putem vorbi de rea vointa in cea ce priveste crestin democratia, este mai degraba o pierdere de influenta a acesteia atat in unele state europene ca Italia, cat si la nivel european unde crestin democratia este inecata, dominata de tendintele mai de dreapta din Partidul Popular European. Acesta pierdere de influenta isi gaseste explicatia, cel putin in parte, in uzura cauzata de exercitiul puterii, proces normal in orice democratie. Italia care, cu democratia crestina (1) si Alcide De Gasperi, a jucat un rol de seama in lansarea proiectului european (a fost a treia mare ţara fondatoare a construcţiei europene) se gaseste astazi, cu Berlusconi (2), acest bufon al Europei – cum este denumit de unii jurnalisti, într-o situaţie mai marginală. Democraţia creştină, în Italia, a fost practic devertebrată si asta in contextul in care crestin-democratia se gaseste la nivel european in plina pierdere de viteza (3) in favoarea unor abordari populisto-liberale. Si asta in ciuda faptului ca proiectul Uniunii Europene din 1950 pînă la sfîrşitul secolului a fost dus înainte de creştin-democraţie in alianta cu social-democraţia. Astazi, creştin-democraţia se gaseste diluată şi a ramas minoritara în sînul familiei populare de centru-dreapta, a Partidului Popular European. Acesta, constituit în 1996, a fost cadrul in care creştin-democraţia, ce reprezenta esenţialul acestui centru-dreapta, s-a gasit intr-o situatie de inferioritate in urma deschiderii porţilor unor formaţii care nu au in comun cu creştin-democraţia decat faptul ca sunt adversarii, concurentii, social-democratilor. Valorile, viziunea si abordarile politice ce caracterizeaza o mare parte a acestor partide de drepta sunt mai indepartate de creştin-democraţie decat ceea ce separa crestin-democratia de social-democraţie. Şi aceste formaţii, Forza Italia a lui Berlusconi, Partido Popular a lui Aznar, conservatorii britanici, UMP-ul (Union du Mouvement Populaire) a lui Sarkozy (4), fac ca Partidul Popular European să nu mai fie expresia valorilor autentic creştin-democrate, a valorilor care au stat la originea lansării proiectului european. Aceasta realitate este un numai trista, dar si daunatoare proiectului european. Prezenţa PDL-ului lui Basescu în Partidul Popular European se explica prin aceasta evolutie a PPE-ului. Secretarul general al acestuia, pragmaticul si cinicul Antonio Isturiz Lopez, l-a curtat pe Băsescu si a considerat o victorie personala prezenta PDL in PPE ştiind perfect că valorile promovate de PDL nu au nimic în comun cu valorile europene. Sa amintesc ca pe 9 decembrie, la Berlin, cu o zi înainte de Summit-ul European se desfasoara congresul PPE si alegerea noului Birou al Partidului. Atat presedintele,Wilfried Martens (a şi scos o carte cu aceasta ocazie), cat si secretarul general, A. Isturiz Lopez, se vor reprezenta si vor fi probabil realesi. Wilfried Martens, un autentic crestin-democrat, este dominat din nefericire de secretarul general, care reprezinta partidele de dreapta, populare, din PPE. Aceasta evolutie a Partidului Popular European a provocat reactii. De exemplu partidul francez CDS (Centre des Democrats Sociaux), condus de François Bayrou, care ocupa un post de prim plan in conducerea PPE-ului, a parasit aceasta formatie in momentul in care UMP-ul a devenit membru in ciuda opozitiei CDS-ului. PNTCD care se gasea intr-o situatie similara CDS-ului nu a votat contra admiterii PDL, ci s-a abtinut. Un mod clar de a-si manifesta opozitia fara sa se gaseasca intr-o situatie comparabila cu cea a CDS-ului si sa fie obligat moral sa paraseasca PPE-ul.

1. Crestindemocratia este o ideologie care sa emanat si consacrat politic dupa 1945, drept raspuns la liberalismul clasic anglo-saxon si la comuism. Crestindemocratia sa pozitionat la aceea vreme la centru-stanga.

2. Ascensiunea lui Berlusconi coincide cu implozia sistemului de partide italian la mijlocul anului 1994. Democratia Cristiana, Partidul Socialist si Partidul Comunist au disparut si pe structura acestora au aparut partide noi: PdL, PD, PCI, PRCI.

3. Decaderea crestindemocratiei este vizibila in cel mai concret mod daca analizam rezultatele crestindemocratiilor germani.

In alegerile parlamentare din 1983 formatiuniile conduse de Helmut Kohl (CDU) si Franz Josef Strauss (CSU) obtineau urmatoarele rezultate:

Alegeri parlamenatare 1983

Uniunea Crestindemocrata CDU, 14.857.680 voturi valabil exprimate, 38,2%

Uniunea Crestinsocialista CSU, 4.140.865 voturi valabil exprimate, 10,6%

Total: 48,8%

Alegeri parlamentare 2009

Uniunea Crestindemocrata CDU, 11.828.277 voturi valabil exprimate, 27,3% (-10,9%)

Uniunea Crestinsocialista CSU, 2.830.238 voturi valabil exprimate, 6,5% (-4,1%)

Total: 33,8% (-15%)

Crestindemocratii germani au pierdut atat in mandate cat si in voturi valabil exprimate in favoarea liberalilor, ecologistilor si ale postcomunistilor („Noua Stanga”)

4. Forta Italia sa infiintat pe resaparea politica ale fancluburilor formatiei AC Milan. FI sa definit in 1994 drept formatiune liberala si a aderat la federatia liberalilor europeni, ulterior sa transferat la PPE. Partido Popular este continuatorul partidului-stat fascist Falanga Popular condus de generalul Franco. PP nu sa distantat nici pana in prezent de mostenirea politica franchista. Conservatorii britanici au parasit PPE in 2009 motivand inconsistenta doctrinara si amalgamul populist emanat de falanga Sarkozy-Berlusconi-Aznar. In prezent conservatorii britaniCI afiseaza o doctrina social-conservatoare. UMP sa format prin fuziunea neogaulistilor RPR si a federatiei de partide liberale UDF.

Sinteza:

Crestindemocratia sa afirmat drept curent politic in tariile catolice-protestante. Partidul National din Transilvania poate fi catalogizat drept partid crestindemocrat autentic.

PNTCD are misiunea sa ofere raspunsuri la urmatoarele provocari:

– Continuarea activitatii ca partid politic de sine-statator sau fuziunea prin absorbtie in PNL.

– Clarificarea doctrinei politice: crestindemocratie, socialconservatorism, neoconservatorism, centrism.

– Clarificarea strategiei politice: alianta electorala PNL-PNTCD, federatie de partide alaturi de PNL si cooptarea altor formatiuni politice de centru si centru-dreapta PC, FDGR.

In cazul unor alegeri anticipate dreapta autentica are misiunea de a oferi electoratului roman un proiect viabil bazat pe realitatiile politice din toamna anului 2010.

Formatiuniile de centru si centru dreapta au obtinut in alegerile parlamentare din 1996 cel mai ridicat scor electoral postdecembrist.

Rezultatele sunt urmatoarele:

Conventia Democratica Romana CDR (PNL, PNTCD, PNL-CD, PAR, PER)

3.777.084 voturi valabil exprimate, 30,70% (Senat)

Alianta National-Liberala ANL (PL-93, PAC)

236.132 voturi valabil exprimate, 1,92% (Senat)

Alianta National-Liberal Ecologista (PNL-C, AVE)

96.412 voturi valabil exprimate, 0,70% (Camera Deputatilor)

Total: 4.109.628 voturi valabil exprimate, 33,32%

Daca transpunem voturile valabil exprimate in alegerile parlamentare 1996 la o participare de vot de 50% (9.500.000 votanti) o alianta autentica de dreapta ar obtine 43,26% si aproximativ 200 mandate parlamentare.

Aliante electorale intre crestindemocrati si liberali au obtinut rezultate notabile in Ungaria in 1945 ( FKGP 57,03%, NPP 6,87%), rezultat depasit de alianta electorala FIDESZ-KDNP (58,78%+9,34%) in alegerile din martie/aprilie 2010 si in alegerile regionale din Catalunia (1984: 53,33%).

Alianta electorala PNL – PNTCD ar cuprinde intregul coridor doctrinar de centru si centru-dreapta, si a capta bazinul electoral de centru si centru-drepta care se ridica la circa 4,1 milioane de votanti.

Memoria istoriei: 4 iulie 1990, se infiinteaza Partidul National Liberal – Aripa Tanara PNL-AT

Istoria Partidul National Liberal-Aripa Tanara

PNL-AT sa format la data de 23 iunie, drept platforma-politica in interiorul PNL.

La 4 iulie 1990 liberalii Horia Rusu, Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama si Raymond Luca infiintau Partidul National Liberal-Aripa Tanara PNL-AT. Formatiunea neoconservatoare a inclus punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în statutul partidului.

La data de 23 iulie 1990 PNL-AT era inregistrat drept partid politic in registrul partidelor politice. Iar in septembrie 1990 Dan Trepcea reprezinta Aripa Tanara la sedinta biroului executiv al Internationalei Liberale.

Oficiosul PNL-AT era Viitorul Liberal.

In aprilie 1991 PNL-AT a semnat alaturi de FSN, PDAR si MER acordul politic „Carta pentru Reforma si Democratie”. In urma acestui acord PNL a participat in cadrul guvernului Roman II cu doi secretari de stat: Radu Boroianu (cultura) si Viorel Catarama (industrie si comert).

Calin Popescu Tariceanu candideaza din partea PNL-AT pentru postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti.

In iunie 1992 din PNL-AT se desprinde Noul Partid Liberal NPL. Formatiunea il alege pe Viorel Catarama drept presedinte, secondat de Calin Popescu Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama.

In alegerile din septembrie 1992 NPL obtine 0,53% la Camera Deputatilor si 0,58% la Senat.

Candidate-member al Internationalei Liberale in 1994.

La Congresul de înfiinţare al PNL-AT timisoreanul Horia Rusu este ales drept presedinte-executiv al PNL-AT.

În 1993, prin fuzionarea PNL-AT cu o grupare din PNL-CD, ia naştere PL 93, considerat cel mai modern partid de pe scena politica. PL’93 adopta un program politic neoconservator.

In alegerile locale din 1992 PNL-AT obtine 1%.

In mai 1992 PNL-AT formeaza alaturi de PNL-CD Alianta Liberala si adera in iunie la Conventia Democrata. Pe listele CDR PNL-AT obtine 1,75% din portofolile parlamentare ale CDR.

In 1993 PNL-AT fuzioneaza cu o serie de grupuri liberale din PNL, PNL-CD si PAC formand Partidul Liberal 1993 PL’93.

In alegerile locale din 1996 PL’93 obtine 3%. In vara lui 1993 PL’93 si PAC formeaza Alianta National-Liberala. ANL obtine 1,75% in cadrul alegeriilor parlamentare ale aceluiasi an.

PL’93 fuzioneaza in 1997 cu Partidul National Liberal-Conventia Democrata formand Partidul Liberal.

In septembrie 1998 PL fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

IMG_2735

PNTCD – ultima sansa

Reproduc un articol postat pe blogul lui Paul Sorin Tita, membru al PNTCD – aripa Sarbu. In cazul in care cele doua ramuri nu se reconcileaza, ii invit pe toti taranistii adevarati sa se inscrie in Partidul National Liberal. In acest partid se poate convietui politic. Exista un spirit care ne uneste pe toti: demonstratia anti-comunista, anti-totalitara si pro-monarhista din 8 noiembrie 1945. Liberali si taranisti strangeti randurile!

Paul Sorin Tita a initiat in 2009 o motiune prin care si-a propus soluţii pentru rezolvarea situaţiei din PNŢCD. O reconciliere în PNŢCD nu era şi nu este posibilă cu menţinerea niciunuia dintre forurile de conducere ale niciunuia dintre cele două tabere din PNŢCD. Poziţiile ireconciliabile adoptate de cele două grupări făceau şi fac imposibilă ajungerea la o reconciliere pe baza negocierilor. Credeam atunci ceea ce nu mai cred de ceva vreme: că şi într-o parte şi în cealaltă sunt oameni de bună credinţă care se vor elibera de sub orice jug dacă le spui adevărul. Fiind liber de felul meu nu credeam că mai sunt şi oameni cărora chiar le place jugul.

De la iniţierea petiţiei respective şi până astăzi s-au întâmplat multe: un congres dublu, o demisie a unui pion important din reţeaua prin care mafia statală încerca să ia în locaţie de gestiune PNŢCD (Marian Miluţ) şi ascensiunea altui pion al reţelei (Aurelian Pavelescu). Reţeaua de lichidatori ai partidului s-a conturat şi s-a întregit de curând prin sprijinul acordat de Cozmin Guşă fostului coleg de la PIN.

Negocierile cu grupul strâns în jurul lui Aurelian Pavelescu au eşuat, după cum mă aşteptasem. Prin demisia lui Marian Miluţ nu s-a schimbat cu nimic situaţia din PNŢCD din următoarele motive:

  1. A demisionat dintr-o funcţie pe care majoritatea partidului ştia că nu o mai deţine;
  2. S-a produs o rotaţie a cadrelor aceleiaşi reţele prin care mafia statală a infiltrat PNŢCD;
  3. Demisia unui „preşedinte” nelegitim şi nereprezentativ nu legitimează structurile nelegitime şi nereprezentative „conduse” de acesta.

Negocierile nici măcar nu au fost negocieri: bocancii KGB-işti înfipţi în inima PNŢCD s-au răsucit pe călcâi şi au făcut stânga-împrejur luând unilateral decizia de a organiza Congres Extraordinar al PNŢCD (?!) pe data de 17 iulie 2010. Scopul nu este altul decât acela de a amplifica şi prelungi starea conflictuală din PNŢCD, în ideea în care boala lungă este moarte sigură.

Dar cum ar arăta partidul dacă l-ar avea într-adevăr preşedinte pe Aurelian Pavelescu? Un partid marginal, cu o radicalizare a discursului care l-ar împinge doctrinar spre post-fascism şi l-ar face mai uşor digerabil de viitorul partid prezidenţial format pe filonul fascist al PDL. În concluzie, un partid anexabil, golit doctrinar până la dezabuzare. Regăsiţi în descrierea anterioară acel PNŢCD pe care îl ştim cu toţii, acel PNŢCD continuator al Partidului Naţional Ţărănesc, Partidului Naţional Român şi Partidului Ţărănesc? Regăsiţi într-un astfel de lider o umbră măcar firavă a unor Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu sau Ion Raţiu?

Îşi poate permite un ţărănist care se afirmă a fi „ţărănist adevărat” să gireze astfel de lideri marginali şi grupuscule subordonate mafiei statale şi orientate împotriva cetăţenilor României? Îşi poate permite un „ţărănist adevărat” să îi împiedice pe aleşii locali ai PNŢCD să candideze în anul electoral 2012 sub sigla şi numele PNŢCD?

Dacă răspunsul la ultimele patru întrebări este „Da”, înseamnă că nu am înţeles nimic din naţional-ţărănism şi îmi cer public scuze. Nu încercaţi să îmi răspundeţi mie; fiecare să răspundă pentru el cu certitudinea că nu poate răspunde cu „Da” la unele întrebări şi cu „Nu” la altele. Nu poţi fi şi cu sufletul în raiul politicii şi cu fundul în două PNŢCD-uri. Puteţi rata ultima şansă de supravieţuire a PNŢCD prin faptul de a continua să susţineţi – prin prezentarea la aşa-zisul congres – un grup marginal cu o viziune limitată şi susţinere minimă în PNŢCD.

Autor: Paul Sorin Tita

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

 

Piata Universitatii de Dreapta – trecut, prezent si realpolitik

10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.

12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.

In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html

Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”

10 iunie 2010

– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –

Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie

Autor: Lilick

Material: Fundatia Romana pentru Democratie

Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:

In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.

Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.

Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:

Un interviu cu doamna Doina Cornea despre primavara clujeana si bucuresteana a anului 1990

Un reportaj in Adevarul (care este si sursa foto) despre golaniada clujeana

O revista a presei clujene si centrale despre evenimentele din 13 -14 iunie (apare si CTP care incerca sa convinga cititorii ca pe 13 iunie a avut loc o tentativa de lovitura de stat).

Autor: Transildania

Analiza AliantaDreptei:

Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.

Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este Miscarea Politica Frontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.

Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.

A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).

Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.

Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.

In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.

Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.

Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.

In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.

Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul  discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.

Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.

Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.

Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.

In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.

8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!

8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!

Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.

Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.

Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.

– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.

– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.

– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.

– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.

– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.

– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.

– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.

Liberali si taranisti strangeti randurile!

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: