PREŞEDINTELE ANTONESCU – „Suntem aliat demn al NATO şi al Uniunii Europene, membru cu drepturi depline şi avem un parteneriat strategic de pe poziţii egale cu Statele Unite ale Americii.
Preşedintele României nu primeşte ordine de la nimeni
Numai Cetăţenii Români vor hotărî soarta României !
Duminica, 26 septembrie 2010 s-au desfasurat alegerile parlamentare in Venezuela. Tara latinoamericana este condusa de un dictator, Hugo Chavez, legitimat politic printr-o lovitura de stat (2002), urmat de un referendum (2004) (care ingradeste pregativele parlamentului unicameral), alegeri parlamentare (2005) din care partidul-stat „Partidul Socialist Unit din Venezuela” a castigat139 din cele 167 mandate parlamentare.
Opozitia a reusit sa castige la ultimele alegeri 65 din 165 mandate parlamentare.
Rezultate alegeri parlamentare
Sistem de vot mix: 50% uninominal, 50% proportional
Participare la vot: 11.054.674, 66,74%
PSUV 5.259.998 voturi valabil exprimate, 58,79%, 97 parlamentari
PPT Patria por Todos (socialisti calibrati pe segmentul etnic indigen)
320.260 voturi valabil epxrimate, 1,83%, 2 parlamentari.
Unidad National 5.448.864 voturi valabil exprimate, 39,38%, 65 parlamentari
Repartizare mandate castigate de catre alianta electorala „Unidad National”:
PODEMOS Por la Democracia Social (socialdemocrati) 4 mandate
Acción Democrática AD (socialdemocrati) 14 mandate
Primero Justicia PJ (social-liberali) 6 mandate
La Causa Radical (socialdemocrati) 3 mandate
Proyecto Venezuela (social-liberali) 3 mandate
Cuentas Claras (socialdemocrati) 1 mandat
Comité de Organización Política Electoral Independiente COPEI (crestindemocrati) 8 mandate
Un Nuevo Tiempo (socialdemocrati) 17 mandate
In 2012 se vor desfasura alegeri prezidentiale. Candidatul opozitiei se va alege intre partidele majore. In prezent formatiuniile socialdemocrate detin majoritate in alianta. Este posibil ca socialdemocratii sa propuna candidatul prezidential, iar crestindemocratii premierul.
Coalitia electorala”Mesa de la Unidad Democratica” sa infiintat in iunie 2009 si cuprinde 50 de partide din intregul spectrul politic.
Printre membrii fondatori se numara:
COPEI – Partido Popular (crestindemocrati)
Accion Democratica (socialdemocrati) (socialconservatori-neoliberali)
Partidul Liberal din Venezuela a guvernat aceasta tara in perioada 1840-1897. In prezent diferitele curente liberale (social-liberalism, progresism, libertarianism, neoconservatorism) sau unificat in platforma Organizacion por la Democracia Liberal en Venezuela ODLV. Formatiunea principala este Movimiento Democracia Liberal.
Think-tank liberal: CEDICE Libertad (Centrul de analiza si cercetare liberala)
Bloguri liberale: El Republicano Liberal
Fundatiile, organizatiile civice din America Latina sau unificat in platforma RELIAL.
Postul de televiziune al opozitiei: GloboVision
Reproduc un pasaj important din interviul „Dialoguri esentiale cu Alexandru Herlea despre „problema romaneasca”. Adnotarile le-am cifrat si le gasiti mai jos.
….N.F.: Aş dori sa revin la originile constructiei europene, la crestin democratie si la cele sase state fondatoare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. Italia pe atunci crestin democrata a fost chiar prima naţiune care a pledat pentru ideea Statelor Unite Europene. Astazi există o atitudine rău-voitoare faţă de democraţia crestiană, la nivel european.
A.H.: Nu cred ca putem vorbi de rea vointa in cea ce priveste crestin democratia, este mai degraba o pierdere de influenta a acesteia atat in unele state europene ca Italia, cat si la nivel european unde crestin democratia este inecata, dominata de tendintele mai de dreapta din Partidul Popular European. Acesta pierdere de influenta isi gaseste explicatia, cel putin in parte, in uzura cauzata de exercitiul puterii, proces normal in orice democratie. Italia care, cu democratia crestina (1) si Alcide De Gasperi, a jucat un rol de seama in lansarea proiectului european (a fost a treia mare ţara fondatoare a construcţiei europene) se gaseste astazi, cu Berlusconi (2), acest bufon al Europei – cum este denumit de unii jurnalisti, într-o situaţie mai marginală. Democraţia creştină, în Italia, a fost practic devertebrată si asta in contextul in care crestin-democratia se gaseste la nivel european in plina pierdere de viteza (3) in favoarea unor abordari populisto-liberale. Si asta in ciuda faptului ca proiectul Uniunii Europene din 1950 pînă la sfîrşitul secolului a fost dus înainte de creştin-democraţie in alianta cu social-democraţia. Astazi, creştin-democraţia se gaseste diluată şi a ramas minoritara în sînul familiei populare de centru-dreapta, a Partidului Popular European. Acesta, constituit în 1996, a fost cadrul in care creştin-democraţia, ce reprezenta esenţialul acestui centru-dreapta, s-a gasit intr-o situatie de inferioritate in urma deschiderii porţilor unor formaţii care nu au in comun cu creştin-democraţia decat faptul ca sunt adversarii, concurentii, social-democratilor. Valorile, viziunea si abordarile politice ce caracterizeaza o mare parte a acestor partide de drepta sunt mai indepartate de creştin-democraţie decat ceea ce separa crestin-democratia de social-democraţie. Şi aceste formaţii, Forza Italia a lui Berlusconi, Partido Popular a lui Aznar, conservatorii britanici, UMP-ul (Union du Mouvement Populaire) a lui Sarkozy (4), fac ca Partidul Popular European să nu mai fie expresia valorilor autentic creştin-democrate, a valorilor care au stat la originea lansării proiectului european. Aceasta realitate este un numai trista, dar si daunatoare proiectului european. Prezenţa PDL-ului lui Basescu în Partidul Popular European se explica prin aceasta evolutie a PPE-ului. Secretarul general al acestuia, pragmaticul si cinicul Antonio Isturiz Lopez, l-a curtat pe Băsescu si a considerat o victorie personala prezenta PDL in PPE ştiind perfect că valorile promovate de PDL nu au nimic în comun cu valorile europene. Sa amintesc ca pe 9 decembrie, la Berlin, cu o zi înainte de Summit-ul European se desfasoara congresul PPE si alegerea noului Birou al Partidului. Atat presedintele,Wilfried Martens (a şi scos o carte cu aceasta ocazie), cat si secretarul general, A. Isturiz Lopez, se vor reprezenta si vor fi probabil realesi. Wilfried Martens, un autentic crestin-democrat, este dominat din nefericire de secretarul general, care reprezinta partidele de dreapta, populare, din PPE. Aceasta evolutie a Partidului Popular European a provocat reactii. De exemplu partidul francez CDS (Centre des Democrats Sociaux), condus de François Bayrou, care ocupa un post de prim plan in conducerea PPE-ului, a parasit aceasta formatie in momentul in care UMP-ul a devenit membru in ciuda opozitiei CDS-ului. PNTCD care se gasea intr-o situatie similara CDS-ului nu a votat contra admiterii PDL, ci s-a abtinut. Un mod clar de a-si manifesta opozitia fara sa se gaseasca intr-o situatie comparabila cu cea a CDS-ului si sa fie obligat moral sa paraseasca PPE-ul.
1. Crestindemocratia este o ideologie care sa emanat si consacrat politic dupa 1945, drept raspuns la liberalismul clasic anglo-saxon si la comuism. Crestindemocratia sa pozitionat la aceea vreme la centru-stanga.
2. Ascensiunea lui Berlusconi coincide cu implozia sistemului de partide italian la mijlocul anului 1994. Democratia Cristiana, Partidul Socialist si Partidul Comunist au disparut si pe structura acestora au aparut partide noi: PdL, PD, PCI, PRCI.
3. Decaderea crestindemocratiei este vizibila in cel mai concret mod daca analizam rezultatele crestindemocratiilor germani.
In alegerile parlamentare din 1983 formatiuniile conduse de Helmut Kohl (CDU) si Franz Josef Strauss (CSU) obtineau urmatoarele rezultate:
Alegeri parlamenatare 1983
Uniunea Crestindemocrata CDU, 14.857.680 voturi valabil exprimate, 38,2%
Uniunea Crestinsocialista CSU, 4.140.865 voturi valabil exprimate, 10,6%
Total: 48,8%
Alegeri parlamentare 2009
Uniunea Crestindemocrata CDU, 11.828.277 voturi valabil exprimate, 27,3% (-10,9%)
Uniunea Crestinsocialista CSU, 2.830.238 voturi valabil exprimate, 6,5% (-4,1%)
Total: 33,8% (-15%)
Crestindemocratii germani au pierdut atat in mandate cat si in voturi valabil exprimate in favoarea liberalilor, ecologistilor si ale postcomunistilor („Noua Stanga”)
4. Forta Italia sa infiintat pe resaparea politica ale fancluburilor formatiei AC Milan. FI sa definit in 1994 drept formatiune liberala si a aderat la federatia liberalilor europeni, ulterior sa transferat la PPE. Partido Popular este continuatorul partidului-stat fascist Falanga Popular condus de generalul Franco. PP nu sa distantat nici pana in prezent de mostenirea politica franchista. Conservatorii britanici au parasit PPE in 2009 motivand inconsistenta doctrinara si amalgamul populist emanat de falanga Sarkozy-Berlusconi-Aznar. In prezent conservatorii britaniCI afiseaza o doctrina social-conservatoare. UMP sa format prin fuziunea neogaulistilor RPR si a federatiei de partide liberale UDF.
Sinteza:
Crestindemocratia sa afirmat drept curent politic in tariile catolice-protestante. Partidul National din Transilvania poate fi catalogizat drept partid crestindemocrat autentic.
PNTCD are misiunea sa ofere raspunsuri la urmatoarele provocari:
– Continuarea activitatii ca partid politic de sine-statator sau fuziunea prin absorbtie in PNL.
– Clarificarea doctrinei politice: crestindemocratie, socialconservatorism, neoconservatorism, centrism.
– Clarificarea strategiei politice: alianta electorala PNL-PNTCD, federatie de partide alaturi de PNL si cooptarea altor formatiuni politice de centru si centru-dreapta PC, FDGR.
In cazul unor alegeri anticipate dreapta autentica are misiunea de a oferi electoratului roman un proiect viabil bazat pe realitatiile politice din toamna anului 2010.
Formatiuniile de centru si centru dreapta au obtinut in alegerile parlamentare din 1996 cel mai ridicat scor electoral postdecembrist.
Rezultatele sunt urmatoarele:
Conventia Democratica Romana CDR (PNL, PNTCD, PNL-CD, PAR, PER)
3.777.084 voturi valabil exprimate, 30,70% (Senat)
Alianta National-Liberala ANL (PL-93, PAC)
236.132 voturi valabil exprimate, 1,92% (Senat)
Alianta National-Liberal Ecologista (PNL-C, AVE)
96.412 voturi valabil exprimate, 0,70% (Camera Deputatilor)
Total: 4.109.628 voturi valabil exprimate, 33,32%
Daca transpunem voturile valabil exprimate in alegerile parlamentare 1996 la o participare de vot de 50% (9.500.000 votanti) o alianta autentica de dreapta ar obtine 43,26% si aproximativ 200 mandate parlamentare.
Aliante electorale intre crestindemocrati si liberali au obtinut rezultate notabile in Ungaria in 1945 ( FKGP 57,03%, NPP 6,87%), rezultat depasit de alianta electorala FIDESZ-KDNP (58,78%+9,34%) in alegerile din martie/aprilie 2010 si in alegerile regionale din Catalunia (1984: 53,33%).
Alianta electorala PNL – PNTCD ar cuprinde intregul coridor doctrinar de centru si centru-dreapta, si a capta bazinul electoral de centru si centru-drepta care se ridica la circa 4,1 milioane de votanti.
Esichierul politic romanesc este dominat de doua formatiuni politice: Partidul National Liberal la centru-dreapta si Partidul Social Democrat la centru-stanga. Un rezumat istoric si o genealogie politica a PSD o cititi mai jos:
„După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reuşit, însă, să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. După o alianţă temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în 1995 în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianţă, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR, dar existenţa sa a fost de scurtă durată, până în 1999.
La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN, care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”.
Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN. Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale. La prima Conferinţă Naţională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale.
Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi”, deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).
La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN, a obţinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61,5% din voturi.
La un an de la constituire, FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993, când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Solidarităţii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România.
Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziţie, perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere.
Pe fundalul unei prelungite crize politice şi economice, Uniunea Social Democrată, se destramă în 1999, astfel încât social-democraţii tradiţionali, sub conducerea lui Alexandru Athanasiu (devenit preşedinte al PSDR în 16 octombrie 1999) se orientează spre o fuziune cu PDSR. Alexandru Athanasiu a fost promotorul menţinerii PSDR pe linia social-democrată, reuşind să învingă gruparea care dorea reorientarea partidului spre social-liberalism, printr-o fuziune cu Alianţa pentru România.
În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR şi PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în 16 iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide.
La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă, dinamică, racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. Alexandru Athanasiu a evocat dimensiunea istorică a momentului, prin fuziunea dintre PSDR şi PDSR social-democraţia românească asumându-şi o istorie ale cărei rădăcini instituţionale se află în secolul al XIX-lea.
Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post- tranziţie.
La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preşedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale, precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate româneşti. În iulie 2003 PSD a fuzionat cu Partidul Socialist al Muncii, condus de Ion Sasu şi cu Partidul Socialist al Renaşterii Naţionale, fondat de Ioan Radu, viceprimar al Capitalei în acel moment, după plecarea din PRM. Miza acestor fuziuni nu era în primul rând electorală ci simbolică, pentru a realiza simplificarea scenei politice, transmiţând mesajul unei necesare clarificări ideologice în politica românească.
Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni. PD nu a putut împiedica primirea în Internaţionala Socialistă a PSD ca membru cu drepturi depline, la Congresul de la São Paulo din octombrie 2003, reprezentantul democraţilor fiind singurul care a votat împotrivă. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste.
Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraţiei în România, atât din punct de vedere instituţional, cât şi ideologic.
PSD a fost însă supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, partidul fiind nevoit să intre în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie-decembrie 2004. Adrian Năstase, deoarece a pierdut alegerile prezidenţiale, precum şi pentru a respecta decizia Congresului Extraordinar al PSD din august 2004, care îi cerea lui Ion Iliescu să revină în fruntea PSD după expirarea mandatului de Preşedinte al României, nu a mai candidat la preşedinţia partidului. La Congresul din 21 aprilie 2005, în urma unei competiţii dramatice, Mircea Geoană a devenit preşedinte al PSD. În 2005 a fost lansat un manifest al PSD, sub titlul “România europeană – România solidarităţii sociale”. Documentul reprezintă un pas important către racordarea doctrinară a PSD la realităţile interne şi europene. La 10 decembrie 2006 a avut loc un Congres Extraordinar al PSD, care l-a reconfirmat pe Mircea Geoană în fruntea PSD, iar Ion Iliescu a devenit Preşedinte de Onoare, în semn de respect şi apreciere a rolului şi contribuţiei acestuia la promovarea idealurilor şi valorilor social-democrate.
În perioada 2005-2009 PSD a realizat eforturi de racordare la acţiunile şi politicile Partidului Socialiştilor Europeni, însă credibilitatea partidului a fost pusă la îndoială de oscilaţiile din politica internă: pe de-o parte social-democraţii au participat la suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu (în anul 2007), pe de altă parte au intrat la sfârşitul anului 2008 într-un guvern de mare coaliţie, alături de PDL. Eşecul lui Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale din 2009 a însemnat pierderea posibilităţii PSD de a-şi pune în aplicare programul politic. La Congresul PSD din 20 februarie 2010 preşedinte al PSD a devenit Victor Ponta, acesta asumându-şi obiectivul de a nu repeta greşelile din istoria recentă a partidului.”
Sursa: PSD
–
Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com
La numai o saptamina de la publicarea analizei https://aliantadreptei.wordpress.com/2010/05/31/se-scutura-portocalele-alegerile-parlamentare-din-cehia/ blogul Alianta Dreptei analizeaza alegerile legislative din Olanda, Belgia si Slovacia.
Alegeri parlamentare Olanda
VVD (liberali-conservatori) 1.926.551 VVE, 20.5%, 31 mandate
PvdA (socialdemocrati) 1.846.776 VVE, 19,6%, 30 mandate
PVV (nationalisti-identitari) 1.453.944 VVE, 15,5%, 24 mandate
CDA (crestindemocrati) 1.281.137 VVE, 13,6%, 21 mandate
PS (socialisti) 924.977 VVE, 9,8%, 15 mandate
D’66 (sociali-liberali) 653.265 VVE, 6,9%, 10 mandate
GL (social-ecologisti) 627.912 VVE, 6,7%, 10 mandate
CU (sociali-conservatori) 305.628 VVE, 3,3%, 5 mandate
SGP (conservatori) 163.512 VVE, 1,7%, 2 mandate
PvdD (protectia animaelor) 122.257 VVE, 1,3%, 2 mandate
Regatul Tarilor de Jos va fi guvernata de catre un premier liberal. In prezent se negociaza o coaliatie social-liberal-ecologista formata din patru partide: PvdA, VVD, D66, GL. Esecul crestindemocratiilor este semnificativ pentru decaderea continua al acestui curent politic. Nationalistii identitari grupati in formatiunea „Partidul Libertatii” castiga in voturi valabil exprimate, dar nu vor participa la guvernare.
Sinteza: Curentul liberal-conservator castiga atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate.
Alegeri parlamentare Belgia
NV-A (regionalisti) 1.135.617 VVE, 17,40%, 27 mandate
PS (socialisti francofoni) 894.543 VVE, 13,71%, 26 mandate
CDA (crestindemocrati valoni) 707.986 VVE, 10,85%, 17 mandate
MR (liberali francofoni) 695,617 VVE, 9,28%, 18 mandate
PS-A (socialisti valoni) 602.867 VVE, 9,24%, 13 mandate
OpenVLD (liberali valoni) 563.873 VVE, 8,64%, 13 mandate
VB (valoni nationalisti) 506.607 VVE, 7,76%, 12 mandate
CDH (centristi-umanisti) 360.441 VVE, 5,53%, 9 mandate
Ecolo (ecologisti francofoni) 313.047 VVE, 4,80%, 8 mandate
Green! (ecologisti valoni) 285.989 VVE, 4,38%, 5 mandate
Lista Dedecker (nationalisti valoni) 150.157 VVE, 2,31%, 1 mandat
PP (populari conservatori) 84.005 VVE, 1,29%, 1 mandat
Sinteza:
Liberalii belgieni pierd atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate. Viitorul guvern de coalitie va fi format din liberali, socialist, crestindemocrati si regionalisti valoni. Piata de incercare ramina insa solutionarea problemelor administrative intre valoni si francofoni.
Alegeri parlamentare Slovacia
Socialdemocrati, 880.111 VVE, 34,79%, 62 mandate
Uniunea Crestindemocrata Slovaca, 390.042 VVE, 15,42%, 28 mandate
Solidaritate si Prosperitate (liberali-conservatori), 307.287 VVE, 12,14%, 22 mandate
Miscarea Crestindemocrata, 215.755 VVE, 8,25%, 15 mandate
MOST – Minoritatea ungara, 205.538 VVE, 8,12%, 14 mandate
Partidul Nationalist Slovac, 128.490 VVE, 5,07%, 9 mandate
Sinteza:
Alegerile parlamentare au fost castigate de catre formatiuniile de centru-dreapta. In prezent se negociaza o formula guvernamentala crestin-liberala la care va participa si minoritatea ungara. Liberalii slovaci revin pe scena politica dupa o absenta de 12 ani.
Sinteza generala:
Curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare ale anului 2010. Cu exceptia Belgiei, liberalii castiga alegeriile parlamentare si devin partid guvernamental in Marea Britanie, Olanda, Belgia, Slovacia si Cehia.
Media europeana al curentului liberal-conservator este de 20%.
Perspective:
Federatia de partide ELDR se improspateaza cu formatiuni de dreapta: TOP’09 si SaS. Toate partidele au un profil liberal-conservator, combina si muleaza elemente liberale si setul de valori conservatoare.
Gabriel Savulescu
GSPublicRelations@2010
Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com
10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.
12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.
In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html
10 iunie 2010
– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –
Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie
Autor: Lilick
Material: Fundatia Romana pentru Democratie
Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:
In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.
Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.
Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:
– Un interviu cu doamna Doina Cornea despre primavara clujeana si bucuresteana a anului 1990
– Un reportaj in Adevarul (care este si sursa foto) despre golaniada clujeana
– O revista a presei clujene si centrale despre evenimentele din 13 -14 iunie (apare si CTP care incerca sa convinga cititorii ca pe 13 iunie a avut loc o tentativa de lovitura de stat).
Autor: Transildania
Analiza AliantaDreptei:
Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.
Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este Miscarea Politica Frontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.
Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.
A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).
Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.
Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.
In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.
Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.
Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.
In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.
Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.
Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.
Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.
Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.
In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.
8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!
8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!
Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.
Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.
Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.
– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.
– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.
– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.
– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.
– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.
– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.
– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.
Liberali si taranisti strangeti randurile!
Gabriel Savulescu
GSPublicRelations2010
Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com
In perioada 28-29 mai 2010 electoratul ceh a fost chemat din nou la urne. Rezultatele alegerilor parlamentare proiecteaza un viitor guvern de coalitie de centru-dreapta de orientare liberala.
Rezultate electorale
CSSD (Partidul Socialdemocrat Ceh) 1.155.267 VVE, 22.08%, 56 mandate
ODS (Partidul Popular Democrat) 1.057.792 VVE, 20,22%, 53 mandate
TOP-09 (Traditie, Ordine, Prosperitate), 873.833 VVE, 16,70%, 41 mandate
KCSM (Partidul Comunistilor din Cehia si Bohemia), 589.765 VVE, 11,27%, 26 mandate
VeVe (Miscarea Politica „Interesul Public”), 569.127 VVE, 10,88%, 24 mandate
KDU-KSL (Uniunea Crestindemocrata-Partidul Popular), 229.717 VVE, 4,39%
SPOZ (Miscarea Civica Zeman), 226.527 VVE, 4,33%
Suvernitatea (Miscarea Politica „Suveranitatea”), 192.145 VVE, 3,67%
Partidul Ecologist Ceh, 127.831 VVE, 2,44%
Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale, 59.888 VVE, 1.14%
Partidul Piratilor, 42.323VVE, 0.80%
Participare la vot. 62,60%
Analiza:
Campania electorala sa desfasurat intre doua proiecte: cel de stanga; formate din partidele rezultate din fostul Partid Comunist Cehoslovac, care la randul lor sau repozitionat pe scena politica intr-un curent neocomunist KSCM si socialdemocrati traditionali CSSD, si ofertele partidelor de dreapta.
Comunistii au pierdut in cifre totale cca. 85.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul comunist a migrat spre non-votanti. In ciuda acestui rezultat neocomunistii cehi isi pastreaza mandatele detinute in perioada 2006-10.
Socialdemocratii au pierdut masiv: cca. 750.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul de stanga sa indreptat in mai multe directii: un segment sa directionat spre disidenta SPOZ, miscare condusa de fostul lider socialdemocrat Zeman.
Un alt segment sa indreptat la centru-dreapta spre formatiunea neoliberala VeVe (Interesul Public). Asemanator socialdemocratiilor din Polonia si Ungaria, stanga socialdemocrata implodeaza si isi pierde monopolul politic pe culoarul doctrinar de centru-stanga. In ansamblu culoarul de stanga insumeaza cca. 37,68%. Pe termen mediu si lung neocomunistii cehi detin un proiect politic coerent si autentic de „stanga”. Socialdemocratii si neocomunistii cehi colaboreaza politc la nivel local si regional.
Dreapta ceha este pluralista: conservatori eurosceptici, neoconservatori, neoliberali, centristi si dreapta monarhista.
Partidul Popular Demorat ODS a pierdut masiv: 700.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul ODS sa indreptat spre disidenta neoconservatore „Traditie, Ordine, Prosperitate”, condusa de fost ministru de externe ceh Karl Schwarzenberg. Intre ODS si TOP-09 diferentele doctrinare sunt minime, unica diferanta este optinea pro-europeana afisata de TOP-09. Revelatia acestor alegeri este insa Miscarea Politica „Interesul Public”. Formatiunea a fost infiintata de jurnalistul John Radek. Programul partidului cuprinde prin altele: controlul public ale bugetelor locale, regionale si centrale, reduceri de personal, controlul averilor demnitarilor, privatizari si restructurari bugetare. Electoratul formatiunii „Interesul Public” a migratat atat din partea OSD, cat si din segmentul de centru-stanga.
Astfel se contureaza tripleta guvernamentala: ODS-TOP-Veve.
Uninea Crestindemocrata-Partidul Popular Ceh a esuat obtinand 4,39%. Crestindemocratii cehi au pierdut masiv in favoarea formatiunilor noi infiintate TOP-09 si Veve. Formatiuniile neparlamentare de centru-dreapta au obtinut rezultate notabile. Printre acestea enumar Miscarea Politica „Suveranitatea” (3,67%) care pledeaza pentru neutralitatea Cehiei si o serie de miscari politice de orientare civic-liberala, care au candidat in exclusivitate in centrele urbane. In total curentul de centru-dreapta insumeaza cca. 46.86% din optiuniile electoratului.
Partidul Ecologist Ceh a inregistrat o dureroasa infrangere: 2.44%. Neofascistii grupati in Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale au obtinut 1,14%. Partidul Piratilor ramine un fenomen care trebuie atent observat, „piratii” cehi au obtinut in centrele universitare 0,80%.
Concluzii
Cehia a ales la dreapta. Instabilitatea politica sa sfarsit. Presedintele eurosceptic Vaclav Klaus va fi nevoit sa colaboreze politic cu un cabinet de centru-dreapta. Nu este exclus ca din acest cabinet sa se contureze viitorul presedinte al Cehiei. In Cehia Presedintele este ales de catre Parlament. Un favorit este liberalul Karl Schwarzenberg.
Schwarzenberg a intrat in politica in anii 60 in Partidul Popular Austriac. Dupa schimbarea de sistem din noiembrie 1989 Schwarzenberg adera la formatiunea liberal-conservatoare Uniunea Populara-Uniunea democrata US-DEU. In cadrul alegerilor legislative din 2002 US-DEU obtine 680.671 voturi valabil exprimate, respectiv 14,27%. In sanul formatiunii apara diferente in ce priveste realegerea lui Vaclav Klaus. In 2007 formatiunea se destrama, o parte din parlamentari migreaza spre ODS, restul formatiunii se autodesfiinteaza. In 2008 Klausenberg ocupa portofoliul ministerului de externe. In septembrie 2009 Schwarzenberg regrupeaza curentul liberal-conservator infiintand Miscarea Politica „Traditie, Ordine si Prosperitate”. Liberalul Schwarzenberg detine sanse reale sa fie ales drept viitor presedinte al Cehiei.
Implicatii pentru Uniunea Europeana
Familia liberala ELDR primeste sange proaspat: TOP-09, VeVe.
Viitorul presedinte al Cehiei va proveni din familia liberala.
Partidele clasice crestindemocrate si conservatoare isi pierd monopolul in cadrul curentului de centru-dreapta.
Implicatii pentru Romania
PNL si PNTCD pot reusi numai impreuna. Victoria TOP’09 exemplifica in cel mai concret mod faptul ca liberalismul, crestindemocratia si conservatorismul se pot conjuga intr-un singur partid politic, respectiv intr-o alianta politica.
Sloganul folosit de liberalii cehi este compatibil cu programele PNL si PNTCD: Traditie, Ordine si Prosperitate.
In ultimele sondaje politice: PNL obtine in Bucuresti 32,50%, iar media pe tara se mentine la 25%. Reconstructia unui pol de centru-dreapta intre PNL si PNTCD, defrisarea, descompunerea si disparitia PD-L, stagnarea PSD la 35%, ar propulsa Alianta Dreptei PNL-PNTCD la un scor egal cu PSD, scor care deschide Dreptei toate optiuniile: guvernare, dar si partid de opozitie capabil sa cenzureze constitutional executivul.
Pe termen lung curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare.
Rezultate electorale:
2008 Partidul National Liberal PNL 18.75%
2009 Partidul Liberal German FDP 14,60%
2010 Partidul Liberal Britanic LiDem 22,10%
2010 Miscarea Politica „Traditie, Ordine, Prosperitate” 16,70%
Prognoza alegeri parlamentare Slovacia:
2010 Miscarea Politica Slovaca „SaS” (Libertate si Solidaritate) 15%+x
9 iunie alegeri parlamentare Olanda: VVD obtine 22%,
12 iunie alegeri parlamentare Slovacia: SaS sfideaza sondajele otravite si obtine 15%,
13 iunie alegeri parlamentare Belgia: liberalii belgieni obtin impreuna 30% (MR 15%+OpenVLD 15%),
Formatiuni liberale care se desprind din partidele populare:
La 18 iunie 2010 Dominique du Villepin isi va lansa platforma politica de orientare liberala.
Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor din Italia a lansat formatiunea de centru-dreapta „Generatione Italia”.
In sanul formatiuniilor populare din Ungaria si Polonia se grupeaza disidente portocalii, din care se vor emula viitoarele formatiuni liberale.
Gabriel Savulescu
GSPublicRelations2010
–
Citeste la Dreapta!
Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com
Declaratie Marian Petre Milut:
„Prin prezenta, prezint Consiliului National de Conducere, demisia mea din functia de Presedinte al Partidului National Taranesc Crestin Democrat. Cand am preluat conducerea acestui partid, situatia era dezastruoasa din punct de vedere financiar si organizatoric.
In cei trei ani si patru luni in care am condus partidul am reusit sa il redresez atat din punct de vedere financiar, cat si organizatoric, am reinfiintat ziarul Dreptatea si am obtinut hotarari de evacuare a tertilor care parazitau sediul central al partidului cu contracte de inchiriere ilegale, incheiate de vechea conducere in scopuri pur comerciale si, probabil, pentru satisfacerea unor interese personale.
Am reusit sa redobandim dreptul la proprietate asupra sediului istoric al partidului, din Bucuresti, Strada George Clemenceau, nr 9, sector 1. Am renovat sediul central actual al partidului, din Bd-ul Carol, nr 24 si multe alte sedii din tara.
In fine, chiar daca nu am reusit, la alegeri sa atingem si sa depasim pragul electoral de 5%, am reusit sa redau partidului o orientare de dreapta, populara, promovandu-l ca atare in cele mai inalte medii politice, crestin-democrate ale dreptei popular-europene.
Toate aceste eforturi ar fi dat rezultate si mai bune, daca nu as fi intalnit o opozitie acerba, dar stupida, din partea unor persoane depasite din punct de vedere politic de realitate, precum si a unora care, pana de curand, pretindeau ca sunt alaturi de mine.
Invidia, rautatea, si pe alocuri chiar incompetenta, au fost, sunt si din pacate raman dusmanii reveniriii PNTCD in centrul politicii romanesti si europene, acolo unde i-ar fi locul.
Nu mai exista logica sa ma lupt cu toti cei care nu inteleg ca acest partid trebuie sa se orienteze spre dreapta popular-europeana si sa sprijine fortele de dreapta din Romania, care acum incearca sa scoata tara din criza.
Las conducerea partidului in mod statutar Consiliului National de Conducere (CNC) si Biroului National de Conducere(BNC) si sper, in mod sincer, ca se va naste in fine o generatie de politicieni apti sa duca mai departe traditia PNTCD. Raman un simplu slujitor credincios al crestin-democratiei si al valorilor europene in Romania”.
Declaratie Radu Sarbu:
Radu Sârbu a declarat, azi, că, cel mai probabil, în perioada următoare, va avea loc un congres de reconciliere la care să fie invitaţi şi membrii echipei din jurul lui Miluţ.
„Marian Miluţ a demisionat dintr-o funcţie din care fusese oricum înlocuit în august 2008, la Congresul PNŢCD. Sper într-o reconciliere cu echipa care a fost în jurul lui Miluţ, dar şi la nivelul organizaţiilor teritoriale, şi, cel mai probabil, vom organiza un congres de reconciliere în perioada următoare”, a spus Sârbu.
Rezultate electorale 2004-2009:
Alegeri parlamentare 2004: 185.501 VVE, 1,84%
Alegeri europarlamentare 2007: 71.001 VVE, 1,38%
Alegeri parlamentare 2008: PNTCD a participat pe listele PNL cu 10 candidati, din care 1 deputat a fost ales.
Alegeri europarlamentare 2009: 70.427 VVE, 1,45%
Document:
Potrivit liderului PNL, principalele obiective comune asupra cărora cele două partide au convenit sunt respectarea valorilor morale creştine, finalizarea procesului de restituire a proprietăţii, reconcilierea societăţii româneşti prin lustraţie, „lucruri, idei, proiecte pentru care ambele partide au activat încă din 1990, de la reluarea activităţii lor”.
În ceea ce priveşte angajamentelor PNL, spune Antonescu, „cel mai important este acela că vom încheia, după 6 decembrie, o alianţă electorală pentru alegerile locale şi parlamentare pentru 2012″. Astfel, în momentul în care PNL va reveni la guvernare, va lua în calcul, pentru numirile cu caracter politic, şi specialişti propuşi de PNŢCD, a asigurat liberalul.”Dorim să acţionăm împreună într-un moment dificil pentru România, în calitatea noastră de partide pe care istoria şi acţiunile de după 1990 le legitimează în faţa electoratului ca singurele partide autentice de centru-dreapta”, a conchis Antonescu.
Situatia juridica:
In prezent exista doua conduceri PNTCD: o conducere statutara prezidata de Radu Sarbu si aripa Milut-Pavelescu.
Scenarii evolutie PNTCD:
1). Din PD se desprinde aripa de dreapta liberal-conservatoare (Stoica-Voinescu), care fuzioneaza prin absorbtie in noul PNTCD, care devine astfel barca de rezerva portocalie. Intr-o asemnea formula PNTCD poate supravietui prin asistenta politica acordata din partea fundatiei Konrad Adenauer, drept formatiune de centru-dreapta si va putea accesa prin forte proprii pragul parlamentar de 5%.
2). PNTCD organizeaza un congres extraordinar, isi alege o noua conducere si formeaza alaturi de PNL Alianta Dreptei PNL-PNTCD. La proximele alegeri Alianta Dreptei PNL-PNTCD poate obtine un scor de cca 30,17%, scor obtinut de Conventia Democrata (in formula PNL, PNTCD).
La (re)constructia PNTCD pot participa si formatiuni doctrinare similare precum: Partidul Noua Generatie-Crestindemocrat PNG-CD si Partidul Conservator.
Last weekend LYMEC – the European liberal youth – elected a new bureau during its annual congress held in Sinaia. After leading the organisation for two years and being a board member for seven years, Aloys Rigaut (Jeunes MR, Belgium) stepped down as president.
Alexander Plahr (Junge Liberale, Germany), who in the last two years served LYMEC as vice-president, was elected as the new president. The new vice-president is Mette Lykke Nielsen (Radikal Ungdom, Denmark). Matilda Flemming (Svensk Ungdom, Finland) was elected as treasurer. Vedrana Gujic (Mladi HNS, Croatia), Claudia Benchescu (Liberal Students Club CSL, Romania), Jeroen Diepemaat (JOVD, the Netherlands) and Mireia Huerta Sala (JNC, Catalonia) were elected as bureau members.
Sursa: LYMEC
Liberalii europeni trebuie să se implice mai mult în rezolvarea actualei crize economice pentru că filosofia socială, politică şi economică liberală reprezintă calea sigură de depăşire a situaţiei actuale, a declarat preşedintele PNL Crin Antonescu la Congresul LYMEC.
,,Suntem într-un peisaj de criză la nivel financiar, economic şi ideologic. Există o dispută întreagă în legătură cu originile crizei şi cu soluţiile de ieşire din criză şi tocmai în acest context eu cred că noi, liberalii, trebuie să ne reafirmăm valorile şi convingerile fundamentale”, le-a mai spus preşedintele PNL tinerilor liberali europeni.
În acest sens, Crin Antonescu le-a transmis reprezentanţilor LYMEC că toţi liberalii aşteaptă de la ei să fie ,,agenţi mai hotărâţi ca niciodată ai ideilor liberale, ai forţei şi soluţiilor pe care aceste idei articulate şi puse în practică le dau”, precizând că, în opinia sa, ,,liberalii au un rol cheie de jucat în Europa”, soluţiile trebuind să se axeze pe mai multă transparenţă şi responsabilitate.
Crin Antonescu le-a transmis tinerilor liberali europeni că PNL aşteptă de la ei să fie agenţi mai hotărâţi ca niciodată ai forţei şi soluţiilor pe care doctrina lor le poate genera. Liderul PNL a precizat că partidele liberale nu se pot mulţumi cu rolul de al treilea grup politic în arena europeană, în ciuda succeselor remarcabile pe care le-au obţinut în ultima vreme.
Crin Antonescu spune că liberalii europeni trebuie să aibă încredere în forţele proprii şi să-şi asume responsabilitatea pentru că depăşirea crizei nu se poate face pe baza ideilor şi soluţiilor grupului social sau ale grupului popular european.
Ca atare, liberali trebuie să joace un rol mai activ în UE, iar tinerii trebuie să facă cunoscute şi credibile aceste idei care înseamnă Europa de azi şi mai ales cea de mâine, crede preşedintele PNL.
Crin Antonescu le-a spus tinerilor liberali europeni că UE are nevoie de o viziune pe termen lung pentru reconstruirea unei economii inteligente şi sustenabile,care să creeze locuri de muncă, să mărească productivitatea şi coeziuena socială. Pentru aceasta, aşa cum a cerut ALDE, Uniunea Europeană trebuie să-şi revizuiască întreaga strategie de dezvoltare economică, care trebuie să fie mai puternică şi mai ambiţioasă, a mai declarat preşedintele PNL.
Sursa: Partidul National Liberal PNL.ro
Replay blogului portocaliu Paralele//Paralele.
Dv afirmati, ca ar exista guverne de pr daca nu mia exista guvernari omogene doctrinar, atunci guvernariile Boc I-IV sunt o catastrofa pentru Romania.
Un alt exemplu: Inchiderea institutului Cantacuzino este cauzata din dorinta unor importatori de medicamente. De ce sa avem capital national?
Succesul electoral FIDESZ, revolutia liberala britanica ne exemplifica faptul ca se poate lupta cu partidul-stat si chiar cu doua-partide-siameze-stat-stangist-populiste.
Evident ca un grup de lideri liberali gen Westerwelle, Dominique de Villepin, Nick Clegg si Crin Antonescu este mai eficient decat rusinea Europei gen Berlusconi, scamatorul de pauza de la Antenne 2 si diferiti lideri locali xenofobi din Partidul Popular spaniol.
Alianta Dreptei ramine la Dreapta. Neotatarascismul este practicat de altii.
Gabriel Savulescu
GSPublicRelations2010
Just another WordPress.com weblog
A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic
"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru
Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!
"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu
"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu
ALIANTA DREPTEI 
