MS Printul Charles despre MS Regele Mihai (2001)

Pare un lucru extraordinar ca Mihai implineste varsta de optzeci de ani!

Pentru ca il cunosc de la inceputul vietii mele – si pentru ca l-am vazut la, practic, toate sarbatorile familiei noastre de la Incoronarea mamei incoace – cred ca am o mica idee despre ceea ce a trebuit sa indure de-a lungul vietii sale.

Inima mea se sfasie pentru Mihai si Ana cand stiu prin ce teribile incercari si necazuri au trebuit sa treaca.

Inima mea a suferit, de asemenea, pentru romani, ale caror vieti, traditii si bunastare au fost brutal sfaramate pentru un numar de ani.

In fata acestor orori si alienari de neinteles, Mihai nu s-a lasat niciodata cuprins de amaraciune sau de razbunare. El si-a pastrat intotdeauna umanitatea sa de om de stat, valorile lui de civilizatie si linistea sa intelegatoare. El a ramas, pentru multi romani, o lumina de speranta in intuneric si conationalii lui pot acum, in sfarsit, sa vada adevarul care a fost innegurat atatia ani de minciuni si propaganda.

Fii binecuvantat, Mihai, si la multi ani!

 

 

Cu drag, varul tau,

Charles

Sursa informationala: Initiativa Tinerilor pentru Modernizarea Romaniei ITMR

Comunicat al MS Regele Mihai I – 10 mai 2011

Noi, Mihai I,

În virtutea autorităţii noastre nedisputate ca Şef al Casei Regale a României,

Luând în considerare decizia iubitului Nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Noastre Regale,

Şi urmând datoria mea fată de istorie si fată de urmaşii şi succesorii mei,

Ţinând cont de articolele 1 (10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate de Noi la 30 decembrie 2007,

FAC CUNOSCUT:

Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern

(1) La data de 10 mai 2011 toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit.

(2) În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regaiă a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de „al (a) României”.

Dar începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu va mai purta numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, şi nu va mai fi cunoscută de la această dată sub numele de „Casa de Hohenzollern-Sigmaringen.” Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de „Casa Regală a României”.

Art. 2 Renunţarea la titlurile conferite de Capii Familiei Princiare de Hohenzollern

(1) Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titiu conferit (ereditar sau adpersonam) de orice Şef al Casei Princiare de Hohenzollern.

(2) Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie.

Art. 3 Amendarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României

(1)  Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României se amendează prin excluderea particulelor „de Hohenzollern,” „de Hohenzollern-Sigmaringen” şi „de Hohenzollern-Veringen,” în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României.

(2)  Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României.

La 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta din Bucureşti

Mihai R

Sursa informationala: Famila Regala


Casa Regala a Romaniei

Cum era firesc schimbarea numele dinastiei s-a oficializat, simbolic de azi 10 mai 2011 se numeste Casa Regala a Romaniei, renuntandu-se la numele germane Hohenzollern-Sigmaringen, iar la prenume este adaugat al (a) Romaniei, schimbare produsa deja din vremea regelui Ferdinand I al Romaniei. Procedeul nu este nou sau schimbarile numelor Dinastiilor s-au mai produs de-a lungul istoriei, spre exemplu la familia regala a Marii Britanii care din 1917 si-a schimbat numele din Casa de Saxa-Coburg-Gotha in cea de Windsor. Sau toate titlurile princiare din Regatul Unit sunt schimbate renuntandu-se la numele germane, spre exemplu Battenberg este inlocuit Mountbatten, iar Teck este inlocuit cu numele Cambridge (fratii Reginei Mary e.g. Adolphus de Teck devine Adolphus Cambridge, etc.).

Test+autor+sursa informationala: Diana Mandache

Locuri sacre ale regalitatii

Text+foto+sursa informationala: Rezistenta Urbana

Este din nou 10 Mai, tripla sarbatoare a Romaniei. Aceasta data, ignorata inadins de liderii post-1989, sintetizeaza cel mai bine lupta tarii pentru dreptul de a se moderniza si de a se conduce liber.

Acum un an am trecut in revista importantele contributii ale monarhiei in Capitala, intrucat o extindere la toata tara necesita o documentare temeinica si o doza aproape nula de amatorism. Anul acesta, propun sa vedem ce s-a ales de niste simboluri puternic regale de-a lungul agitatei istorii a romanilor: Adunarea Deputatilor, Sala Tronului si Necropola Regala. –>

Foto: Carol I si Ferdinand I au purtat la piept crucea de Hohenzollern. Carol Caraiman a purtat medalia „Vulturul Carpatin”.

Nu voi relua dezbaterea cu privire la necesitatea mutarii Zilei Nationale (Romania este singura tara europeana care nu-si serbeaza Independenta de Ziua Nationala), ci as vrea sa atrag atentia asupra devalorizarii fortate a unor „locuri sacre” ale regalitatii, cum m-am gandit sa le intitulez. Cei patru Regi pe care tara noastra i-a avut – Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea si Mihai I – au pus, fiecare, cate o „caramida” importanta la temelia Romaniei moderne.

PALATUL ADUNARII DEPUTATILOR din Dealul Mitropoliei a fost cladit, in forma actuala, in timpul lui Carol I, pe locul vechiului Divan Domnesc. Complexul Mitropolitan (ulterior Patriarhal) a dobandit astfel o bijuterie arhitecturala de prestigiu. Cupola monumentala surmontata de un vultur este unica in Romania.

In perioada monarhiei, aceasta cladire a adapostit Adunarea Deputatilor, una din camerele Parlamentului. Prin traditie, in fiecare septembrie, monarhul deschidea lucrarile legislativului printr-un mesaj.

O imagine din 1913 ni-l infatiseaza pe batranul Rege Carol I vorbind parlamentarilor din fata Tronului special amenajat. Tronul din Parlament se gasea in spatele Prezidiului, intr-un fel de „loja”, acoperita cu draperii si ornata cu un vultur ce tinea in gheare niste steaguri. Intreaga arcada de desupra Prezidiului avea la mijloc stema regala prinsa in niste ramuri ornamentale.

Fotografia din 1925 este un document istoric important, intrucat il arata pe Regele Ferdinand I stand alaturi de Presedintele Consiliului de Ministri, Ion I. C. Bratianu, in timp ce adresa mesajul. Ambii au murit in 1927.

Tot in sala se sedinte a Adunarii Deputatilor a depus juramantul si Regele Carol al II-lea in 1930, dupa Restauratia de la 8 iunie, acelasi an.

Si Regele Mihai I a adresat mesaje parlamentarilor. O fotografie celebra il arata alaturi de primul guvern pro-comunist al Romaniei, instalat cu sprijin sovietic dupa alegerile falsificate din 1946. Regele este secundat de premierul Petru Groza, ministrul justitiei Lucretiu Patrascanu si alti comunisti de marca.

Dupa ce l-au fortat pe Regele Mihai sa abdice, comunistii au proclamat Republica Populara Romina. Parlamentul acesteia, unicameral, a luat denumirea de Marea Adunare Nationala. Ca atare, frontispiciul cladirii din Dealul Patriarhiei a fost modificat, iar deasupra usii centrale a fost asezata o stema comunista imensa.

Tronul monarhului a fost eliminat, iar in respectivul spatiu au fost atarnate temporar doua drapele tricolore. Si vulturul ornamental de deasupra a disparut, evident. Ulterior, fosta „loja regala” a fost acoperita, devenind parte a peretelui.

20 mai 1968 – Presedintele Charles de Gaulle al Frantei tine o cuvantare in plenul Marii Adunari Nationale a Republicii Socialiste Romania. Deputatii, multi dintre ei analfabeti, habar n-aveau ce zicea de Gaulle. Se observa modificarea aspectului prezidiului, disparitia lojei si aparitia, in locul ei, a stemei RSR.

Dupa 1989, nu s-a facut nimic pentru restaurarea vechii infatisari a salii. Stema regala nu a revenit pe arcada, ramanand doar ramurile ce o sustineau odinioara. O vreme, Palatul a adapostit Camera Deputatilor, pe la mijlocul anilor ’90 fiind cedat Bisericii Ortodoxe Romane. Asadar, s-a transformat in Palatul Patriarhiei. Sfantul Sinod al BOR isi tine aici sedintele, dar si alte adunari bisericesti sau evenimente clerice. In locul stemei RSR este un tablou cu Invierea.

Astazi, de la tribuna de unde Regii adresau mesajele lor Parlamentului, vorbesc fel de fel de personaje, mai mult sau mai putin controversate.

SALA TRONULUI de la Palatul Regal din Bucuresti este si ea un puternic simbol al monarhiei. Prima varianta a acestei sali a dainuit pana la incendiul din anii ’20, care a mistuit vechiul Palat Regal.

Sala era foarte bogata in decoratiuni, o adevarata sala de bal. Intr-o prima faza, Tronurile Regelui Carol I si al Reginei Elisabeta au fost cele care apartinusera Domnitorului Alexandru Ioan I si Doamnei Elena Cuza (monogramele lor erau identice cu ale Suveranilor).

Noua Sala a Tronului a fost gandita sa impresioneze prin dispunerea volumica, arcade, marmura folosita si prin monumentalitate. Ornamentele au trecut in planul secund, insa nu lipsesc. Pentru Tronul Romaniei, s-a construit un intrand circular boltit, accesibil prin doua usi inalte. Aici a avut loc, de exemplu, proclamarea regimului autoritar (1938-1940) al Regelui Carol al II-lea. Alaturi de Suveran sunt profesorul Nicolae Iorga, Gheorghe Tatarescu (viitor prim-ministru) si Patriarhul Miron Cristea, Presedinte al Consiliului de Ministri in acea perioada.

Deasupra Tronului se gasea o fresca pictata de Cecilia Cutescu-Storck, nora marelui sculptor Karl Storck. Pe treptele care sustineau Tronul Romaniei a fost construita o cupola foarte interesanta, surmontata de Coroana de Otel a Romaniei. Constructia este vizibila intr-o fotografie de la finele anilor ’30, care ii infatiseaza pe Carol al II-lea si pe Principele Mostenitor Mihai.

Cupola de deasupra Tronului era sustinuta de coloane cu figuri inaripate in varf. Aditional, de o parte si de alta a structurii se gaseau coloane mai mici, in forma de fascii romane, in varful carora se gaseau alte figurine inaripate. In spatele constructiei era o draperie ornata cu stemele provinciilor Romaniei. Dovada este o fotografie din 1941, cu Regele Mihai.

Dupa 30 decembrie 1947, Sala Tronului a fost dezafectata, iar Palatul Regal a devenit Palatul Consiliului de Stat (Palatul Republicii). Aici se tineau reuniuni diplomatice si ceremonii de decorare de catre liderii comunisti. In 1965, fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost tinut pe catafalc in aceasta sala, pentru ca „populatia indurerata” sa-si ia ramas-bun intr-un pelerinaj ce amintea de moartea lui Stalin (1953). Intr-o fotografie din 1968, Ceausescu le vorbeste membrilor corpului diplomatic. In capatul salii, se vede intrandul unde era Tronul.

La o privire mai atenta, se observa ca treptele pe care era structura cupolei au fost si ele daramate, iar pe peretele din spate a fost atarnata stema Republicii Socialiste Romania. Totusi, fresca din tavan a ramas.

In prezent (foto de aici – singura gasite pe net!), Sala Tronului este „taram interzis” pentru vizitatorii Palatului Regal (MNaR), intrucat nu face obiectivul Statului sa-si promoveze valorile. Se promoveaza insa, pe bani grei, evenimente private. In spatiul in care Regii luau decizii se pot organiza, contra cost, nunti, concerte, lansari de produse, evenimente de moda, etc. Mi se pare o pangarire mult prea mare a unui simbol national. Ca aspect, sala este la fel de goala, doar stema socialista a disparut.

NECROPOLA REGALA de la Manatirea Curtea de Arges a fost aleasa de Regele Carol I ca loc de veci pentru el si urmasii sai.

Aici se gasesc inmormantati primul Rege si prima Regina, sub lespezi de marmura.

Cuplul Maria-Ferdinand isi doarme somnul de veci tot aici. Mormintele celor doi Suverani sunt marcate prin niste placute metalice, ca exponate intr-un muzeu, injositor pentru Regele Intregitor si sotia sa. Lespedea Reginei Maria a fost pusa de-abia dupa 1989 de catre Maica Alexandra (Principesa Ileana a Romaniei), fiica celor doi si matusa Regelui Mihai.

In 2003, au fost aduse din Portugalia ramasitele Regelui Carol al II-lea, insa au fost depuse intr-o cripta special amenajata in paraclisul manastirii. Sicriul este acoperit de stindardul personal al Regelui.

Mormintele Regilor sunt prea putin vizitate. In Germania (Republica Federala), cripta familiei de Hohenzollern, fosta familie domnitoare, este exemplar amenajata in catacombele Domului din Berlin. La noi, Necropola Regala este alcatuita din morminte banale, semn al nerecunostintei unui popor care a uitat, ajutat de conducerile succesive post-1947, cui datoreaza Statul roman modern.

Cu siguranta mai sunt multe alte „locuri sacre” ale regalitatii imprastiate prin Romania: complexul Peles (Sinaia), Castelul Savarsin, Palatele Elisabeta si Cotroceni (Bucuresti), Castelul Reginei Maria (Balcic – Bulgaria) si exemplele ar putea continua.

In incheiere, inainte de a ura traditionalul „Traiasca Regele!”, sa aruncam o privire pe actul de nastere a Romaniei moderne – Actul Proclamarii Regatului Romaniei (10 Mai 1881) – versiune imensa, aici.

Familia Regala ureaza tuturor romanilor Paste Fericit!

Sărbători de Paște cu bine, pline de lumină și de speranță! Noaptea de Înviere este un prilej de prețuire a respectului de sine, al demnității, comportamentului generos și măsurat, înveșmântat în iubire și credință.
Fie ca sărbătorile pascale să aducă un strop de curățenie și bucurie, de deschidere și armonie în viața publică româneasca!”

Sursa informationala: Lilick Auftakt

Mesajul Majestatii Sale Regele Mihai I

Regina Maria – Regina Marii Uniri

 

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: