SCRISOARE CĂTRE UNIUNEA EUROPEANĂ, BRUXELLES

Sursa informationala: stelian-tanase.ro

Către:

Președintele Consiliului European, ES Herman Achille Van Rompuy
Președintele Comisiei Europene, ES Jose Manuel Durao Barroso
Vice-Președintele Comisiei Europene, ES Viviane Reding
Comisarul European pentru Afaceri Interne, ES Cecilia Malmstrom
Secretarul General al Comisiei Europene, Dna. Catherine Day

 

București, 23 iulie 2012

 

Excelențele Voastre,

Suntem un grup de intelectuali români – savanți, universitari, cercetători în domeniul științelor fundamentale, aplicative și umaniste, scriitori și artiști. Unii suntem veterani ai mișcorii democratice din România, alții – reprezentanți ai unor generații mai tinere, dar toți suntem apărători fervenți ai valorilor europene. Mulți dintre noi nu sunt implicați în niciun fel în politică; unii au afilieri și simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice și statul de drept, așa cum am făcut-o mereu începând decembrie 1989.

Suntem acum profund îngrijorați de reacțiile externe la recentele evenimente politice din țara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepții eronate cu privire la situația curentă și va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupați de recentele acuzații care pretind că Parlamentul și Guvernul României ar fi subminat statul de drept și independența justiției în încercarea de a-l demite pe președintele Traian Basescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanți de seamă ai Uniunii Europene iși exprimă poziția ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Această poziție nu a putut fi formulată decât pe tmemeiul unor informații înșelătoare sau incomplete cu privire la adevârata natură a situației din România..

Vă rugăm să ne permiteți ca, folosind experiența noastră de cercetare și cunoașterea directă a climatului politic din țara noastră să vă prezentăm doar câteva puncte pe scurt:

• Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituție unde numirile se fac politic și care are ca unică vocație arbitrajul în chestiuni constituționale.

• Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Președintele Basescu a încălcat principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în fața Parlamentului, așa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în fața Președintelui, ca în Federația Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecință, așa cum a recunoscut-o Curtea Constituțională, suspendarea Președintelui este conformă cu Constituția României și urmează să fie confirmată sau nu de un referendum național, organizat deasemenea în strictul repect al legii.

Președintele Băsescu vorbește deschis și liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiției constituționale a Președintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care Presedintele Băsescu își înțelege competențele:

• In 2009, Parlamentul a votat o moțiune de cenzură împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Președintele a refuzat să accepte propunerea majorității, cum se cuvenea, și nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, susținut de o largă majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi va organiza realegerea ca Președinte al României.

• Președintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din proprie voință pe cei doi șefi ai Serviciilor Secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie să fie numiți de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General, care în conformitate cu legea este propus de către Ministrul Justiției cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.

• Acum câteva zile, Președintele i-a povestit în direct unui reporter TV că, atunci când Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în Constituția României reglementări privitoare la suspendarea Președintelui, el i-a răspuns că nu, nu există. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum să lăsăm soarta țării noastre în asemenea mâini? Articolul 95 al Constituției României este explicit, și definește procedura de suspendare, de la inițierea ei la sfârșitul procesului; faptul că în Constituția Germaniei sau a oricărui alt stat din Uniune Europeană – nu există o asemenea prevedere nu are nicio semnificație în această materie.

Iată de ce, în ultimii ani, cetățenii obișnuiți ai României au devenit tot mai îngrijorați de acțiunile întreprinse de Președintele Băsescu și de apropiații săi. Ei au fost votați pe baza unui program de justiție, echitate și bunăstare a cetățenilor. Dimpotrivă, Președintele însuși a asumat un rol executiv direct când a inițiat tăieri sălbatice ale salariilor și pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători și funcionari publici, decimând astfel clasa mijlocie în formare. În același timp, fondurile publice care plăteau pe clienții partidului dominant au crescut an de an, în disprețul retoricii de austeritate generală.

Poate încă și mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranță printre susţinătorii Președintelui. Lideri ai partidului care îl susține au declarat că minoritatea Roma din România este “genetic programată” să încalce legile. Ni se repetă constant – în ecou cu declarațiile Președintelui – câ idealul european al unei societăți care garantează o viață decentă pentru toți este perimat, și ar trebui să fie înlocuit de o societate “competitivă” în care doar cei mai adaptați și mai puternici să supraviețuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene așa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani.

Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstrații civice în peste 60 de orașe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptul ca societatea românească refuza intoleranța și discrepanțele economice din ultimii ani.  Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante și pline de viață.

Apreciem din toată inima timpul și preocuparea pe care le cheltuiți pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, și care privește climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declarațiile Dvs de susținere a democrației în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, și că, împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper și tolerant deopotrivă pentru România și pentru Uniune Europeană.

Cu deosebită considerație,

Acad. Prof. dr. Nicolae Anastasiu, professor emeritus.
Prof. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi ; scriitor, jurnalist.
Prof. dr. Vasile Astărăstoae, Rectorul Universității de Medicină și « Gr. T. Popa », Iasi, Președintele Colegiul Medicilor din Romania
Horia Barna, scriitor, traducător
Dr. Vlad Bedros, Universitatea Națională de Artă din București
Corina Bernic, scriitor, traducător ; mamager pentru Europa Centrală și de Est a programelor Robert Bosch Stiftung
Dr.Andrei Bodiu, scriitor
Lect. Dr. Valentin – Victor Bottez, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Romulus Brancoveanu, Facultatea de Filozofie, Universitatea din București
Bianca Burta-Cernat, critic literar
Anca Calangiu,filolog, tradcător
Dr. Ileana Cazan, cercetător științific I, director adjunct al Institutului de Istorie ”Nicolae Iorga” al Academiei Române
Paul Cernat, critic literar
Dr. Marius Chelcu, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iași
Conf. Dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Științe Politice a Universității din București ; delegat al României în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research.
Conf. Dr. Mirana Cioba, Facultatea de Limbi și literaturi Străine, Universitatea din București, catedra de limbi Ibero-Romanice
Conf. Dr. Alin Ciupală, Departamentul de Istorie a românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Dr. Răzvan Constantinescu, DrMed., Universitatea de Medicină și Farmacie “Gr.T. Popa”, Iasi, medic primar, Centrul de Gasteroenterologie și Hepatologie
Lect. Dr. Emanuel Copilas, Ph.D Facultatea de științe politice, “Universitatea de Vest” Timisoara,
Marius Costa, DrMed.,
Anni Costa, jurnalist
Dr. Ing. Eugen Cuteanu
Dorin David, cercetător, Universitatea “Transilvania” Brasov
Iarina Demian, actriță, regisor, scriitor.
Georgeta Dimisianu, editor
Nicolae Iordan-Constantinescu, PhD, profesor asociate, Universitatea FInanțe – Bănci, Bucuresti
Prof. dr. Octavian G. Duliu, Facultatea de Fizică, Universittea din București
Serban Foarţă, scriitor
Ildiko Gabor -Foarţă, psiholog, traducător
Dr. Monica Ghetz, scriitor
Marius Ghilezan, scriitor
Dr. Cristian E. Ghiţă, cercetător post-doctoral, Universitatea din București
Prof. dr. Mihai Dinu Gheorghiu, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi
Prof. dr. Mihaela Grancea, Universitatea « Lucian Blaga » Sibiu
Andreea Grecu, PhD, manager cultural, Asociația Operatorilor Culturali din România
Prof. dr. Ladislau Gyemant, Directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj
Prof. dr. Constantin Hlihor, Decanul Facultății de Istorie, Universitatea Creștină “Dimitrie Cantemir”, București
Octavian Hoandră, scriitor, jurnalist
Prof. dr. Adrian Paul Iliescu. Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Eugen Ionescu, DrMed., Hospices Civils de Lyon
Dr. Corina Iosif, cercetător științific, Institutul de Etnografie al Academiei Române, Cluj – Napoca
Florin Lăzărescu, scriitor
Prof. dr. Ion Bogdan Lefter, critic literar, analist cultural și politic, scriitor, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Prof. dr. Sabin Adrian Luca, Universitatea “Lucian Blaga”, Director General al Muzeului Brukenthal, Sibiu
Prof. dr. Ecaterina Lung, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Coman Lupu, Facultatea de Limbi și Literaturi străine, Universitatea din București
Dr. Alexandru Mamina cercetător științțific, institutul de Istorie « Nicolae Iorga » al Academiei Române, București
Sorin Mărculescu, scriitor
Prof. dr. Tudor A. Marian, professor emeritus de Fizică, Universitatea din București
Prof. dr. Paulina Marian, profesor de Fizică, Universitatea din București
Conf. Dr. Alexandra Mitrea, decanul facultății de Litere și Arte, Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
Lect. Dr. Andrei Muraru, Universitatea « Al. I. Cuza » Iasi
Prof. dr. Oana Murarus, Facultatea de litere, Universitatea din București
Prof. dr. Marina Mureşanu Ionescu, Facultatea de limbă și literatură franceză, Universitatea « Al. I .Cuza » Iasi
Dr. Carmen Muşat, Facultatea de Litere, Universitatea din București; redactor șef, “Observatorul Cultural” București
Dr. Lucian Nastasa-Kovács, Institutul de Istorie “George Barițiu” al Academiei Române,, Cluj – Napoca
Pof. Dr. Victor Neumann, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, director (din 2008) al Școlii Doctorale Internaționale de Istorie Conceptuală „Reinhart Koselleck” din cadrul Universității de Vest din Timișoara
Viorica Niscov, cercetător, traducător
Prof. dr. Gheorghe Vlad Nistor, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Conf. Dr. Cristian Olariu, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Dr. Marius Oprea, directorul Departamentului de Investigații Speciale, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc
Alexandru Pecican, regizor
Prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, membru în COnsiliul Național al Uniunii Scriitorilor
Dr. Emanuel Petac, conservator al Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române
Prof. dr. Zoe Petre, professor emeritus de istorie antică, Universitatea din București
Dr. Zeno Karl Pinter, membru corespondent al Institutului Arheologic German, (DAI), Președintele Comisiei Naționale de Arheologie
Prof. dr. Cristian Pîrvulescu, SNSPA, președinte Pro Democratia
Acad. Prof. dr. Ioan-Aurel Pop, Rectorul Universității « Babes Bolyai », Cluj – Napoca
Prof. dr. Grigore Popescu Arbore, Chief Technology Officer, The National Research Council / CNR, Institute of Marine Sciences / ISMAR, Venice – Italy
Lect, dr. Simona Popescu, PhD, Facultatea de Litere, Universitatea din București ; scriitor,
Iulia Popovici, critic literar
Prof. dr. Mihai Retegan, DHC Universitatea Ovidius, Constanta, Departamentul de Istorie a Românilor, Facultatea de Istorie, Universitatea din București
Prof. dr. Zoltan Rostas, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
Prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea « Babes-Bolyai » Cluj
Prof. dr. Cezar Sigmirean, Universitatea “Petru Maior”, Targu-Mures
Conf. Dr. Elena Șaulea, UNATC, București
Ovidiu Şimonca, jurnalist, redactor șef adjunct, “Observator cultural”
Prof. dr. Monica Spiridon, PhD, habilit. , Universitatea din București, Membru al Academia Europea, Vicepreședinte al International Comparative Literature Association (ICLA), Chair to the Experts Panel of Literature, European Science Foundation ( Program ERIH), Membru al The European Pool of Reviewers, Evaluator of the European Research Council (” Bringing Great Ideas to Life”, Panel SH5)
Prof. Dr. Filip Stanciu, Rectorul Universității “Lumina” din București
Cornel Apostol Stanescu, fost Director General al Nvățământului SUperior și Cercetării, Ministerul Educației
Prof. dr. Constantin Stoenescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din București
Liviu Ioan Stoiciu, scriitor, publicist
Dr. Alexandru Suceveanu, emeritus director adjunct, Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei Române, Bucharest
Prof. dr. Stelian Tănase, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti, scriitor
Prof. dr. Antoaneta Tănăsescu, Facultatea de Litere, Universitatea din București,
Prof. dr. Nicolae Serban Tanaşoca, Directorul Institutului de Studii Sud-est auropene al Academiei Române
Lucian Dan Teodorovici, scriitor
Conf. Dr. Zoltan Tibori Szabo, Departamentul de Științe Politice, Administrație și Comunicare, Universitatea “Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca
Conf. Dr. Nicolae Toboşaru, Universitatea din Oradea, Masteratul de Studii de securitate Euopeană
Prof. dr. Florin Turcanu, Facultatea de Stiințe Politice, Universitatea din București
Dr. Silviu Văcaru, Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” al Academiei ROmâne, Iasi
Alexa Visarion, regizor
Conf. Dr. Viorel Vizureanu, PhD, Facultatea de FIlosofie, Universitatea din București.
Prof. dr. Laurenţiu Vlad, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
Lect. Dr. Felicia Waldman, Universitatea din București
Lect, dr, Daniela Zaharia, PhD, Departamentul de Istorie Antică, Arheologie și Istoria Artei, Facultatea de Istorie, Universitatea din București

Norica Nicolai – scrisoare adresata lui Jose Manuel Barroso

Sursa informationala: Radu Zlati

În practica curentă, se știe că parcursul unui document în cadrul Comisiei Europene durează cel puțin o lună, perioadă necesară tocmai pentru a se evidenția toate aspectele într-o anumită problemă și pentru a se evita erorile provocate de decizii luate pripit. În mod normal, oficialii europeni ascultă toate punctele de vedere, analizează fiecare formulare, iar textul final are în vedere păstrarea obiectivității și a echidistanței.

Documentul publicat recent de Comisia Europeană, care ar trebui să evidențieze progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, deci care ar trebui să aibă ca subiect unic starea justiției, cuprinde mai multe referiri la ultimele evenimente politice foarte recente din România. Drept urmare, am adresat astăzi o scrisoare șefului CE, domnului Jose Manuel Barroso, în care am cerut lămuriri în legătură cu următoarele aspecte:

Întrucât Comisia Europeană a făcut referiri la presiunea exercitată de membri ai Guvernului asupra Curții Constituționale, aș dori să aflu care sunt sursele de informare ale Comisiei Europene pentru redactarea acestui Raport. În documentul CE, se face o confuzie de neacceptat, considerându-se Curtea Constituțională parte a sistemului judiciar românesc. Are cunoștință Comisia Europeană despre diferența între Curtea Constituțională a României (membrii ei nu sunt magistrați, sunt numiți de politic, unii dintre ei au fost membri activi ai unor partide politice) și Curțile Constituționale ale altor țări UE (CC este parte a puterii judecătorești, competențele sunt diferite, membrii lor sunt magistrați de carieră)? Ca urmare a acestui aspect, se poate spune că CE a făcut recomandări cu referire la o instituție eminamente politică din România, în condițiile în care articolului 4 din Tratatul UE prevede că „Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor națională, inerentă structurilor lor fundamentale politice și constituționale”.

Am mai observat în documentul Comisiei de asemenea, aproape la fiecare pagină, o instigare la condamnarea de politicieni, în condițiile în care CE vorbește despre nevoia de a lăsa justiția română să lucreze independent. Nu am văzut, din păcate, nici o referire la corectitudinea probelor, la nevoia de probatorii credibile și coerente, pentru că în primul rând raportul ar trebui să fie despre starea justiției. Am mai notat ca se apreciază condamnarea unui anumit număr de politicieni, fără a se preciza faptul că cea mai mare parte a acestora făceau parte din partidele aflate în opoziție la momentul respectiv.

Îmi exprim și pe această cale profunda dezamăgire pentru cei care și-au asumat un text atât de incorect față de o țară membră UE, tratată ca o colonie de către o seamă de funcționari prost informați. Mă întreb cât a fost vorba de dezinformare și în ce măsură a fost vorba de rea-credință sau partizanat în favoarea unui grup politic.

Este și motivul pentru care, într-un context în care vorbim cu toții de plagiate și nevoia de citare a surselor, am cerut ca instituția cea mai importantă a UE să precizeze sursele pe care le-a avut în elaborarea cu atâta rapiditate a unor concluzii referitoare la evenimente extrem de recente pentru țara noastră.

Norica Nicolai
Europarlamentar
Vicepreședinte PNL

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: