PREŞEDINTELE ANTONESCU – „Suntem aliat demn al NATO şi al Uniunii Europene, membru cu drepturi depline şi avem un parteneriat strategic de pe poziţii egale cu Statele Unite ale Americii.
Preşedintele României nu primeşte ordine de la nimeni
Numai Cetăţenii Români vor hotărî soarta României !
Text + clipuri + analiza + sursa informationala: Stratfor.com
STRATFOR CEO George Friedman, author of the new book „The Next Decade,” examines the role of the American president in preserving the republic while managing an empire.
Observing the ever-closer ties between Germany and Russia, STRATFOR founder George Friedman, author of the new book „The Next Decade,” discusses the likely impact on Poland – and the rest of Europe
STRATFOR founder George Friedman challenges the widely accepted view of China’s continuing economic growth and increasing influence on the world stage.
STRATFOR founder Dr. George Friedman says the Middle East will preoccupy the United States in the next decade, and Iran will be the center of that preoccupation.
Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind este alaturi de suferinta colegului Adrian Sobaru, angajat al Societatii Romane de Televiziune, membru al Sindicatului pentru Unitatea Salariatilor TV, afiliat MediaSind.
FRJ MediaSind considera ca gestul disperat al colegului nostru este determinat de politica iresponsabila si inumana promovata de Guvern impotriva propriilor cetateni, precum si de hotararea actualei puteri de a nu accepta nicio forma de dialog cu partenerii sociali.
In dimineata zilei de 23 decembrie a.c., In timpul sedintei In care se dezbatea motiunea de cenzura Impotriva Guvernului Boc, Adrian Sobaru s-a aruncat, In semn de protest, de la balconul Parlamentului, strigand „Pentru tine, Boc ! Asta este viata pe care o traim noi!
El purta un tricou pe care era scris „ Ne-ati ciuruit si ne-ati vandut, ne-ati ucis viitorul copiilor nostri, libertatea!” In timp ce era transportat pe targa, acesta a mai avut puterea sa strige Libertate!
Adrian Sobaru In varsta de 43 de ani, are doi copii, dintre care unul sufera de autism, familia sa avand mari probleme financiare pentru asigurarea tratamentului necesar, In urma eliminarii de catre guvern a unor drepturi pentru copiii cu deficiente.
FRJ MediaSind si Sindicatul pentru Unitatea Salariatilor TV vor sprijini prin toate mijloacele, inclusiv financiar, pe Adrian Sobaru si familia sa. FRJ MediaSind atrage atentia ca acest caz nu este unul izolat.
In data de 18 noiembrie a.c. un alt angajat al televiziunii publice, In varsta de 45 de ani, s-a spanzurat din cauza situatiei financiare precare In care se afla.
FRJ MediaSind face un apel la membrii sai aflati In situatii disperate sa nu aleaga ca solutie de rezolvare a problemelor astfel de proteste care pun In pericol viata sau integritatea fizica. Cerem guvernantilor sa puna capat actualei politici inumane Indreptate Impotriva propriilor cetateni, deoarece disperarea populatiei a atins cote dramatice.
Revoluţia din Decembrie 1989 ar fi putut începe, cu câteva zile mai devreme, la Iaşi. Pe 13 şi 14 decembrie 1989, ieşenii au avut surpriza de a găsi în cutiile poştale sau chiar pe stradă manifeste prin care erau chemaţi la demonstraţie.
“Participaţi la demonstraţia din Piata Unirii la 14 XII, ora 16”, era scris pe fluturaşii răspândiţi în întreg oraşul. Era un mare curaj pentru acele timpuri să răspândeşti astfel de apeluri fără acordul partidului unic sau fără controlul Securităţii. Cu toate acestea, o mână de oameni a reuşit să alunge teama şi să răspundă la apelul necunoscuţilor. Au plătit scump pentru curajul lor, în după-amiaza zilei de 14 decembrie, când au fost încolonaţi şi duşi în linişte la sediul poliţiei politice din str. Triumf nr. 6.
Capii revoltei erau Ştefan Prutianu, economist la acea dată, scriitorul Cassian Maria Spiridon, inginerii Vasile Vicol şi Ionel Săcăleanu. Cu câteva luni înainte, în luna octombrie, ei au format clandestin un partid, Frontul Popular Român, a cărui menire era de a îndepărta dictatura ceauşistă. Ulterior, în mişcarea politică au mai intrat juristul Valentin Odobescu, maistrul Titi Iacob şi Emilian şi Vasile Stoica. Iniţial, Frontul îşi propusese să iniţieze acţiuni de protest locale pe data de 16 decembrie, însă, data a fost decalată cu două zile.
Fiecare membru trebuia să contacteze câte trei oameni de încredere. Unii dintre aceştia s-au dovedit, totuşi, a fi informatori, protestele din Piaţa Unirii fiind înăbuşite din faşă. Locul manifestării a fost împânzit, cu două ore înainte de ora stabilită, de maşini de pompieri (sosite în zonă, chipurile, “pentru o aplicaţie”), de “băieţi cu ochi albaştri” şi de… sportivi care au umplut la maximum Hotelul “Sport” şi care, în dimineaţa aceea, ocupau întreg centrul oraşului, în zone-cheie pentru ochit şi observaţie. Culmea, miliţienii (cel puţin cei în uniforme) erau destul de puţini.
Organizatorii mizau pe cel puţin două-trei mii de persoane. La ora 16.00, însă, nu eru decât vreo 50 de ieşeni care au depăşit teama. Erau pregătite cuvântări împotriva Guvernului şi a dictaturii, s-ar fi aprins lumânări şi s-ar fi cântat “Deşteaptă-te române!”. Nimic din toate acestea, însă, nu s-a întâmplat.
Primul arestat a fost ing. Vasile Vicol care a fost “ridicat” la ora 8.00, în dimineaţa zilei de 14 decembrie. El avea misiunea de a trage clopotele de la Mănăstirea Golia pentru a trezi conştiinţa ieşenilor. Pe 17 decembrie, în arest i-au urmat Ştefan Prutianu, Cassian Maria Spiridon dar şi curioşii care se strânseseră, la o bere, în apropiere de Piaţă. Ultimul “contrarevoluţionar” prins de Securitate a fost Titi Iacob, arestat pe 18 decembrie, chiar la locul de muncă. El a rezistat torturii până la ora 18.00, când a recunoscut că este unul dintre “duşmanii de clasă”. Acest lucru, însă, nu i-a mulţumit pe anchetatori care au continuat “să-l frigă”. Toţi cei arestaţi “s-au bucurat” de acelaşi tratament din partea orânduirii socialiste multilateral dezvoltate.
Pe 22 decembrie, iniţiatorii revoltei de la Iaşi au fost eliberaţi. Nu ştiau nimic despre ceea ce se întâmpla în întreaga ţară. Dictatorul fugise iar picioarele lor arse şi pline de vânătăi călcau cu nesimţire chipul sfâşiat al comunismului.
Nici până astăzi, curajul ieşenilor nu a fost recunoscut oficial de către autorităţi. Micul grup de protestatari (trei dintre ei deja au murit) urma să fie condamnat la moarte, pe 25 decembrie 1989. Din când în când, câte un politician mai pomeneşte şi de 14 decembrie. E o problemă de imagine. Doar atât…
Duminica, 26 septembrie 2010 s-au desfasurat alegerile parlamentare in Venezuela. Tara latinoamericana este condusa de un dictator, Hugo Chavez, legitimat politic printr-o lovitura de stat (2002), urmat de un referendum (2004) (care ingradeste pregativele parlamentului unicameral), alegeri parlamentare (2005) din care partidul-stat „Partidul Socialist Unit din Venezuela” a castigat139 din cele 167 mandate parlamentare.
Opozitia a reusit sa castige la ultimele alegeri 65 din 165 mandate parlamentare.
Rezultate alegeri parlamentare
Sistem de vot mix: 50% uninominal, 50% proportional
Unidad National 5.448.864 voturi valabil exprimate, 39,38%, 65 parlamentari
Repartizare mandate castigate de catre alianta electorala „Unidad National”:
PODEMOS Por la Democracia Social (socialdemocrati) 4 mandate
Acción Democrática AD (socialdemocrati) 14 mandate
Primero Justicia PJ (social-liberali) 6 mandate
La Causa Radical (socialdemocrati) 3 mandate
Proyecto Venezuela (social-liberali) 3 mandate
Cuentas Claras (socialdemocrati) 1 mandat
Comité de Organización Política Electoral Independiente COPEI (crestindemocrati) 8 mandate
Un Nuevo Tiempo (socialdemocrati) 17 mandate
In 2012 se vor desfasura alegeri prezidentiale. Candidatul opozitiei se va alege intre partidele majore. In prezent formatiuniile socialdemocrate detin majoritate in alianta. Este posibil ca socialdemocratii sa propuna candidatul prezidential, iar crestindemocratii premierul.
Coalitia electorala”Mesa de la Unidad Democratica” sa infiintat in iunie 2009 si cuprinde 50 de partide din intregul spectrul politic.
Strategia Nationala de Aparare a Tarii reprezinta un risc la adresa democratiei
Organizatiile semnatare resping si condamna concluziile integrate in Strategia Nationala de Aparare a Tarii, conform carora presa reprezinta o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale. Strategia a fost initiata de Presedintia Romaniei, adoptata de CSAT si inaintata astazi, 23 iunie 2010, Parlamentului.
Conform Strategiei Nationale de Aparare, “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului roman”.
Reamintim Presedintelui Romaniei si CSAT ca rolul presei intr-o societate democratica este acela de a informa publicul in legatura cu chestiuni de interes public. Atunci cand jurnalistii informeaza publicul, exista si riscul ca institutii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnalistii sa se insele si sa “raspandeasca informatii false” este un risc asumat in orice democratie in virtutea respectarii dreptului la libertatea cuvantului. Este responsabilitatea presei sa transmita informatii si este dreptul publicului sa le primeasca si sa le evalueze. Politicienii si functionarii publici au o posibilitatea sa contracareze orice informatii eronate transmise de presa.
Documentul adoptat de CSAT nu contine si nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi in legatura cu posibile “campanii de presă la comandă”. Acelasi lucru este valabil si pentru afirmatia potrivit careia exista “presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Din acest punct de vedere Strategia Nationala de Aparare generalizeaza abuziv situatii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniaza presa in ansamblul ei.
Acest document oficial, care contine enunturi superficiale si acuzatii importiva presei in ansamblul ei, constituie o amenintare severa la adresa libertatii cuvantului, prin faptul ca el poate fundamenta initiative legislative menite sa desfiinteze orice afirmatie critica la adresa inistitutiilor statului. De aceea condamnam afirmatiile din Strategia CSAT si facem un apel la Parlamentul Romaniei sa aduca modificarile necesare acestui document, eliminind referirile la vulnerablitatea pe care o reprezinta critica de presa.
Investitii:
– Orice investitie ar trebui facuta numai dupa realizarea unui proiect asemanator proiectelor de finantare europeana, cu prioritate, bineinteles, pentru proiectele avand cofinantare europeana…. Vezi mai mult
– Verificarea prin sondaj a ofertelor prin solicitarea anonima de oferte.
– Eliminarea clauzelor anticoncurentiale (pentru proiectarea salilor de sport, firmele trebuie sa aiba experienta similara in proiectarea salilor de sport pentru scoli).
– Crearea unui corp de evaluatori/verificatori pentru a stabili daca proiectele sunt complete.
– Interzicerea suplimentarii bugetelor cu mai mult de 5%-10%.
– Extinderea obligatorie a garantarii FNGCIMM pentru programele europene fara cofinantare (in sectorul privat).
– Concesionarea constructiei de autostrazi, cai ferate.
– Inzestrarea armatei se va face numai daca producatorii vor realiza in proportie die minim 70% tehnica necesara in tara.
Cheltuieli (altele decat investitii si salarii):
-Bugetul sa mentina doar cheltuielile legate de salarii, intretinerea curenta a sediilor si consumabilele.
– Asistenta sociala sa fie asigurata dintr-un singur fond, punctual (cu ancheta sociala).
– Compensarea medicamentelor subventionate cu impozitele datorate de farmacii.
– Plata serviciilor medicale per procedura, nu per numar de paturi. Penalizarea unitatii spitalicesti pentru erorile medicale cu de zece ori valoarea procedurilor.
-Anularea tuturor cheltuielilor cu carburanti, autoturisme, telefoane mobile, cu exceptia salvarii, politiei, pompierilor, etc..
– Anularea contractelor de paza si reorientarea acestora catre Jandarmerie.
Salarii bugetare:
– Diminuarea salariilor bugetare prin reducerea birocratiei si instituirea raspunderii personale. (Exemplu: Autorizatia de construire sa devina o Notificare de Construire din partea investitorului, in acord cu Certificatul de urbanism. Primaria doar sa inregistreze notificarea, urmand apoi sa verifice de-adevaratelea conformitatea constructiei cu regulamentul) Inlocuirea tutoror avizelor, acordurilor si autorizatiilor eliberate de autoritatile publice, centrale sau locale cu declaratii pe propria raspundere a celor interesati. Verificarea ulterioara a conformitatii declaratiilor.
– Anularea sporurilor de vechime.
– Marirea sporurilor de competenta (grade pentru profesori, medici)
– Anularea functiilor intermediare (sefi de servicii, directorasi) sau a celor inutile (Politia a fost demilitarizata, dar s-au mentinut gradele: Politistii trebuie sa fie agenti sau comisari, chestorul, de exemplu, este seful Politiei, nu un grad pe care cineva de treaba il primeste). Functiile sa fie temporare si legate de competenta lucratorilor.
– ocuparea unor anumite pozitii din administratie prin alegeri interne.
– Desfiintarea institutiilor paralele (directii agricole, prefecturi) sau complementare (politie feroviara, politie de frontiera, politie obisnuita…) Unificarea ANAF, ANI, Garzii financiare.
– Scoaterea procuraturii din randul magistratilor si asimilarea lor cu vocti ai statului. Excluderea acestora din serviciul public pentru pierderea procesolor pe vicii de procedura, netrimiterea in instanta a cazurilor, etc) Numirea sefilor politiei de catre primari (unde e cazul) sau presedintii de consilii judetene. Alegerea procurorilor sefi de catre barouri.
Combaterea evaziunii fiscale:
– Introducerea deductibilitatii cheltuielilor pentru alimentatie, sanatate, invatamant, asigurarea locuintei. Realizarea unui sistem electronic de emitere si deducere a facturilor.
– Demiterea
Impozite si taxe:
TVA
impozitul pe profit si pe dividende
contributii sociale si de sanatate
taxe pe proprietati (auto, imobiliare)
In cazul in care bugetul nu ar fi echilibrat s-ar putea mari TVA-ul daca s-ar micsora contributiile legate de salarii. Nu uitati ca ar fi in paralel cu introducerea deductibilitatii unor importante cheltuieli.