JOCURI ÎN FORȚĂ LA GRANIȚA NOASTRĂ

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro

29.07.2012: „DA”

PREŞEDINTELE ANTONESCU – „Suntem aliat demn al NATO şi al Uniunii Europene, membru cu drepturi depline şi avem un parteneriat strategic de pe poziţii egale cu Statele Unite ale Americii.
Preşedintele României nu primeşte ordine de la nimeni
Numai Cetăţenii Români vor hotărî soarta României !

Europa la rascruce

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro

Mesajul si revendicarile ONG-urilor catre partidele politice

Organizațiile societății civile cer întregii clase politice să ia în considerare cu maximă responsabilitate principalele revendicări ale manifestanților din București și din zeci de orașe din țară și străinătate: demisia Președintelui României, a Guvernului și alegeri anticipate necomasate.  Aceste solicitări extreme relevă grave disfuncții ale sistemului democratic, fapt semnalat explicit de participanții la manifestații care se declară dezamăgiți de calitatea reprezentării politice.
Schimbarea mediului politic nu se poate face decât prin asumarea de către toate partidele, fie ele la guvernare sau nu, a unor măsuri menite să prevină încălcarea principiilor statului de drept, guvernarea discreționară, fără respectarea Constituției și a cadrului legal, fără participarea tuturor actorilor sociali la decizia publică și distribuirea netransparentă și arbitrară a resurselor publice.

În acest sens, organizațiile semnatare au propriile propuneri, recomandări şi revendicări menite să conducă la reinventarea clasei politice, la reformarea cadrului instituțional și legislativ şi sunt pregătite să le discute cu toate partidele politice atât timp cât revendicările protestatarilor sunt tratate cu maximă responsabilitate.

Inivităm toate partidele politice să aleagă calea responsabilităţii, arătând respect celor care protestează în aceste zile și că se angajază într-o reformă consistentă atât a propriilor structuri de partid, cât și a statului român. Pentru a sprijini procesul de reformare, ne oferim contribuția la construirea unui mecanism participativ de lucru într-o formulă agreată cu partidele politice.

Semnatarii prezentului comunicat salută și încurajează societatea civilă aflată în aceste momente în stradă.

Acest comunicat este susținut de:

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Mircea Toma, Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch
Lavinia Andrei, Terra Mileniul III
Victor Alistar, Transparency International Romania
Miruna Ralea, Asociația Alma-Ro
Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Liviu Mihaiu, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Cristian Pîrvulescu, Asociația Pro Democrația
Ionuț Sibian, Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile
Ioan Tănase, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Mihail Bumbeș, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Dohotaru, Grupul pentru Acțiune Socială
Christian Mititelu, Alianța Civică
Viorel Micescu, CENTRAS
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice – IPP
Anca Elena Gheorghică, Asociaţia Mai Bine
Mădălina Mocan, Centrul Rațiu pentru Democrație
Bako Mihaly, Fundația Strawberrynet
Sandra Pralong, Grupul Erupție Anti-Corupție
Kovavcs Zoltan Csongor, Asociația Transilvania Verde
Ștefana Bianu, RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”
Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice
Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice
Lista de adeziuni rămâne deschisă. Organizațiile care doresc să se alăture acestui demers sunt invitate să-și exprime adeziunea la adresa oana@ce-re.ro sau razvan@mma.ro.

REVENDICĂRI FORMULATE DE ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE — IANUARIE 2012

1.       Democratie, alegeri și partide politice
Condiții de fond:
1.1    Liberalizarea condiţiilor restrictive de constituire a unui partid politic și eliminarea condițiilor discriminatorii și favorizante pentru unii actori participant la alegeri;
1.2    Adoptarea iniţiativei legislative de eliminare a traseismul politic;
1.3    Interzicerea finanţării partidelor politice de către persoane juridice;
1.4    Extinderea controlului Curții de Conturi la toate operațiunile financiar contabile ale partidelor politice;
1.5    Instituirea mecanismelor de revocare individuala pentru parlamentari;
1.6    Garantarea dreptului constituțional la libera exprimare prin alinierea legislației și a practicii juridice la prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și la practica Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aspecte prioritare:
1.7    Decomasarea alegerilor şi desfăşurarea localelor şi parlamentarelor la termenul lor normal;
1.8    Instituirea obligației de declarare a colaborării cu serviciile de informații sub sancțiunea penală imprescriptibilă pentru candidații in alegeri, funcționarii publici și magistrați;
1.9    Sancţionarea intervențiilor publice și atitudinilor discriminatorii la adresa minoritarilor și grupurilor vulnerabile;
1.10Depolitizarea serviciilor publice de radio, televiziune și a agenției Agerpres prin modificarea legilor de funcționare ale acestor instituții;
1.11Toate partidele sa își asume un set de criterii agreate cu societatea civila pentru desemnarea candidaților la alegeri.

2.       Parlament, Guvern, Președinție
Condiții de fond:
2.1    Consolidarea rolului Parlamentului prin limitarea practicii ordonanțelor de urgență
2.2    Eliminarea procedurii de legiferare prin asumarea răspunderii Guvernului, cu excepția declarării stării de urgenta și stării de război
2.3    Imbunătățirea procesului legislativ printr-un dialog social și civic autentic, cu realizarea de studii de impact bine fundamentate, care sa asigure stabilitatea cadrului legal

Aspecte prioritare:
2.4    Construirea unui mecanism participativ de lucru cu societatea civilă, într-o formulă agreată cu toate partidele politice;
2.5    Introducerea sancțiunii anulării efectelor acelor acte normative al căror proces de adoptare nu a respectat Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională;
2.6    Simplificarea procedurii de aprobare a percheziţiei şi trimiterii în judecată a miniștrilor și foștilor miniștri;
2.7    Reducerea imunității prezidențiale și suspendarea curgerii oricărei prescripții, pe perioada mandatului.

3.       Transparență și bună guvernare

Condiții de fond:
3.1    Depolitizarea aparatului administrativ și transparentizarea recrutării funcționarilor publici pe criterii de competență, publicarea organigramelor instituțiilor publice și a CV-urilor funcționarilor pe site-ul instituției;
3.2    Instituirea în cooperare cu societatea civilă și asociațiile de afaceri a unei monitorizări permanente a alocării banului public către sectorul privat;
3.3    Aplicarea integrală și proactivă a legii 544/2001, prin publicarea din oficiu pe site-ul instituției a tuturor rapoartelor de activitate cerute de legea, ca și a tuturor achizițiilor publice, bugetelor și salariilor din sectorul public;
3.4    Lărgirea sferei de aplicare a Legilor nr. 52/2003 şi 544/2001 pentru a acoperi şi alte categorii de persoane juridice din sectorul public și cu capital de stat, precum și a sferei informaţiilor la care accesul cetăţeanului este liber;
3.5    Instituirea de sancțiuni administrative pentru neaplicarea corespunzătoare a Legii 544/2001, precum și a Legii 52/2003.

Aspecte prioritare:
3.6    Întărirea capacității departamentelor care se ocupă de furnizarea răspunsurilor la solicitărilor în baza Legii 544/2001 astfel încât acestea să fie capabile a răspunde in cel mai scurt timp, corect și complet, solicitărilor primite din partea cetățenilor;
3.7    Simplificarea, standardizarea și unificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului administrative și de procedură administrativă al României;
3.8    Stabilirea prin lege a tuturor standardelor de cost pentru serviciile și investițiile publice.

4.       Justiție, lege și jurisprudență
Condiții de fond:
4.1    Instituirea principiului răspunderii materiale pentru proasta gestionare a banilor publici și încălcarea drepturilor cetățenești;
4.2    Reinstituirea independentei reale și protecției magistraților împotriva oricăror ingerințe politice fără ca prin aceasta sa se instituie impunitate pentru malpraxis și corupție;
4.3    Sistematizarea și simplificarea legislative prin adoptarea codurilor de reglementări sectoriale.

Aspecte prioritare:
4.4    Asigurarea transparenței și calității actului de justiție, prin unificarea practicii judiciare și stabilirea standardelor de motivare a hotărârilor judecătorești;
4.5    Retragerea şi descurajarea oricăror proiecte legislative care ar dăuna transparenţei declaraţiei de avere și de control real al conflictelor de interese și incompatibilităților în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

5.       Participare publică și dialog civic
Condiții de fond:
5.1    Schimbarea legii manifestațiilor publice pentru a elimina restricțiile actuale excesive
5.2    Sporirea rolului democrației participative, conform Tratatului de la Lisabona prin crearea de noi mecanisme de interacţiune între cetăţeni şi instituţii și prin respectarea inițiativei cetățenilor la nivel local cat și parlamentar;
5.3    Introducerea mecanismelor de revocare individuală a mandatelor obținute prin alegeri prin inițiativă cetățenească de declanșare a referendumurilor în circumscripții;
5.4    Organizarea de consultări pe teme de politică publică relevante, pe tot parcursul procesului de politică publică;

Aspecte prioritare:
5.5    Stoparea abuzurilor forțelor de ordine împotriva exercitării dreptului la libera exprimare și adunare publică;
5.6    Investigarea abuzurilor Jandarmeriei împotriva manifestanților pașnici, inclusiv de către o comisie parlamentară;
5.7    Organizarea de consultări în elaborarea unor documente programatice importante (spre exemplu, Strategia Naţională Anticorupţie, Planul Naţional de Dezvoltare, Programele Operaţionale şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală);
5.8    Construirea şi folosirea unor mecanisme de dialog şi consultare publică la nivelul ministerelor şi al autorităţilor publice locale;
5.9    Includerea reprezentanţilor sectorului neguvernamental în Consiliul Economic şi Social;
5.10Stabilirea şi respectarea unui program regulat de consultări, la nivelul Primului Ministru, prin intermediul Colegiului pentru Consultarea Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

6.       Mediu
Condiții de fond:
6.1    Recunoaşterea dezvoltării durabile ca politică orizontală prin operaționalizarea legislației existente și alocări bugetare corespunzătoare;
6.2    Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune astfel încât rezultatele proiectelor să conducă la o dezvoltare durabilă reală;
6.3    Operarea de programe naţionale de dezvoltare durabilă, clare şi predictibile, care să contribuie la trecerea către o economie verde;
6.4    Îmbunătăţirea cadrului educaţional formal şi non-formal, precum şi creşterea gradului de conştientizare publică în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă;
6.5    Stimularea activității economice locale in zonele rurale.

Aspecte prioritare:
6.6    Respingerea proiectului legislativ de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care ar permite companiilor miniere private sa exproprieze de bună voie in numele statului;
6.7    Întreruperea procesului de autorizare a operaţiunilor privind exploatarea miniere Roşia Montana și investigarea ilegalităţilor semnalate de societatea civila;
6.8    Identificarea și sancționarea cu celeritate a celor care au favorizat abuzurile asupra mediului înconjurător  (tăieri ilegale de copaci, poluare, introducerea vânătorii in ariile protejate, dezvoltare urbană nesustenabilă etc);
6.9    Delimitarea publică a partidelor politice și a Președintelui României de interese private legate de exploatarea resurselor natural cu impact major asupra mediului;
6.10Susținerea revitalizării zonelor rurale prin proiecte de salvare in situ a patrimoniului rural neprotejat.

7.       Social
Condiții de fond:
7.1    Susținerea economiei sociale, a micilor întreprinzători și a dezvoltării rurale, ca modalitate de lupta împotriva excluziunii sociale și combatere a sărăciei, și pentru reducerea distantei uriașe intre săraci și bogați;
7.2    Promovarea descentralizării serviciilor sociale atât la nivel de roluri ale instituţiilor responsabile, cât şi la nivel de alocare bugetară;
7.3    Armonizarea legislaţiei în domeniul asistenţei sociale.

Aspecte prioritare:
7.4    Revizuirea alocării resurselor de la bugetul de stat dedicate domeniului social (educație, sănătate, servicii sociale) prin alocări transparente, strategice și eficiente a resurselor publice, in consultare cu toți factorii interesați;
7.5    Susţinerea şi legitimarea acţiunii de schimbare a atitudinilor negative prin intervenţii punctuale la nivel local în care să se gestioneze problemele de incluziune socială cu care se confruntă grupurile discriminate; Integrarea şi aplicarea conceptului de cetăţenie activă în orice tip de intervenţie cu stimularea atât a minoritarilor, cât şi a majoritarilor;
7.6    Facilitarea dezvoltării unei pieţe libere de servicii sociale, asemănătoare altor servicii de interes general din domeniile educaţiei și sănătății;
7.7    Promovarea cu precădere la nivel local a principiului subsidiarităţii, în sensul substituirii structurilor şi serviciilor publice în procesul de gestionare a problemelor sociale cu structuri ale societăţii civile şi servicii private, care pot asigura cadrul optim pentru folosirea eficientă a resurselor din comunitate.

8.       Gestionarea fondurilor și bunurilor publice

8.1    Instituirea obligației de aprobare prealabila a Parlamentului pentru exploatarea resurselor minerale și fosile ale tarii;
8.2    Instituirea de mecanisme care sa conducă la eficientizarea gestionarii fondurilor publice și a celor europene;
8.3    Adoptarea unui comportament responsabil a întregii clase politice fata de absorbția fondurilor europene și promovarea intereselor României in raport cu instituțiile europene;
8.4    Încetarea distrugerii patrimoniului natural și arhitectural național cu complicitatea autorităților.
Revendicări susținute de:
Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Mircea Toma, Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch
Lavinia Andrei, Terra Mileniul III
Victor Alistar, Transparency International Romania
Miruna Ralea, Asociația Alma-Ro
Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Liviu Mihaiu, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Cristian Pîrvulescu, Asociația Pro Democrația
Ionuț Sibian, Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile
Ioan Tănase, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Mihail Bumbeș, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Dohotaru, Grupul pentru Acțiune Socială
Christian Mititelu, Alianța Civică
Viorel Micescu, CENTRAS
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice – IPP
Anca Elena Gheorghică, Asociaţia Mai Bine
Mădălina Mocan, Centrul Rațiu pentru Democrație
Bako Mihaly, Fundația Strawberrynet
Sandra Pralong, Grupul Erupție Anti-Corupție
Kovavcs Zoltan Csongor, Asociația Transilvania Verde
Ștefana Bianu, RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”
Cosmin Bârzan, Centrul pentru Resurse Civice

–

Sursa informationala: Yellow Gondolin

Crin Antonescu a avut dreptate!

Nu i-a facut campanie in 2004, desi era candidatul DA si deci si al partidului sau. I-a fost un critic constant, chiar si in perioada in care Basescu + PNL = LOVE. Cu atat mai mult, dupa ce apele s-au despartit, iar PNL-ul lui Tariceanu a hotart sa navigheze singur, fara balastul pedelist si fara avizul marinarului de la Cotroceni.

Presedinte al PNL, a orientat politica partidului inpre o pozitionare net anti-Basescu si anti-PNL. Platforma care l-a impus ca leader al partidului cuprindea chiar “desfiintarea pe cale democratica a PDL”. Iar PDL insemna si inseamna, din toate punctele de vedere, Basescu. In alegerile prezidentiale din 2009 a reusit aproape imposibilul: intoarcerea rezultatelor dinspre raul cel mare inspre un rau mai mic – dar serviciile si diaspora au hotarat altfel.

A ramas un critic al regimului BB (Basescu-Boc), a pus bazele USL si nu a renuntat la discursul anti-prezidential chiar cu riscul de a fi acuzat ca nu are mesaje pozitive, ca este prea inflexibil, ca nu are idei, ca este un om al umorilor personale… si inca!

Azi Piata Universitatii, pietele centrale din peste 50 de orase ale tarii, analistii politici si  opinia publica ii dau dreptate. Clasa politica romanesca este bolnava, dar elementul malign care trebuie inlaturat cu prioritate este locatarul de la Cotroceni. Romania este o nava care se indreapta spre stanci, condusa de un comandant alienat de realitate, sef despotic peste un echipaj portocaliu prea timorat pentru a avea alte reactii decat aceea de supunere oarba.

Crin Antonescu a avut dreptate cand a indicat raul. Acum mai trebuie incercata solutia vindecatoare.: alegeri prezidentiale anticipate, cel tarziu in martie 2013.

Sursa informationala: Yellow Gondolin

Mesajul domnului Graham Watson, liderul Partidul European Liberal Democrat și Reformist

 

Bună ziua,

Regret că nu am posibilitatea de a fi alături de dumneavoastră în persoană astăzi, dar aș dori să-mi exprim îngrijorarea în legătură cu ceea ce se întâmplă în țara dumneavoastră și speranța că veți avea alegeri anticipate pentru a rezolva situația existentă.

Nu este posibil să continui când ai un președinte care face abuz de puterile sale constituționale, forțând trecerea legii sănătății prin parlament. Nu este posibil să continui când poporul și-a pierdut încrederea într-un guvern care a devenit leneș și, de asemenea, dă semnale că a devenit corupt. Sunt multe lucruri de făcut pentru a continua progresele pe care România le face de atâția ani în drumul său de a deveni o democrație europeană modernă.

Țara dumneavoastră a realizat multe, iar populația a făcut multe sacrificii pentru aceste realizări. Acestea nu pot fi irosite acum într-o perioadă de derivă a societății și lipsă de decizie. Exprimarea opiniei publice, atât de puternică pe cât a fost pe străzile Bucureștiului, precum și în alte părți, ar trebui să fie de ajuns pentru a transmite un mesaj președintelui și guvernului, că a sosit vremea ca ei să plece pentru a oferi țării noi alegeri și un nou început, iar eu voi face campanie pentru dumneavoastră, cât și cu dumneavoastră aici, la Bruxelles și la Strasbourg, pentru a realiza acest obiectiv.

Vă doresc tot succesul din lume pentru mitingul dumneavoastră de astăzi!”

Sir Graham Watson,
Președintele Partidului European Liberal Democrat și Reformist

Sursa informationala: Partidul National Liberal

Basescu, the begining of the end

Autor+idee+text+sursa informationala: stelian-tanase.ro

The imagines broadcasted Romanian news channels in the last few days reseamble a lot with those taken in Cairo, Tunis or London during 2011. But the essence of these protests are fundamentally different. People gathered in the street after messages on facebook, twitter, and personal bloggs, indeed. But many pieces of the Romanian puzzle are particularly original.

University Square is the symbolic place of the December 1989 Revolution, the place of the marathon protest against glasnost and perestroika, the half-way-to-a-real-democracy promoted by former communists like Ion Iliescu, between April and June 1990. University Square is a sacred place for the people living in Bucharest, it is the symbol of freedom. Here, at University Square, people meet each other to protest against Nicolae Ceauşescu, Ion Iliescu, and, now, as we can see, evening after evening, against Traian Băsescu. And Bucharest people will never accept to see University Square controlled by the army, gendarmers or policemen.

Strategists close to president Băsescu were wrong when decided to let people gather here, in the University Square. Initially, people went to protest in front of the Cotroceni presidencial palace,  a point pretty far way  from the symbolic heart of the Capital. But officials ordered a huge security barrier at Cotroceni, so people went back to their usual and…more powerful protest place. The official thinking behind this was to avoid having the whole country watching on television how president Băsescu is contested on his own field, in front of his own headquarter.  Some people gathered at University Square in the first place weren’t even allowed to go at Cotroceni, they were guarded in the square by gendarmers. What a weird scenario…remember how Băsescu promised to come monthly in the University Square to meet common people. Why didn’t he try last evenings? People are now against him. Why?

Gendarmery was placed on the streets to be violent to the people. Huligans were let to destroy shops and bus stations to compromise national wide anti-Băsescu peaceful protests, and then these soccer huligans were beaten up by gendarners in front of the cameras and during live broadcasting. It is the inevitable picture of an adrift regime for many years now. A regime with frequent authoritarian gestures, flagrant manipulations, extremely tough austerity measures and violence – all of these, a consequence of the excessive personalization of power.  Traian Băsescu had become everything in Romania, an unacceptable U-turn in an EU country.

The prime-minister, ministers, leaders of the govermental parties hidden themselves when protests broke out. The suprem commander, the president who provoked the uprise didn’t have a single message to the people since the crisis have started.  All the past week, he was improperly outspoken and aggressive on the sensitive health system issue. But now he is improperly silent. If we have seen the president comming on Sunday evening in front of the TV cameras to calm down the country and withdraw the huge gendarmery positions from the streets, it would have been natural and the right thing to do. But Traian Băsescu didn’t done this. He failed. It’s the beginning of his political end. And he can’t recover.

“Oare cât costă reclama la detergent în prime time-ul revoluției?”

Autor+idee+reportaj+foto+text+sursa informationala: Vlad Ursulean

Cine-s huliganii, cine-s nenorociții, cine a devastat centrul Bucureștiului? Aseară am nimerit în mijlocul luptelor de stradă, m-am ferit de bolovani, am înghițit o canistră de gaz lacrimogen, am fugit de jandarmi, era să fiu linșat de niște cetățeni. Și am descoperit cu stupoare răspunsul: sunt chiar “generația adormită”, tinerii apatici, ăia care o ard prin cluburi și salvează lumea cu un like. De data asta au salvat-o agitând pumnii spre jandarmi, ridicând baricade și aruncând bucăți de borduri.

Sună ciudat, după ce auzim pe toate canalele că e vorba doar de niște huligani, ultrași, puși de dracu’ știe cine să strice frumusețe de protest pașnic. Primele lupte au fost provocate, într-adevăr, de un astfel de grup. Atunci jandarmii au intrat în ei și i-au împins spre Piața Unirii. Și s-a petrecut ceva bizar.

Pe la 9.30, o rumoare străbătea Piața Universității. Cică la Unirii e adevăratul scandal, acolo e pizdeala cu jandarmii. N-aveam nici un chef de asta, mi se părea un protest ultra-obosit și manipulat, dar ceva m-a împins spre locul ăla. Și nu eram singur.

O mulțime de grupulețe se desprind din masa strigătoare de Jos Băsescu, trec prin pasaj și se unesc într-un torent de oameni alimentat de pe toate străduțele Centrului Vechi. Pe la lupoaică nu mai putem trece, e un cordon de jandarmi. Un tip stă în fața lor și le strigă-n caschete: “Băi, eu nu ieșeam dacă aveam cu ce s-o hrănesc pe fiică-mea!” Ocolim pe străduțe, unde-i plin de polițiști locali foarte chill, și găsim o breșă abia pe la Hanul lui Manuc.

“What the fuck?!”

Când ajung la Unirii rămân paralizat și mi se face pielea de găină. În mijlocul străzii sunt două focuri mari, în depărtare se ridică o coloană de fum, dinspre mcdonalds se aud bubuituri ca la bombardament și, oh, țipetele îngrozitoare…

O trupă de jandarmi costumați ca țestoasele ninja trec în fugă pe lângă mine. În stația lor strigă unul să intre în nuștiuce poziție de luptă în față la H&M… Băi, ești nebun? În București?! Văzusem prin Londra chestii din astea, dar aici? “What the fuck?!” urlă unul de pe trotuar, oglindindu-mi gândurile.

O rup la fugă în urma jandarmilor, trecem pe lângă al doilea foc, unde fac un mic ocol ca să dea niște pulane pe spate unora care traversau strada, apoi se unesc cu altă trupă și fac un rând pe toată strada în fața magazinului Unirea. Pornesc spre Tineretului bătând cu pulanele în scuturi. La ieșirea din pasaj îi întimpină pietrele. Niște băieți cu fulare pe față ies de după un bloc și bombardează.

Ei răspund cu două focuri de gaze lacrimogene și câteva artificii care aruncă scântei în toate părțile, feeric, ca la revelion. Deci astea erau bubuiturile, mă gândesc ușurat, dar nu apuc să duc gândul până la capăt că trebuie să mă bag pe după o mașină, să nu mă ia noul val de pietre.

“We are fucking angry!”

Jandarmii se retrag. La o sută de metri de ei, în față la millenium bank, câțiva băieți devastează stația de autobuz. Sparg toate geamurile cu niște lemne groase. Dacă i-ai vedea pe stradă, mai că le-ai cere meditații la matematică. Ochelari, păr frumos pietănat, helănci vintage, haine de ieșit la terasă.

Fugăriții din toate colțurile pieței profită de retragerea jandarmilor și se strâng în intersecția de la mcdonalds. Gonesc cu pietre și ultima mașină de jandarmi, apoi izbucnesc în urale care țin minute-n șir. Arafat! Libertate! Jos nenorociții! Parcă sunt hipnotizați, se plimbă zâmbind, ca la revelion.

Sunt vreo 300 de oameni.Hipsteri, cocalari, roacheri dubioși, lumea pestriță pe care o vezi de obicei pe Lipscani. Ei sunt publicul țintă al companiilor, consumatorii ideali. Doar că acum nu mai consumă, ci distrug. “We are fucking angry!” strigă unul când mulțimea pornește înapoi spre Universitate, adunând provizii de pietre de pe jos.

“Lasă pozele, ia o piatră!”

În mulțime intră și o ceată de squatteri de la clădirile din jur, ofticați că au mâncat bătaie de la jandarmi mergând liniștiți pe-o străduță. I-au văzut că-s țigani… Iar în prima linie sunt mult-huliții ultrași, vreo 10 oameni la prima vedere. Nu i-ai recunoaște după haine, că și eu am geacă neagră și fes pe cap și fularul tras pe nas să mă apăr de lacrimogene. Dar se vede că sunt mai organizați, știu cum se mișcă jandarmii, sunt singurii cu experiența confruntărilor.

La intersecția cu strada Colței dăm peste jandarmi. Tocmai se băteau cu unii și când au văzut mulțimea s-au retras în fața spitalului. Au făcut un cordon lung cât toată strada și ne întâmpină cu două canistre de gaz și niște artificii superbe. Băieții ripostează cu  pietre și se apucă să construiască baricade. Gardurile dintre benzile bulevardului se umplu, unul câte unul, cu un ciorchine de flăcăi care le hâțână până când cad, apoi le aruncă în baricade ca într-un baraj de castori.

“Inculții ăștia au pus jandarmii pe noi!”

Cei mai din spate găsesc alte activități recreative. Un tip scrie cu șprei de vopsea neagră o LIBERTATE mare cât toată strada. O fată cu desagă “Hello Kitty” mai are puțin și izbucnește în plâns când îi spune prietenului “Ăsta nu pleacă, mă, orice-am face!” În spatele lor, un tip îmbrăcat elegant, cu o plăsuță în mână, ridică o piatră colțuroasă și o mângâie în pumn, îi cercetează textura, de parcă ar fi un obiect extraterestru. Câțiva băieți discută politică. “Ăștia n-au pic de cultură, mă, inculții ăștia au trimis jandarmii pe noi!” Arată fix ca studenții care au ocupat Facultatea de Istorie cu ceva timp în urmă. Cu toții călcăm pe un covor de flegme, la care contribuim cu sârg de fiecare dată când primim cadou gaze lacrimogene.

E ușor să spui că suporterii sunt de vină, dar protestatarii erau extrem de diverși. Și cei care agitau pancarte, și cei care aruncau pietre. La statuia de la Universitate era un grup de hipioți cu un carton pe care era desenată doar o inimă mare. La Rosetti era un grup de suporteri care spărgeau geamurile unei dacii MAI, iar la zece metri de ei stăteau hipsteri ochelariști anticapitaliști, care opreau mașinile și urlau “Unde mergeți?! Dați-vă jos și protestați!”

Poate au fost cu toții provocați și manipulați. Dar pe străzi plutea furia lor, la fel de reală ca gazele lacrimogene. Furia pe corupți, pe incompetenți, pe sistemul care-și bate joc de ei și-i alungă din țară. Furia asta nu era falsificată. Și oamenii învățau cum să arunce gazul lacrimogen înapoi spre jandarmi cu naturalețea cu care au învățat să joace Farmville.

“Băăi, tâmpiților, lăsați jurnaliștii!”

Înapoi la Colței, situația devine disperată. Protestatarii au rezistat la câteva asalturi, dar acum jandarmii se apropie și din partea cealaltă, dinspre Unirii. “O să ne prindă, bă, la mijloc, ca pe o pizdă!” strigă un tip desfigurat de deznădejde. Totul devine mai brutal. Se sparg panourile publicitare. Stația de autobuz de la Sf. Gheorghe e făcută varză. Cu bâte, cu pietre, cu fiare de pe jos. Unul s-a cățărat pe chioșcul de ziare și smulge o cameră de supraveghere, apoi o zdrobește în urale. Scandările devin mai radicale. “Să-i futem și pe ăștia de la antene, că fac milioane pe spatele nostru!”

Brusc, un tip își dă seama că eu am o cameră în mână și alta pe cap și am filmat absolut tot. Se repede la mine și alții îl urmează. “Bueey, sunt jurnalist!” apuc să strig până să se proptească băieții în pieptul meu, îmbrânceli, unul sare la camera de pe cap, i-o smulg înapoi, îi dau un brânci, fac un salt în spate și apar alți oameni care mă apără – “Băăi, tâmpiților, lăsați jurnaliștii!”

“Să plângă mama? Să plângă mă-ta, băă!”

Le urez an nou fericit salvatorilor și o tulesc pe străduțe, ocolind jandarmii care tocmai înaintau lovind cu pulanele-n scuturi. E momentul perfect pentru o retragere, pentru că de data asta intră bine de tot în ei. Ministrul de Interne a făcut o celulă de criză, se trimit întăriri, trupele SPIR împânzesc centrul.

Vizavi de Cercul Militar, într-un gang de lângă pizza hut, stau ghemuiți pe asfalt zece tineri înconjurați de mascați. Nimeni nu mișcă, parcă-s zece pui congelați. Un mascat urlă la ei agitând pulanul: “În mine arunci cu pietre, mă? Să plângă mama?! Să plângă mă-ta, băă!” Atunci mă vede cu aparatul și se repede cu pulanul la mine. Îi bag în față o legitimație de presă și se mai înmoaie, lasă pulanul mai jos și-mi dă doar un brânci cu bicicletă cu tot.

Gustave Le Bon în acțiune

Ajung într-un bar din centrul vechi, unde s-au strâns mai mulți jurnaliști să discute ce dracu’ s-a întâmplat. La masă cu noi stă și unul dintre cei descriși ca ultrași la TV. “A fost rupere, frate! Gustave Le Bon în acțiune!” Mai ia o gură de bere și adaugă zâmbind: “Oare cât costă reclama la detergent în prime time-ul revoluției?”

La unu jumate noaptea plec spre casă. Bulevardul Brătianu e lună, romprestul lucrează de parcă sunt geloși pe SMURD, abia dacă-ți mai dai seama că s-a întâmplat ceva. Parcă a bătut vântul un pic mai tare.

Curvele sunt la post pe marginea bulevardelor și, trecând pe lângă ele, îmi amintesc amuzat de replica ce m-a scos din multe încurcături în noaptea asta: “Îmi fac doar datoria!”

Îmi fac doar datoria.

Memoria istoriei: Bucuresti, Piata Universitatii, 13-15 Ianuarie 2012

Autor+idee+fotografii+sursa informationala: Radu Badoiu – Lanul de secara

 

Criza europeana si sansa Romaniei – o viziune neoconservatoare

Criza europeana si sansa Romaniei – o viziune neoconservatoare

Razvan Timofciuc:  „Europa liberală, la care părinţii fondatori visau, se transformă în Europa imperială, la care visau Hitler şi Joachim von Ribbentrop”.

„Europa Unita” este o utopie. Europa a fost din punct de vedere cultural si religios intotdeauna divizata.  Incepand din 1054 Europa sa impartit in doua entitati, spatiul catolic-prostestant si spatiul bizantin. Ambele entitati cultural-religioase sau dezvoltat separat. Decalajele de dezvoltare, mentalitatiile diferite sunt vizibile, iar criza capitalismului neokeyniasan va duce la renationalizarea Uniunii Europene.

Motorul renationalizarii este produsul Sfantei Aliante Merkoziene. Cine vorbeste astazi de „Europa Unita”, vorbeste de fapt de interesele franco-germane camunflate in drapelul european.

Cine profita de „Europa Unita”? Holdingurile de stat franceze si capitalul german.

Renationalizarea europeana nu se va termina aici. Implozia monedei euro va duce la nasterea unor noi sfere economice si politice. Franta nu va renunta niciodata la Francul Francez (moneda care astazi se numeste Euro), iar Germania va reintroduce Noua Marca Germana si va forma alaturi de alte state europene, zona economica cu acelasi nume.

Schimbariile din spatiul cultural catolic-protestant vor afecta intregul continent.

Spatiul bizantin nu a avut niciodata ritmul de progres impus de Renastere si Iluminism. Elitele bizantine au preferat pasalicul otoman, cultura peschesului, baksishului, economia de taraba, si alte schmeckerii si improvizatii fanariote.

Capitalismul, monarhia parlamentara, republica prezidentiala si curentele politice moderne au fost rezultatul unor procese si revolutii politice dezvoltate si amplificate politic in Occidentul catolic-protestant.

Spatiul neobizantin nu a avut o asemenea evolutie. Cand la Paris se discuta in saloane luminate principiile doctrinare ale constitutionalismului, pe dealurile si campiile balcanice ciobanasul neobizantin fluiera liber-cugetator o doina.

Spatiul neobizantin sa afirmat ca entitate sociala in perioada decaderii Imperiului Otoman, Reformele institutionale au fost aplicate in urma unor matritze copiate ale unor modele occidentale. Sa nu uitam ca intreg spatiul bizantin a fost rezultatul unor razboaie regionale si ale unor conferinte de pace sustinute si parafate in Occident: Paris (1856), Berlin (1878), Versailles (1919), Trianon (1920).

Cand elitele neobizantine iluminate in Occident au apus, au aparut elite national-religioase care au impus modele politice autoritare. Bizantul urma sa fie ocupat mai intii de Germania nazista si ulterior a apartinut hegemonului sovietic. Din nou Bizantul a fost impartit si adjudecat in urma unor tratate si conventii internationale:  Pactul Ribentropp-Molotow (1939), Conferinta de la Teheran (1943), Planul Morgenthau (1944). Prin Tratatele de la Jalta si Potsdam (1945) soarta Bizantului a fost pecetluita pentru cinci decenii.

Dupa 1989 Bizantul sa adaptat cu greu la normele culturale si institutional-politice catolic-protestante. Euforia „Europei Unite” a sfarsit in genocidul de la Srebenitza. Astazi Bizantul a ajuns o anexa costisitoare si complicata a Uniunii Europene.

Tarile balcanice catolice si protestante Slovenia si Croatia apartin UE. Bosnia si Kosovo sunt protectorate UE. Serbia, Macedonia, Albania, Republica Moldova sunt tinute in anti-camera UE. Romania si Bulgaria, tari profund bizantine, sunt stigmatizate si tinute departe de catre pozitiile cheie ale institutelor europene.

Grecia, tara-mama al Bizantului, este supusa unui regim de guvernare care se aseamana unui directorat. Ceea ce vedem in acest moment este pe departe „Europa Unita”, ci un puzzle neterminat, un caleisdoscop ale contrastelor europene.

Cum va arata viitorul Uniunii Europene? Sansa Europei este sa ramina unita, dar totodata diversificata.

Cu siguranta un spatiu juridic comun ale tariilor membre UE este un proiect consensual.

Pe plan economic Uniunea Europeana se va diviza in patru sectoare: 1). flancul tarilor PIIGS, 2). zona economica Noua Marca Germana formata din Germania, Austria, Finlanda, Olanda, Luxemburg, 3). restul zonei Euro si 4) tariile membre UE care isi vor pastra moneda nationala.

In paralel cu sedimentarea si separarea economica, institutiile politice se vor reseta conform noi geometrii europene.

Secesiunea economica este insa si o sansa pentru Romania. Tara noastra, de jure integrata in UE, de facto neintegrata si tinuta departe de institutiile cheie, se poate afirma din punct de vedere economic alaturi de tari mediane precum Slovacia, Polonia si Suedia.

Politic, Romania este nevoita sa iasa din menghina institutionala franco-germana si sa se alature plutonului britanic. Marea Britanie poseda cel mai liberal sistem politic din Europa: monarhia parlamentara.

Inca din 1688 parlamentul britanic sa emancipat in fata regelui si conflictul institutional parlament-rege sa soldat cu detronarea regelui autoritar. In nicio tara europeana, separarea puterilor in stat nu este mai vizibila decat in sistemul parlamentar britanic. In Franta si Germania centrul de putere sa mutat in administratia prezidentiala, respectiv in cancelaria federala.

Criza europeana este insusi o sansa de dezvoltare si modernizare a Romaniei conform propriilor parametri culturali si politici. Probleme societatii romane pot fi solutionate numai de catre elitele romane. Suveranitatea nationala poate fi conservata numai alaturi de tari care doresc sa isi pastreze suveranitatea: Slovacia, Suedia, Polonia si Marea Britanie.