Un scurt rezumat al guvernarii PNL: 2007 anul cresterii economice fara precent

Un scurt rezumat in cifre al guvernarii Tariceanu (date luate de pe www.tariceanu.ro)2007 – România – membră a Uniunii Europene

Creşterea economică fără precedent. Anul acesta, cea mai mare creştere economică din Europa.
-deşi au fost inundaţii şi secetă, creşterea economică medie în perioada 2005 – 2007 a fost de 6,0%
-în activităţile neagricole creşterea medie a fost de 7,8%
-în primul trimestru 2008, creşterea de 8,2% – record absolut după 1990
-economia României are şanse de creştere cu 8-9% în 2008 potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză
-Investiţiile străine din ultimii 4 ani sunt mai mari decât investiţiile cumulate din perioada 1990 – 2004.
-În România înregistrarea unei firme se face în maxim 3 zile, faţă de 10 zile în 2004.

Anul 2007 poate fi considerat un nou record al investiţiilor private.
-Investiţiile din sectorul majoritar privat au înregistrat o creştere cu 44,5% faţă de anul 2006, acest spor fiind cel mai mare din ultimii ani (în anul 2005 mai fusese consemnat un record de 24,9%).
Datorită creşterii economice, veniturile bugetului general consolidat pentru 2008 sunt apropiate de nivelul întregului PIB al României din anul 2003.
-Există în prezent un număr de şomeri mai mic decât la începutul perioadei de tranziţie, respectiv 355 mii şomeri faţă de 386 mii şomeri în ianuarie 1992, când a inceput să se înregistreze statistic acest fenomen.
-Aproape 600 mii noi locuri de muncă în perioada 2005 – 2008.
În perioada 2005 – 2008, numărul mediu net de salariaţi a crescut cu 585.000. În schimb, în perioada 2001-2004 numărul mediu net de salariaţi a scăzut cu 154.000.
-Programul de guvernare prevedea o creştere a salariilor de 60%, ţintă depăşită în numai 2 ani.
Cota unică de impozitare a salariilor îi încurajează pe cei care doresc să lucreze mai mult. Reducerea fiscalităţii i-a determinat pe majoritatea patronilor să renunţe la munca la negru.
-În 3 ani, valoarea punctului de pensie s-a dublat. Angajamentul politic de a mări pensiile cu 30% a fost cu mult depăşit.
Bugetele sociale gestionate de guvernul PNL depăşesc cu mult alocările realizate în timpul guvernării PSD.
-Cotele de contribuţii sociale s-au redus cu 10 puncte procentuale
-Pentru prima dată procentul de 6% din PIB este alocat educaţiei. 8.000 de şcoli din mediul rural au primit mijloace de învăţământ de bază, iar 4.000 de şcoli au beneficiat de materiale didactice tipărite. De asemenea, s-au făcut dotări cu 80.000 de bucăţi echipament sportiv.
-Reforma sănătaţii se bazează pe o finanţare generoasă. Serviciile de urgenţă au fost dotate cu 1.520 de ambulante noi. Camerele de urgenţă, au primit aparatură nouă în valoare de 167,7 milioane euro. În cursul anului 2007 au fost finanţate: 1 spital nou, consolidări la 15 clădiri de spital, lucrări de reparaţii capitale la 373 unităţi.Totodată au fost realizate studiile necesare pentru proiectarea şi construcţia unui număr de 8 spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă.
-Fonduri mai mari de la an la an pentru agricultură. Ponderea în PIB a fondurilor bugetare alocate agriculturii s-a majorat de la 1,4% în 2004 la 2,7% în 2008. De fondurile pentru proiectare au beneficiat 1.737 de comune. Dintre acestea, 1.110 au beneficiat şi de fonduri europene de executie

Discursul susținut de Călin Popescu Tăriceanu, la mitingul USL de la Craiova, 20.07.2012

Sursa informationala:  Radu Zlati

” Vreau să vă salut pe toți cei care sunteți prezenți aici, vreau să vă spun că sunt profund emoționat că vorbesc în fața unui public atât de numeros. Nu am avut prilejul în carierea mea politică să vorbesc în fața a peste 25 de mii de oameni strânși la un miting politic și, dacă aș fi oltean, când m-aș duce diseară acasă și m-ar întreba mama cum a fost i-aș spune: muică, veniră toți oltenii!

Mai devreme, am avut o reuniune cu colegii noștri din USL, care reprezintă conducerile județelor din Oltenia, și am început prin a le spune ceea ce mi s-a întâmplat în ultima perioadă de peste un an de zile, ori de câte ori am avut prilejul să merg în locuri publice, locuri publice însemnând nu la mitinguri politice, ci alături de oameni la piață, la benzinărie, la pâine, când veneam în deplasare, când am fost de curând la Craiovași m-am oprit benzinărie sau la Slatina, peste tot oamenii mă întrebau foarte direct: când ne scăpați odată de ăsta? Când ne scăpați de Băsescu? Când ne scăpați de clica lui?

A venit momentul – și acest lucru l-ați demonstrat cu prisosință la alegerile locale când toți românii au votat pentru schimbare – a venit vremea schimbării și la Cotroceni, a venit vremea schimbării pentru că am văzut cu toții ce înseamnă regimul condus de Traian Băsescu, ce înseamnă regimul patronat de Traian Băsescu.

Traian Băsescu s-a angajat, nu o dată, să combată corupția în România și România a ajuns astăzi din nou pe harta Europei considerată ca țara cea mai coruptă. Toți românii au observat ce s-a întâmplat în perioada în care guvernul condus de Emil Boc și patronat de Traian Băsescu a condus România, corupția a cuprins toată țara de jos până sus. Astăzi, corupția în România nu este mai bine exemplificată decât de Udrea, de micuțul și neprihănitul Boc, cu mâna lui dreaptă Apostu, de Flutur din Moldova, de Igaș de la Arad și lista lungă, din păcate, poate să continue.

Românii s-au săturat de o astfel de luptă împotriva corupției, în care președintele vorbește frumos, iar cei din jurul lui fură și cu stânga, și cu dreapta. A vorbit Traian Băsescu despre o justiție imparțială și independentă și am văzut cum funcționează justiția, funcționează foarte bine și îl protejează pe Băsescu în continuare, care are dosare penale, dar care se bucură de imunitate. Dar el este foarte bun să dea lecții altora, în timp ce chiar el are dosare penale care sunt blocate datorită imunității pe care i-o asigură funcția de președinte.

Am văzut ce înseamnă o Românie condusă de Traian Băsescu și în calitate de prim ministru, când el a luat cele mai importante decizii economice, și ați simțit-o cu toții pe pielea voastră: salarii tăiate, pensii înjumătățite, suferință, alocații pentru copii tăiate și lista poate să continue. Știți foarte bine că, de îndată ce Guvernul USL s-a instalat la cârma țării, am putut să luăm acele măsuri și vreau să îi aduc un mesaj de respect primului ministru Victor Ponta, care a avut curajul să îndrepte lucrurile greșite făcute de guvernul anterior. Cred că am înțeles cu toții care sunt riscurile pe care le avem cu Băsescu în continuare. Ce a reușit să facă în România cu românii a fost ură și dezbinare, a pus profesorii împotriva părinților, a pus salariații împotriva pensionarilor, toate categoriile sociale în conflict unele cu altele, aceasta este România lui Băsescu de astăzi și cred că, cu toții ne-am săturat!

Vreau să fie foarte clar ce votăm pe 29 iulie la referendum, votăm DA  pentru o altă Românie! Dacă vreți în continuare ca România noastră, a tuturor, să fie o Românie a dezbinării, a urii, a conflictelor permanente generate de președinte, atunci țineți-l în funcție în continuare!

Dacă vreți o Românie senină, o Românie prosperă, o Românie în care copiii noștri, bunicii noștri, părinții noștri să se simtă bine, să poată să trăiască liberi fără să le fie frică de cine cu cine vorbește, o Românie în care fiecare să poată să aspire la ceea ce este mai bine și să și reușească atunci votați pentru demiterea președintelui, votați ”DA” pentru viitorul României!”

Transcrierea interventiei liderului grupului PNL din Camera Deputatilor, Calin Popescu-Tariceanu, la prima sedinta de plen din sesiunea parlamentara de primavara

Sursa informationala: Yellow Gondolin

“ Bună ziua,
Doamnă președinte,
Stimați colegi parlamentari,
Nu am să reiau considerentele pe care le-a menționat domnul președinte al Partidului Social Democrat, Victor Ponta, și mai ales nu am să reiau, în mod concret, forma prin care noi am decis să ne manifestăm în cadrul acestei greve parlamentare la nivelul Uniunii Social Liberale. Pot să vă spun că grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va adopta aceeași conduită în Parlament ca și colegii noștri de la Partidul Social Democrat.

Însă am să vă rog să îmi permiteți, să îmi îngăduiți câteva considerente de ordin politic pe care le-am avut în vedere atunci când am stabilit această atitudine care constituie, în opinia mea și a colegilor mei, o formă de atenționare extrem de serioasă și de gravă la adresa majorității, și de aceea cu precădere mă adresez dumneavoastră colegilor care sunteți în majoritatea de astăzi din Parlamentul României.

Constatăm de peste trei ani de zile o serie de derapaje democratice grave, o serie de încălcări a regulilor elementare ale democrației, o corupție care a atins limite incredibile, o acțiune permanentă de decridibilizare a instituțiilor fundamnetale ale statului, și în special a Parlamentului, care ar fi trebuit să reprezinte permanent principalul for de dezbatere politică al țării. Am tras de-a lungul timpului o serie de semnale cu privire la acțiunile care ni s-au părut că ies din normele demcoratice și ceea ce nimic reguli ale democrației de bază privind reguli ale democrației de bază. Aș menționa printre ele, la finele anului 2009, desemnarea de către președinte a unui premier, fără a ține cont de rezultatele votului popular.

Am constatat permanent o încercare de subminare a Parlamentului, prin transformarea acestuia într-un așa-zis Parlament unicameral. Am constatat, de asemenea, încercările majorității de modificare a sistemului electoral și a redesenării colegiilor pentru ca, evident, să încerce să se mențină la putere.

Am constatat cu mare regret, și nu numai noi, corupția electorală prin cumpărarea voturilor. Am constatat coruperea politică a parlamentarilor, care a avut drept finalitate crearea unei noi majorități, cu ghilimelele de rigoare, acest lucru fiind făcut în totalul dispeț al votului cetățenilor.

Am constatat o puternică politizare a administrației. Am văzut, în ultima perioadă, încercările disperate de comasare a alegerilor pentru golirea lor de sens, de conținut, în așa fel încât să se instaleze o confuzie la nivelul cetățenilor și astfel dezbaterea politică normală, în timpul unei campanii electorale, să nu mai aibă niciun fel de rost.

Am constatat încercările repetate, și multe încununate de succes, de aservire a presei, lucru care ne provoacă o îngrijorare și care, evident, aduce o puternică atingere democrației. Am constatat că principalele arme politice pe care le folosește actuala putere sunt minciuna și demagogia.

Am constatat în numeroase rânduri încălcarea principiului separației puterilor în stat, asistând la acțiunile unui președinte care se substituie Guvernului prin deciziile pe care le ia, prin calitatea de negociator pe care și-o asumă în raport cu instituții internaționale, precum Fondul Monetar Internațional, sau în chestiunile de interes european.

Am constatat că președintele dă indicații procurorilor pe cine și cum să ancheteze sau, de asemenea, dă indicații Curții Constituționale cum să judece. Lista, desigur, este lungă și extrem de gravă și ea descrie mai degrabă o Românie a bunului-plac, a aroganței, a incompetenței, a autoritarismului după modelul lui Putin. Suntem o țară care ne îndepărtăm, din păcate, cu pași rapizi de normele democratice europene și, mai ales, de regulile pe care le-am stabilit cu toții la începutul anilor ’90, după căderea comunismului. Noi, opoziția, considerăm și am cerut în repetate rânduri ca aceste acțiuni să înceteze, dar, evident, vocea noastră nu a fost auzită. Am observat că cetățenii au ieșit în stradă să protesteze pentru aceleași lucruri și, de asemeni, vocea lor nu a fost auzită. În mod normal, orice guvern în atare situație ar fi trebuit să demisioneze și mai ales atunci când 85% dintre români consideră că țara merge într-o direcție greșită sau atunci când popularitatea sau încrederea în primul-ministru este la nivelul de 6-7%.

Singura soluție, însă, din păcate, în atare situație este demisia Guvernului întrucât actuala putere împiedică în mod repetat parlamentarii puterii să voteze, făcând ca acest Parlament să nu-și poată exercita una din procedurile specifice, și anume votul de cenzură la adresa Guvernului.

Ca atare, constatăm că astăzi numai demisia primului-ministru ar putea fi soluția pentru ieșirea din actuala criză politică și socială și, evident, pasul următor ar fi alegeri parlamentare anticipate. Ne punem speranța că în fața acestei atitudini extreme pe care noi astăzi o adoptăm, de grevă parlamentară, majoritatea să aibă un moment serios de reflecție, să tragă toate concluziile necesare și să adopte atitudinea care ar fi normală, firească într-o democrație și astfel să reintrăm în normalitate pentru ca România să-și poată continua drumul democratic și către normalitate, către prosperitate pe care românii, cu toții, îl așteaptă. Vă mulțumesc!”

Drept la replică exprimat de liderul deputaților PNL, Călin Popescu Tăriceanu, ca urmare a intervenției deputatului PDL Cezar Preda, în plenul Camerei Deputaților

”Domnilor colegi, permiteți-mi un scurt drept la replică, întrucât constat, cu regret, că în fața unor chestiuni extrem de serioase, colegul meu antevorbitor a vrut să ducă toată această dezbatere în derizoriu. Dacă începem să vorbim de indemnizații sau de deplasări în străinătate cred că ducem dezbaterea în derizoriu.

Eu am adoptat un ton foarte serios și foarte grav, și am impresia că unii dintre dumneavoastră continuați aceeași atitudine, pe care ați manifestat-o de-a lungul timpului, de dispreț și de aroganță. M-aș fi bucurat foarte mult ca antevorbitorul meu să țină cont de lucrurile pe care le-am menționat atunci când am vorbit despre împiedicarea unei proceduri esențiale a Parlamentului și anume exercitarea votului tuturor parlamentarilor la moțiunile de cenzură.

Dați-mi voie să cred că toți parlamentarii știu ceea ce trebuie să facă la moțiunea de cenzură, evident să voteze, și acest lucru nu incumbă numai opoziției , ci și puterii. Dar atunci când puterea împiedică proprii parlamentari să voteze de teamă ca Guvernul să nu pice – pentru că se agață de putere, sigur că atunci Parlamentul nu poate să funcționeze. Și acesta este unul din nenumăratele exemple în care ați arătat indisponibilitate pentru dialog, indisponibilitate pentru a ține cont de părerea minorității și în final numai dorința de a vă impune propria voință, indiferent de ceea ce se întâmplă într-o dezbatere cu sens, cu miez și la obiect, în care fiecare își îndeplinește rolul pe care îl are, pentru care a fost trimis în Parlament.

Să știți că regula majorității nu înseamnă impunerea voinței cu orice preț, ci posibilitatea dialogului și ascultării opoziției, prin negociere, prin dezbateri, pentru a încerca să obținem soluțiile bune. Așa cum s-a manifestat Parlamentul de trei ani de zile, îmi pare rău să vă spun, nu a fost decât o simplă mașină de vot, și de ceea astăzi nu trebuie să ne mirăm că Parlamentul este una din instituțiile lipsite de credibilitate în ochii cetățenilor.

Poate reflectați la aceste lucruri.  Nu este prea târziu. Vă mulțumesc!”

Memoria istoriei: 4 iulie 1990, se infiinteaza Partidul National Liberal – Aripa Tanara PNL-AT

Istoria Partidul National Liberal-Aripa Tanara

PNL-AT sa format la data de 23 iunie, drept platforma-politica in interiorul PNL.

La 4 iulie 1990 liberalii Horia Rusu, Dinu Patriciu, Călin Popescu Tăriceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama si Raymond Luca infiintau Partidul National Liberal-Aripa Tanara PNL-AT. Formatiunea neoconservatoare a inclus punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara în statutul partidului.

La data de 23 iulie 1990 PNL-AT era inregistrat drept partid politic in registrul partidelor politice. Iar in septembrie 1990 Dan Trepcea reprezinta Aripa Tanara la sedinta biroului executiv al Internationalei Liberale.

Oficiosul PNL-AT era Viitorul Liberal.

In aprilie 1991 PNL-AT a semnat alaturi de FSN, PDAR si MER acordul politic „Carta pentru Reforma si Democratie”. In urma acestui acord PNL a participat in cadrul guvernului Roman II cu doi secretari de stat: Radu Boroianu (cultura) si Viorel Catarama (industrie si comert).

Calin Popescu Tariceanu candideaza din partea PNL-AT pentru postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti.

In iunie 1992 din PNL-AT se desprinde Noul Partid Liberal NPL. Formatiunea il alege pe Viorel Catarama drept presedinte, secondat de Calin Popescu Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Boroianu, Viorel Catarama.

In alegerile din septembrie 1992 NPL obtine 0,53% la Camera Deputatilor si 0,58% la Senat.

Candidate-member al Internationalei Liberale in 1994.

La Congresul de înfiinţare al PNL-AT timisoreanul Horia Rusu este ales drept presedinte-executiv al PNL-AT.

În 1993, prin fuzionarea PNL-AT cu o grupare din PNL-CD, ia naştere PL 93, considerat cel mai modern partid de pe scena politica. PL’93 adopta un program politic neoconservator.

In alegerile locale din 1992 PNL-AT obtine 1%.

In mai 1992 PNL-AT formeaza alaturi de PNL-CD Alianta Liberala si adera in iunie la Conventia Democrata. Pe listele CDR PNL-AT obtine 1,75% din portofolile parlamentare ale CDR.

In 1993 PNL-AT fuzioneaza cu o serie de grupuri liberale din PNL, PNL-CD si PAC formand Partidul Liberal 1993 PL’93.

In alegerile locale din 1996 PL’93 obtine 3%. In vara lui 1993 PL’93 si PAC formeaza Alianta National-Liberala. ANL obtine 1,75% in cadrul alegeriilor parlamentare ale aceluiasi an.

PL’93 fuzioneaza in 1997 cu Partidul National Liberal-Conventia Democrata formand Partidul Liberal.

In septembrie 1998 PL fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

IMG_2735

Cronologie PNL 1835 – 2018

 

PNL

Fratia1848

Steagul pasoptist afisat de formatiunea liberala „Fratia”.siglaPNLDepartamentComunicare

PNL s-a infiintat ca partid la 24 mai 1875.

Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea revolutiei burgheze de la 1848.

1848

In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.

graficpnlpg

In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
In 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.

PNL138deani

In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

Principalul concurent politic din perioada 1858-1918 al PNL a fost Partidul Conservator.

Cabinetul Ionel Bratianu 1914Legenda: Cabinetul Ionel Bratianu ianuarie 1914 – ianuarie 1918.
Sursa foto: Florin Ciobanu Reclame vechi romanesti 1860 – 1990

Partid guvernamental in perioada:

  • 06/1862 – 10/1863; Nicolae Kretzulescu I – premier –
  • 10/1863 – 01/1865; Mihail Kogalniceanu – premier –
  • 01/1865 – 06/1865; Constantin Bosianu – premier –
  • 06/1865 – 02/1865; Nicolae Kretzulescu II – premier
  • 02/1866 – 05/1866; Ion Ghica I – premier
  • 07/1866 – 02/1867; Ion Ghica II – premier –
  • 03/1867 – 07/1867;Constantin Kretzulescu – premier –
  • 11/1867 – 05/1868; Stefan Golescu – premier –
  • 05/1868 – 11/1868; Nicolae Golescu – premier –
  • 02/1870 – 04/1870; Alexandru Golescu – premier –
  • 12/1870 – 03/1871; Ion Ghica III – premier –
  • 05/1876 – 08/1876; Manolache Epureanu II – premier –
  • 07/1876 – 04/1881; Ion Bratianu I – III – premier –
  • 04/1881 – 06/1881; Dimitrie Bratianu – premier –
  • 06/1881 – 03/1888; Ion Bratianu IV – premier –
  • 10/1895 –  12/1896; Dimitrie Sturdza – premier –
  • 12/1896 – 04/1897; Petre Aurelian – premier –
  • 04/1897 – 04/1899; Dimitrie Sturdza II – premier –
  • 02/1901 – 01/1906; Dimitrie Sturdza III – premier –
  • 03/1907 – 01/1909 Dimitrie Sturdza IV – premier –
  • 01/1909 – 12/1910 Ionel Bratianu I – II – premier –
  • 01/1914 – 01/1918 Ionel Bratianu III – IV – premier –
  • 11/1918 – 09/1919 Ionel Bratianu V – premier –
  • 01/1922 – 03/1926 Ionel Bratianu VI – premier –
  • 06/1027 – 11/1927 Ionel Bratianu VII – premier –
  • 11/1927 – 11/1928 Vintila Bratianu – premier –
  • 11/1933 – 12/1933 I.G. Duca – premier –
  • 12/1933 – 01/1934 Angelescu – premier –
  • 01/1934 – 12/1937 Tatarascu – premier –
  • 11/1944 – 12/1944 Sanatescu II – guvern de coalitie –
  • 12/1944 – 02/1945 Radescu – guvern de coalitie –
  • 10/1991 – 11/1992 Stolojan – guvern de coalitie –
  • 12/1996 -04/1998 Ciorbea – guvern de coalitie –
  • 04/1998 – 12/1999 Vasile – guvern de coalitie –
  • 12/1999 – 12/2000 Isarescu – guvern de coalitie –
  • 12/2004 – 12/2008 Tariceanu – premier si guvern de coalitie –
  • 05/2012 – 03/2014 Ponta I -II guvern de coalitie

Fotografie-din-arhiva-Institutului-pentru-Memorie-Vizuala

Legenda foto: al doilea cabinet Ionel Bratianu: Din stânga spre dreapta pot fi văzuți Alexandru Djuvara, ministrul de externe, Spiru Haret, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, generalul Grigore Crăiniceanu, ministrul de război, Alexandru Constantinescu, supranumit Porcul, ministru al agriculturii și domeniilor, Ion I.C. Brătianu, președinte al Consiliului de miniștri, Vasile G. Morțun, ministru al lucrărilor publice, Emil Costinescu, ministrul finanțelor, Mihail Orleanu, ministrul industriei și comerțului, situat în picioare chiar în spatele precedentului, Toma Stelian, ministrul justiției, și în final Mihail Pherekyde, ministrul de interne.

Sursa informationala: Lucretiu Tudoroiu

PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23 august 1944. PNL si-a sistat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.

pnlgrafica

Factiunea tatarasciana a participat sub titulatura PNL – Bejan la alegerile parlamentare din 28 martie 1948 obtinand 2,8% (7 deputati). Ulterior toate partidele politice au fost interzise in 1950.

PrinNoiInsine

Presedinti PNL

  • Ion C. Bratianu 1875-83
    C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
    Ion C. Bratianu 1883-1891
    Dumitru C. Bratianu 1891-1892
    Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
    Ionel I. C. Bratianu 1909-1927
    Vintila I. C. Bratianu 1927-1930
    I.G. Duca 1930-1933
    Constantin I.C. Bratianu 1934 – 1947
    Radu Campeanu 03/1990 – 02/1993
    Mircea Ionescu-Quintus 03/1993 – 01/2001
    Valeriu Stoica 01/2001 – 08/2002
    Theodor Stolojan 08/2002 – 10/2004
    Calin Popescu-Tariceanu 10/2004 – 03/2009
    Crin Antonescu 03/2009 – 06/2014
    Daniel Chitoiu – Presedinte Interimar-: 04.07 – 06.09.2012
    Klaus Iohannis: 02.06.2014 – 18.12.2014
  • Vasile Blaga: Co-Presedinte 18.12.2014 – 28.09.2016
  • Alina Gorghiu: 18.12.2014 – 12.12.2016
  • Raluca Turcan – Presedinte Interimar: 13.12.16 – 17.06. 2017
  • Ludovic Orban 17.06.2017 –
  • Presedinte onorific: Mircea Ionescu Quintus 2001 – 2017

PNL138oficial

Disidente 1875-1918:

– Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
– Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
– Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

PNL7_n

Fuziuni 1875-1948:

In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”. PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.

PNL

Disidente 1918-1948:

– Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
– Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.

pnlcitau

La 8 noiembrie 1945 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.

30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a sistat activitatea politica in noiembrie 1947.

Tutea

Rezultate electorale 1919-1946:

Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.

Parlamentare 11/1919: 20,03% (#2) MO% *
Parlamentare 05/1920: 3,20% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 64,09% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,5% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,70% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,80% (#4) VVEO% ***

Media electorala 1919 – 1946: 31,15% VVEO%

Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL a fost de 19%.

Concurentii electorali in perioada 1918-38 ai PNL au fost Partidul Poporului si Partidul National Taranist.

Partidul National Liberal in exil

In perioada 1973-1989 Partidul National Liberal s-a reorganizat in octombrie 1985 drept Clubul de Reflectie si Actiune Liberala cu sediul permanent la Paris. Printre membrii activi ii remarc pe Radu Campeanu (Presedinte 1985 – 1989) , Dinu Zamfirescu (Presedinte 1989-1992), Ioana Bratianu si Ion Vitez.

Clubul de Reflectie si Actiune Liberala a functionat in perioada 1985 – 1992 sub titulatura de Clubul Liberal de la Paris (Sectia Externa al Partidului Liberal). La 27 aprilie 1992 Clubul Liberal de la Paris a fuzionat prin absorptie in Partidul National Liberal – Conventia Democratica PNL – CD.

PNL137ani

Istorie 1989-2018

22 decembrie 1989:  un grup de vechi membri liberali, printre care Nicolae Enescu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amedeo Larazescu si Sorin Botez au alcatuit un Comitet de Initiativa pentru reinfiintarea partidului.

pnl_1990

Foto: Primul afis electoral al PNL

PNL1990Primul pliant electoral al PNL. Pliantul a fost tiparit si difuzat in perioada ianuarie – martie 1990.

1990

• La 22 decembrie 1989 s-a infiintat „Comitetul provizoriu de inițiativă pentru reînființarea PNL” din care au facut parte: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.

• 6 ianuarie 1990. Se desfasoara la Biserica Armeana sedinta de reinfiintare al Partidului National Liberal.

• TMB a oficializat reaparitia PNL la 15 ianuarie 1990. Astfel Secretar-General a fost desemnat: Radu Campeanu. Printre membrii fondatori figureaza: Ioana Bratianu, Sanda Tatarascu, Virgil Manescu, Barbu Negoescu, Serban Orascu, Radu Valsarascu, Dinu Zamfirescu. In registrul fisei de reinfiintare se mentioneaza ca proaspatul partid reinfiintat revendica atat PNL-Bratianu, cat si PNL-Tatarascu.

PNL a facut parte din CPUN unde avea trei reprezentanti: Radu Campeanu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amadeo Lazarescu.

Conducerea partidului a fost aleasa in cadrul „Conferintei Nationale” (primul congres al partidului)  desfasurata intre 31 martie si 1 aprilie 1990 unde a fost adoptat Statutul, Programul si au fost alese organele de conducere: Radu Campeanu – Presedinte, Prim-Vicepresedinte Ionel V. Sandulescu, Vicepresedinti: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu. Profesorul Sorin Bottez, Nae Bedros, Gelu Netea și Iorgu Vântu au fost alesi secretari-executivi.

Alegeri parlamentare 1990: 6,41% Camera Deputatilor, 7,06% Senat. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64% (#2)

La 12 iulie 1990 se formeaza gruparea Aripa Tinara: Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu, Gelu Nate, Viorel Catarama, Horia Mircea Rusu. Fractiune care urmeaza sa formeze la 23 iulie 1990 PNL-AT. In conducerea PNL-AT au mai facut parte deputatului Mihai Carp, membru în Comitetul Director, și din mai 1991 președintele de onoare al PNL-AT, regretatul deputat Rene Radu Policrat.

djuvara

In octombrie 1990 PNL a absorbit Partidul Socialist Liberal, condus de avocatul Niculae Cerveni, care a devenit vice-presedintele PNL.

La 15 decembrie 1990 PNL a participat alaturi de PNTCD, PAC, PER, MER, PSDR si UDMR la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei CNID, alianta politica transformata la 26 noiembrie 1991 in Conventia Democratica din Romania CDR.

Din 16 octombrie 1991 PNL a detinut in guvernul Stolojan portofoliile Justitie (Mircea Ionescu-Quintus), Economie si Finante (George Danielescu), Administratie Publica Locala (Mircea Vaida), Emil Tocaci (Ministerul Învățământului și Științei) si 7 secretariate de stat.

Sigla_PNL

1991

•  Aprilie: PNL-AT semneaza, impreuna cu FSN, Partidul Democrat Agrar din Romania si Miscarea Ecologista din Romania, „Carta pentru Reforma si Democratie”. PNL-AT participa la guvernul Roman II.

•  Mai: Se infiinteaza Partidul Alianta Civica, formatiune de orientare civic-liberala.

•  Octombrie: PNL participa, alaturi de FSN, PDAR, MER la guvernul condus de Theodor Stolojan. PNL devine candidate-member al Internationalei Liberale.

1992

•  Februarie: Alegeri locale. PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 1,19%.

PNL-AT obtine 13 mandate de primari (0,4%), 397 mandate de consilieri locali (1%) si 19 consilieri judeteni (1,0%). PAC obtine pe liste separate 20 mandate de consilieri locali si unul de primar.

•  Aprilie: PNL se retrage din CDR, liberalii care se opun acestei decizii se constituie in PNL-Conventia Democratica. Ulterior PNL-AT decide sa adere la CDR.

• Mai: PNL-AT si PNL-CD formeaza Alianta Liberala.

•  Iunie: Partidul Taranist Progresist, formatiune desprinsa din PNTCD in iunie 1990, fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Iulie: apare Noul Partid Liberal (NPL), format din membrii PNL-AT ce nu doresc intrarea acestui partid in CDR. Printre ei se afla Viorel Catarama, Andrei Chiliman si Calin Popescu-Tariceanu.

•  Septembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)

Noul Partid Liberal obtine 0,58% (Senat) si 0,53% (Camera Deputatilor). PNL-AT si PNL-CD obtin impreuna pe listele CDR 7%. PAC obtine 3% din portofolile parlamentare castigate de CDR.

•  Noiembrie: se anunta crearea „Grupului pentru Reforma Morala si Politica din PNL”, printre initiatori aflandu-se Valeriu Stoica, Radu Stroe si Constantin Balaceanu-Stolnici; primii doi vor fi ulterior exclusi din partid.

1993

•  Februarie: apare Partidul Liberal ’93, format din fuziunea PNL-AT cu „Grupul pentru Reforma Morala si Politica” si cu un grup din PNL-CD. Congresul extraordinar al (#2) Partidului National Liberal. PNL si NPL fuzioneaza, iar Mircea Ionescu-Quintus este ales presedinte al PNL. PL’93 devine candidate-member al Internationalei Liberale. La 17 decembrie 1993, Radu Câmpeanu a fost exclus din partid, ca urmare a nerecunoaşterii legitimităţii noii conduceri alese a PNL. Acesta a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu.

Sigla2008

1994

•  Februarie: se organizeaza, in paralel, doua congrese ale PNL. Congresul extraordinar al PNL (#3) il realege pe Mircea Ionescu-Quintus drept presedinte al PNL. Radu Campeanu a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu PNL (C).

•  Decembrie: PNL revine in CDR.

Sigla_TNL

1995

•  Martie: PL ’93 si Partidul Aliantei Civice (PAC) se retrag din CDR.

•  Mai: intra in PNL mai multi parlamentari ai PAC si PL ’93 (printre care Mona Musca, Alexandru Paleologu, Serban Radulescu-Zoner, Crin Antonescu si Stelian Tanase).

1996

•  Iunie 1996: Alegeri locale: PL-93 obtine 3%, PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si un mandat de primar. Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 1,19%.

Se infiinteaza Alternativa 2000. Formatiune civic-liberala din care se va forma Partidul Alternativa Romaniei PAR. PAR adera la CDR.

•  Iulie: PAC si PL ‘93 formeaza Alianta National-Liberala. PNL-Campeanu si Federatia Ecologista din Romania formeaza Alianta National-Liberal Ecologista. ANL si ANLE candideaza pe liste separate in alegerile parlamentare si prezidentiale.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: ANL obtine 1,75%, ANLE obtine 0,57%. PNL, PNL-CD si PAR obtin impreuna 10% din portofolile obtinute de CDR.

1997

• 16-17.05. Congresul ordinar (#4) al PNL. Ionescu-Quintus este reales Presedinte PNL. Valeriu Stoica este ales drept vice-presedinte PNL.

•  Septembrie: Se formeaza Alianta pentru Romania, formatiune social-liberala desprinsa din Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

•  Octombrie: apare Partidul Liberal (PL) din fuziunea PL ’93 cu PNL-CD.

1998

• Martie: PAC fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Congresul extraordinar al PNL (#5) gireaza juridic aceasta fuziune. Liderul PAC, Nicolae Manolescu, a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al PNL. În martie 1999, PNL a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului a devenit vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.

• Septembrie: Partidul Liberal fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

1999

• Mai: Partidul Alternativa Romania fuzioneaza cu Partidul Conservator Monarhist devenind astfel Uniunea Fortelor de Dreapta. Presedintele UFD Varujan Vosganian lanseaza „Manifestul Dreptei”.

• In cadrul unui congres extraordinar (#6) PNL isi lanseaza programul „Manifestul Liberal”.

stolojan2000

2000

•  Mai: PNL anunta ca paraseste CDR, isi propune unificarea cu ApR si sa aiba un candidat propriu la presedintie.

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 14%, ApR obtine 10%, UFD obtine 1%, PNL-Campeanu 0,5%.

• August: PNL il desemneaza in cadrul unui congres extraordinar (#7) pe Theodor Stolojan drept candidat prezidential al PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 7%, ApR obtine 4%, PNL-Campeanu obtine 1,5%, UFD candideaza pe listele CDR 2000.

•  Decembrie: PNL semneaza un protocol de sustinere a guvernului PDSR (care va fi denuntat in mai 2001).

2001

•  Februarie: ApR fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziune care este girata juridica de congresul extraordinar (#8) al PNL. Congres ordinar al PNL (#9). Valeriu Stoica este ales presedinte al PNL.

2002

•  August: Congres extraordinar al PNL (#10). Theodor Stolojan devine presedinte PNL.

2003

•  Aprilie: PNL absoarbe Uniunea Fortelor de Dreapta. Fuziune care este giraja juridica de congresul extraordinar al PNL (#11).

•  Septembrie: PNL fondeaza, alaturi de PD, Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD. PNL-Campeanu fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este adoptata de un congres extraordinar (#12) al PNL.

MitingpentruLibertate

2004

• Junie: Alegeri locale: PNL obtine 18%  si devine pe plan local a doua forta politica din Romania.

•  Octombrie: Theodor Stolojan anunta ca nu mai participa la alegerile prezidentiale.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18.99% din portofoliile castigate de Alianta „Dreptate si Adevar”.

•  Decembrie: Calin Popescu-Tariceanu este desemnat si devine primul prim-ministru liberal al Romaniei postcomuniste.

2005

•  Februarie: Congresul ordinar (#13) al PNL. Calin Popescu-Tariceanu este ales presedinte al PNL. Se respinge propunerea de fuziune cu PD.

2006

•  Octombrie : Theodor Stolojan si Valeriu Stoica sunt exclusi din PNL; vor lansa Platforma Liberala.

•  Noiembrie : un grup de parlamentari liberali, in frunte cu Gheorghe Flutur, care demisioneaza din functia de vicepresedinte al PNL, lanseaza Apelul pentru unitatea PNL.

2007:

• Ianuarie: Grupul Stolojan-Stoica infiinteaza Partidul Liberal Democrat PLD.

• Februarie: Congresul ordinar (#14) al PNL il realege pe Calin Popescu-Tariceanu drept presedinte al PNL.

• Noiembrie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari.

2008

•  Aprilie: Actiunea Populara fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este aprobata de un congres extraordinar (#15).

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 18%.

•  Septembrie: Forta Democrata fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18,75%

graficaCrin

2009

•  Martie: Congres Extraordinar al PNL (#16). Crin Antonescu este ales Presedinte al PNL.

•  Mai. Delegatia Permanenta al PNL il desemneaza pe Crin Antonescu drept candidat prezidential.

•  Iunie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari.

•  Noiembrie: Alegeri prezidentiale: Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate).

2010:

• Alegeri anticipate in colegiul 1, numarul 1 castigate de Radu Stroe (PNL) cu un procent zdrobitor: 70,17%.

•  Martie: In cadrul celor doua congrese extraordinare (#17) ale PNL, delegatii il realeg pe Crin Antonescu drept presedinte al PNL.  Un alt congres extraordinar (#18) adopta platforma-politica: „Prin Noi Insine-Acum”. PNL se revedinca drept unic partid autentic de dreapta, care doreste sa reprezinte atat liberalismul, dar si curentele de conservatoare si crestindemocrate.

• Decembrie: Alegeri partiale anticipate in colegiul Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului.  Candidatul PNL, Mariana Campeanu castiga mandatul de parlamentar.

2011:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal si Partidul Conservator formeaza alianta politica Alianta de Centru-Dreapta ACD.

• Februarie: Alianta de Centru Dreapta PNL-PC si PSD formeaza alianta politica Uniunea Social-Liberala.

2012:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal, Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat organizeaza „Mitingul pentru Libertate”.

• Aprilie:  Congres extraordinar al PNL (#19). Se desemneaza candidatii pentru alegerile locale din iunie 2012.

• Mai: PNL formeaza alaturi de Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat guvernul de uniune nationala condus de socialdemocratul Victor Ponta.

• Iunie: Alegeri locale. PNL obtine cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.

• Decembrie: Alegeri parlamentare:, Partidul National Liberal castiga 25% din mandatele parlamentare. In legislative PNL este reprezentat de 152 parlamentari (101 Deputati si 51 Senatori). Media VUM = 25,85%.

2013:

• Februarie: 22 februarie. Congres extraordinar al PNL (#20). In cadrul acestui congres se discuta noul statut al PNL. In data de 23. februarie se desfasoara congresul ordinar al PNL (#21) dedicat raportului de activitate, dezbaterii programatice si alegerii conducerii centrale.

ACL

2014:

• Februarie: 25 februarie 2014. Delegatia Permanenta PNL decide incetarea mandatului de guvernare in guvernul USL condus de Victor Ponta. PNL trece in opozitie.

• Martie: 24 martie, 2014  PNL prezinta la Biroul Electoral Central lista de candidati si 1,2 milioane de semnaturi de sustinere. PNL isi propune un scor de 25% in cadrul alegerilor europarlamentare din 25.05.2014.

• Mai: 16 mai 2014, Partidul Popular fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

• Mai: 25 mai 2014: alegeri europarlamentare: PNL obtine 15,4% (2009: 14,52%) si va fi reprezentat de 6 europarlamentari. Europarlamentarii PNL s-au inscris individual in grupul parlamentar al Partidului Popular European.

• Mai: Delegatia Permanenta a convocat in urma demisiei in bloc a conducerii centrale un Congres Extraordinar care se va desfasura intre 28 – 29.06.2014.

brandPNL1996

• Mai: In Partidul National Liberal sunt inscrisi 188.691 de membri cotizanti.

• Iunie: Vineri 26 iunie se desfasoara la Bucuresti lucrarile congresului extraordinar (#22). Pe ordinea de zi figureaza votarea unui nou statut si convocarea congresului ordinar (#23) care se va desfasura, sambata 27 iunie 2014 la Bucuresti. Pe ordinea de zi figureaza alegerea unei noi conduceri. In cadrul congresului extraordinar (#22) a fost votat un nou statut. In cadrul congresului ordinar (#23) a fost votata o noua conducere centrala si un nou presedinte, Klaus Iohannis.

• Iulie: Grupului de Inițiativă pentru păstrarea identității liberale, format în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu, va lansarea, joi 3 iulie 2014 lansarea oficială a Partidului Liberal Reformator. Grupul de initiative cuprinde 6 senatori si 24 deputati.

• Iulie: Delegatia Permanenta la ales pe Klaus Iohannis drept candidat al PNL in cursa prezidentiala. DP a hotarat convocarea congresului extraordinar al PNL pentru data de sambata 26. iulie. (#24). Congresul extraordinar a votat fuziunea cu Partidul Democrat Liberal si formarea Aliantei Crestin Liberale ACL PNL PNL.

KlausIohannis

•August: Biroul Permanent Central reunit PNL PDL la desemnat pe Klaus Iohannis drept candiat prezidential. Pentru postul de prim-ministru a fost desemnat prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu.

• 18 noiembrie PDL a fuzionat prin absorbtie si reinfiintare in noul PNL. Astfel noul PNL isi pastreaza traditia, numele si palmaresul politic. Noul PNL numara 208.543 de membri cotizanti si este condus de doi co-presedinti Alina Gorghiu si Vasile Blaga.

Siglă_nouă_PNL

2016:

• 2 aprilie Candidatii PNL la nivel national pentru alegerile locale 5 din iunie 2016 vor fi lansati la Constanta in cadrul evenimentului Liga Alesilor Locali PNL.

– 5 iunie Alegeri locale 2016: PNL obtine in cadrul alegerilor locale scorul de 31,93% si 1.081 de primari.

– 8 octombrie Consiliul National de Coordonare o valideaza pe Alina Gorghiu drept presedinte unic al PNL. Partidul National Democrat PND fuzioneaza prin absorbtie in PNL

– 11 decembrie, alegeri parlamentare:

2017

– 13 februarie 2017 Biroul Politic National stabileste calendarul pentru viitorul Congres Ordinar (#25). Sunt stabilite cele doua comisii organizatorice: Comisia de Organizare a Conventiei Nationale (Congres) este condusa de Daniela Campean, iar Comisia de Statut de Catalin Boc.

–  Congresul Ordinar (#25) din 17.06.17 a ales in mod oficial in functia de Presedinte PNL pe Ludovic Orban. Deasemenea pe 18 Iunie 2017 a fost votat Biroul Politic National. Astfel la trei ani dupa fuziunea intre PNL (vechi) si PDL noul Partid National Liberal si-a votat la toate nivelurile (comuna, oras, Birou Politic Judetean) o noua conducere.

PNL132

2018

– 11 martie 2018 Consiliul National al PNL il desemneza pe Klaus Iohannis drept candidat prezidential si pe liderul PNL drept candidat pentru functia de prim-ministru.

ludovicorban

Foto: Ludovic Orban , Presedintele PNL

pnl2018

Rezultate electorale 1990-2016

Alegeri parlamentare 1990: 7,06% la Senat si 6,41% Camera Deputatilor. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64%. (#2)
Alegeri locale 1992: PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti si postul de primar ale Sectoarelor 1 si 5. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 3,60%. (#7)
Alegeri parlamentare 1992: 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)
Alegeri locale 1996: PL-93 obtine 3%. PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si doua mandate de primar resedinta de judet (Baia Mare, Deva). Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 3,60%. (#8)
Alegeri parlamentare 1996: PNL a candidat pe listele Conventiei Democrate Romane CDR obtinand de 25 mandate de deputat si 16 mandate de senator. Media MO = 6,18%. (#5)
Alegeri locale 2000: PNL castiga 4 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL obtine 251 mandate de primar (8,50%), 3.978 de mandate de consilieri locali (10,02%) si 160 de mandate de consilieri judeteni (9,31%). (#4). Media VUM = 9,64% (#3)

PNL132

Alegeri parlamentare 2000: PNL obtine 7,48% la Senat (13 mandate de senator) si 6,89% la Camera Deputatilor (30 de mandate de deputat). (#4)
Alegeri prezidentiale 2000:  Candidatul PNL la scrutinul prezidential, Theodor Stolojan obtine 11,78%. (#3)
Alegeri locale 2004: PNL a candidat in Municipiul Bucuresti si Cluj alaturi de PD sub formula aliantei electorala „Alianta Dreptate si Adevar” ADA, obtinand majoritati in ambele consilii locale. PNL a castigat primaria Sectorului 1 in persoana lui Andrei Chiliman si a reconfirmat in 5 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL a castigat 443 de mandate de primari (14,12%), 7.036 de mandate de consilieri locali (17,58%) si 281 de mandate de consilieri judeteni (19,57%).  PNL a format alaturi de alte formatiuni politice majoritatea in 13 consilii judetene. In sase din cele 13 judete PNL a castigat prin negocieri presedentia consiliului judetean. (#2) Media VUM = 24,08%
Alegeri parlamentare 2004: PNL a candidati alaturi de PD sub formula electorala „Alianta Dreptate si Adevar” ADA. PNL a obtinut 28 de mandate de senator (20,44%) si 64 de mandate de deputat (19,28%). (#2)
Alegeri europarlamentare 2007:  PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#3)
Alegeri locale 2008: PNL a castigat cinci consilii judetene si a reconfirmat mandatul in Sectoru 1 si cele 5 municipii resedinta de judet. PNL a obtinut 706 mandate de primar (22,18%), 8.529 de mandate de consilieri locali (21,16%) si 289 mandate de consilieri judeteni (21,59%). (#3) Media VUM = 12,05%
Alegeri parlamentare 2008: PNL a obtinut 18,74% la Senat (28 mandate) si 18,57%, la Camera (65 mandate). (#3)
Alegeri europarlamentare 2009: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari. (#3)
Alegeri prezidentiale 2009:  Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate). (#3)
Alegeri locale 2012: Alegeri locale. PNL obtine  candidat in aliantele electorale ACD, USL, dar si pe liste proprii cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.
Alegeri parlamentare 2012: PNL a obtinut 25% din mandatele parlamentare. In Senat PNL detine 51 mandate, la Camera PNL detine 101 mandate. Media VUM = 25, 85%.
Alegeri europarlamentare 2014: PNL a obtine 15,4% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#2)

220px-Constantin_I._C._Bratianu

Foto: Ionel C. Bratianu

Alegeri prezidentiale 2014: Presedintele PNL Klaus Iohannis este ales cu 54,43% presedinte al Romaniei.

Alegeri locale 2016: PNL obtine in cadrul alegerilor locale scorul de 31,93% si 1.081 de primarii.

Alegeri parlamentare 2016: PNL obtine 20,39% la Senat si  19,95% la Camera Deputatilor.(#2). In Senat PNL este reprezentat de 20 de Senatori. Camera Deputatilor cuprinde 31 de de Deputati.

ACL

Platforme-program:

Mihail Kogalniceanu, „Programa de la Mazar-Pasa aplicata de guvernul domnului Ion C. Bratianu”. Cuvant rostit in sedintele Camerei Deputatilor din 26 si 27 ianuarie 1883, Bucuresti, 1883.

George Cantacuzino, „Catre Provinciile desrobite”. Manifestul program al Partidului National Liberal, Bucuresti, 1920.

Sinteza:

PNL este cel mai vital partid politic din Romania: 23 congrese, 7 presedinti, 10 partide fuzionate prin comasare. 250.000 de membri cotizanti.

PNL

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

27031918_o

8 noiembrie 1945 – 11 noiembrie 1995 – 15 noiembrie 1987: Trilogia Revolutiei Antitotalitare

8 noiembrie 1945 – 11 noiembrie 1995 – 15 noiembrie 1987: Trilogia Revolutiei Antitotalitare

Astazi comemoram, alaturi de partidele noastre de suflet, PNL si PNTCD, unul din cele mai importante momente din istoria moderna: Prima manifestatie anti-comunista. 8 noiembrie 1945 – Piata Palatului Regal. In acelasi timp, aniversam ziua onomastica a Majestatii Sale, Regele Mihai.

E una dintre cele mai emotionante zile, care reuneste in amintirea sangelui varsat, cele doua evenimente, de-a pururi. Unii, cand vorbesc despre anti-comunism, „se trag” din Traian Basescu si din discursul lui din Parlament. Noi, sa nu uitam, ne tragem seva si spiritul din aceste evenimente profund anti-comuniste, suprimate prin forta.

Stramosii nostri condamnau comunismul pe vremea cand stramosii lor il adulau. Acesti „anti-comunisti” de „rit nou” nu vor scrie astazi despre moartea sau suferinta tinerilor liberali si taranisti. Pentru ca nu se regasesc spiritual acolo, printre ei. Si nici aici, acum, cu noi, langa noi. Si-au insusit doar si au murdarit niste simboluri. Pentru ca aveau nevoie de votul nostru si de o eticheta istorica, care sa confirme apartenenta lor la dreapta politica. Nu vor avea nimic din toate astea. Istoria nu da pomeni de campanie electorala nimanui. Traian Basescu nu are nimic, dar nimic in comun cu Corneliu Coposu. (Atentie, Cristian Preda!)
Corneliu Coposu si alti lideri taranisti si liberali s-au numarat printre cei arestati atunci. Fie-le numele pomenit in veci!

„La multi ani”, Majestate!

Material preluat de la blogul „lilick-auftakt.blogspot,com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: