Alegerile din Ungaria

Articol publicat pe blogul stelian-tanase.ro

VIKTOR ORBAN SUPERSTAR

Analiza publicata pe blogul „stelian-tanase.ro”

Lesereinspruch zum Artikel „Aufruhr unter den Ungarn in Rumänien“ von Boris Kalnoky, vom 14. November 2013 (welt.de)

Lesereinspruch zum Artikel „Aufruhr unter den Ungarn in Rumänien“ von Boris Kalnoky, vom 14. November 2013 (welt.de)

Die Tonlage des Artikels ist tendenziös. Es gibt kein „Aufruhr“ und kein Aufstand im Szekelerland. Millionen von Fussballfans fiebern dem Play-Off-Spiel zwischen Griecheland und Rumänien entgegen. Der einzige Aufruhr ist der Kampf um die richtige Quotte auf dem Wettschein. Wir empfehlen Doppelchance für Rumänien.

Der einzige und wahre rumänische Volksaufstand fand zwischen Januar und März 2012, wo Millionen Wutbürger gegen den sozialen Genozyd der Pleiteregierung Boc landesweit demonstriert haben. Im Mai 2010 entschied die damalige Koalitionsregierung Boc (PDL, UDMR, UNPR) ein Sparprogramm ohnegleichen. Krebskranken wurden die Gratismedikamente abgesetzt, Kindergärten, Schulen und Altersheime wurden geschlossen, die staatlichen Renten wurden um 40% gekürzt. Staatsbedienstete wurden den Gehalt um 25% gekürzt. Nach wochenlangen Demonstrationen wurde die ungeliebte Regierung Boc abgesetzt. Die Koalition der Mitte USL bestehend aus der Sozialdemokratischen Partei PSD, der Nationalliberalen PNL und der Konservativen Partei PC übernahm am historischen Tag des 7. Mai 2012 die Regierungsgeschäfte. Die USL gewann sowohl die Kommunwahlen, als auch die Parlamentswahlen. Seitdem wird Rumänien grundlich reformiert.

Boris Kalnoky behauptet dass es eine Szekler-Minderheit gäbe. Laut Zensus vom 2011 leben in Rumänien 1.227.623 Magyaren. In Rumänien sind 19 Minderheiten amtlich registriert. Sie geniessen die höchsten Standards. Sie dürften ihre Minderheitensprache im amtlichen Schriftverkehr benutzen. Der staatlliche Unterricht wird in der Minderheitssprache gewährleistet. Jede Minderheit erhält mit der Aufstellung zur Wahl automatisch einen Parlamentssitz.

Die Ungarische Minderheit wird von verschiedenen Parteien repräsentiert. Die wichtigste Partei ist die Demokratische Union der Ungarn in Rumänien UDMR. Sie war zwischen 1996 und 2009 bzw. 2010 und 2012 Regierungspartei. Nach dem Regierungswechsel hat die UDMR einige Beamte auf der mittleren und unteren Regierungsebene behalten. Die UDMR vertritt eher eine gemäßigte Position. Wenn UDMR „Autonomie“ fordert, dann wird das eher „mit mehr Geld für unsere Politik“ politisch übersetzt. Radikal-revanchistische Positionen vertritt der Pastor Lazlo Tökes. Tökes fordert seit langem die „palestinensische Lösung“, also eine autonome Enklave innerhalb Transsylvaniens. Tökes Position wird auch von der ungarischen FIDESZ-KDNP Regierungskoalition unterstützt. Denn die 1.227.623 Magyaren spielen eine wichtige Rolle bei der kommenden Parlamentswahlen in Ungarn. Die Stimmen der Auslandsungarn dürften für den Gewinn der absoluten Mehrheit für die FIDESZ-KDNP wahlentscheidend sein.

Die UDMR ist von der radikalen Position Lazlo Tökes irritiert. Die UDMR wurde am liebsten erneut Regierungspartei werden, doch die allzulauten „Autonomieforderungen“ aus dem Parlamentswahlkampf 2012 haben den Weg auf dem Kabinettstisch verbaut.

In Rumänien wird 2014 erneut gewählt. Am 25. Mai finden Europawahlen statt. Am 30. November finden Präsidentschaftswahlen statt. Die Ungarn haben mehrheitlich 2004 und 2009 sich für Basescu entschieden. Es ist offen welchen Kandidaten diesmal die Ungarn wählen werden. Basescu darf 2014 nicht mehr kandidieren. Der Kampf wird nunmehr zwischen drei rumänische Kandidaten Mitte-Rechts ausgetragen werden. Die Bürgerkraftpartei FC, die Partei der Volksbewegung PMP und die Nationale Christdemokratische Bauernpartei PNTCD unterstützen die Kandidatur Mihai Razvan Ungureanu. Die Chancen Ungureanu in die Stichwahl einzuziehen sind eher gering.

Die ehemalige Regierungspartei und stärkste Oppositionspartei, die Liberal-Demokratische Partei PDL wird wohl den ehemaligen Justizminister Catalin Predoiu ins Rennen schicken. Die Kandidatur soll eher als Schachzug verstanden werden. Denn die Stimmen Predoius sollen in die Stichwahl verhandelt werden. Der zukünftige Staatspräsident wird wohl Crin Antonescu heissen. Der Vorsitzende der Nationalliberalen Partei PNL erzielte 2009 beachtenswerte 20% und wir zurzeit mit 34% quottiert.

Die UDMR hat sich noch nicht festgelegt. Die UDMR-Führung wartet erstmal das Ergebniss der Europawahl ab. Sollten die Sozialdemokraten unterhalb von 35% abschneiden, wird die PSD auf eine eigene Kandidatur verzichten. Bei einem Ergebnis zwischen 35-40% wird Ponta auf Druck der Parteibasis kandidieren müssen. Doch eine Kandidatur Pontas würde auch das Ende der Sozial-Liberalen Union bedeuten.

Die Nationalliberalen haben sich ein Ergebnis von 25% als Pflichtziel gesetzt. Die konkurrierende PDL würde gerne besser als 16% abschneiden. Sollte Ponta kandidieren, würde diese Kandidatur als Katalysator für eine Neuauflage der „Allianz für Wahrheit und Gerechtigkeit“ ADA fungieren. PNL und PDL haben 2003 die ADA gegründet und gemeinsam die Parlaments- und Präsidentschaftswahlen 2004 gewonnen. Der autoritär-inkonziliante Führungsstil Basescus führte zur Trennung. Seit 2007 sind beide Parteien getrennte Wege gegangen. Doch die neue PDL-Führung um Vasile Blaga spekuliert öffentlich auf eine Neuauflage. Ein liberaler Präsident würde auch gerne eine liberale Regierung in seiner Nähe haben.

In Rumänien debattiert man gerne um Fussball und Politik. Im nahenden Wahlkampf wird man Cevapcici und illegalgebrannte Sliwowitz verteilen. „Autonomie“ und „Selbsverwaltungsrecht“ sind akademische Begriffe, welche kaum ein rumänischer Wähler versteht. Rumänien gehört seit 405 dem orthodox-byzantinischen Kulturkreis. Der Kampf um die Macht ist personalisiert und lässt sich nach dem westlichen Erklärungsmuster kaum übersetzen. Mag sein dass im aufgeklärten Westen politisch man sich gerne was anderes wünscht oder träumt, aber die Realität ist leider anders.

Eine letzte Bemerkung: Slogane wie „Szekelyfold nem Romania” sind eher kontraproduktiv werden nunmehr gegen die Forderung der Szekeler eingesetzt.

Der Ordnung halber die Stellungnahme Crin Antonescu zum „Marsch der Szekeler“, abgegeben am 27. Oktober 2013.

Die Stellungnahme im Wortlaut:

Despre mitingul pentru autonomie teritorială de la Covasna

“Poate că acum, pentru unii, este mai clar de ce Partidul Național Liberal s-a opus, de exemplu, la descentralizarea Poliţiei. Statul român este un stat naţional unitar. Deşi este unul din statele europene cu cea mai evoluată legislaţie şi practică privitoare la drepturile minorităţilor, e totuşi un stat unitar şi prima dintre obligaţiile autorităţilor româneşti, indiferent cine se află la guvernare, indiferent cine e preşedinte, este aceea de a apăra această unitate şi statalitate.

Ceea ce se întâmplă acolo trebuie tratat cu înţelepciune, dar cu fermitate. Nu este acceptabil, şi sper să nu fie acceptabil pentru nimeni dintre forţele politice româneşti, dintre instituţiile statului, constituirea sau cel puţin simularea unei enclave în teritoriul statului român.”

Quelle: Radu Zlati (http://raduzlati.com/2013/10/27/extrase-din-conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedintele-pnl-crin-antonescu-la-focsani-27-octombrie-2013/)

22 de ani de istorie traita. Un jurnal politic. (1)

22 de ani de istorie traita. Un jurnal politic.

Postfata (1982-1989)

Intotdeauna m-a interesat politica. Cand te nasti intr-o familie strans legata de liberalism, nu ai incotro. In politica, este important primul pas. Primul pas este asemanator unui debut pe scena. Primul pas se petrecea in vara anului 1982, in perioada in care in Germania, coalitia social-liberala Schmitt-Genscher era pe sfarsite si in culise se pregatea coalitia crestin-liberala Kohl-Genscher.

In august 1982 am participat la un seminar organizat la Bonn de fundatia Adenauer. Tema seminarului: „Crestindemocratia si anticomunismul„. Referatul introductiv la sustinut Walter Leisler Kiep, la ceea vreme trezorierul Uniunii Crestin Democrate. Un gentleman de stil vechi. Fiecare gest emana nobletze, afisa stilul aristocratic al unui politician elitist.

La finalul seminarului am fost intrebat daca doresc sa ma inrolez in organizatia de tineret. Am raspuns ca nu ma simt convins. La aceea vreme Uniunea Crestindemocrata era in opozitie si organizatia de tineret crestindemocrata „Junge Union” era cea mai activa organizatie de tineret.

Din partea fundatiei Adenauer am primit un pachet de carti, o autograma cu Helmut Kohl si un abonament gratuit pe durata unui an la influentul cotidian german „Frankfurter Allgemeine Zeitung„.

O luna mai tarziu, la Bonn Genscher si Kohl parafau coalitia crestin-liberala. Cancelarul Helmut Schmitt intra in istorie. In martie 1983 in Germania se desfasurau alegeri parlamentare anticipate. Intreg liceul Genovevastraße din Köln-Mühlheim era politizat. Discutam politica in permanenta. Elevii erau impartiti, intre simpatizantii Miscarii Ecologiste si adeptii crestidemocrati. Pe ici pe colo, se marcau si simpatizanti socialdemocrati.

Corpul profesoral era la fel politizat.  Majoritatea era de stanga. Profesorul de geografie era socialdemocrat. Profesorul de filosofie si germana era comunist convins. Profesoara de germana simpatiza deschis cu Miscarea Ecologista. Profesorul de arta simpatiza cu ideiile pacifiste. Profesoara de engleza il simpatiza pe Churchill, printre randuri se vedea ca il adora si pe Franz Josef Strauss, pivotul anticomunismului german. Intregul an scolar 1982/83 a fost marcat de greve spontane, sit-inuri, demonstratii impotriva amplasarilor rachetelor Pershing in Germania, petitii si memorii.

Cand esti tinar consumi politica asemenea unui microbist, esti in permanenta infocat si in permanenta te manifesti „contra”. Politica traieste in permanenta din anti-teza „prieten-dusman”.

In politica ai nevoie de mentori. Fara ei nu te ridici, fara ei nu formezi. Unul dintre ei mi-a fost profesorul de geografie si stiinte sociale Manfred Wüllner, care mi-a trezit instinctul politic. Prin intermediul lui am obtinut in martie 1983 un part-time job intr-un institut de sondaj. Era primul pas in culisele politicii. Era primul pas in spatele cortinei. Din perspectiva sondajelor, politica se vede altfel.  Pe fisierul sondajelor politica se masoara fara masca politicianismului.

Acelasi job l-am repetat in 1984 (alegeri europarlamentare si alegeri locale Renania de Nordwestfalia), 1985 (alegeri regionale Renania de Nordwestfalia), 1987 (alegeri parlamentare), 1989 (alegeri europarlamentare si alegeri locale). Acelasi profesor de geografie ma trimis la un ciclu de seminare avand ca tema pregatirea jurnalistica, seminar organizat de Uniunea Antreprenorilor din Germania. O investitie care urma se se renumereze mai tarziu.

Urmatorul pas batea la usa. Si acela era implicarea in politica. Si totul se va intimpla in 1989. Anul caderii sistemului comunist.

In politica ai nevoie de profesori. Unul dintre acestia mi-a fost profesorul de drept constitutional Georg Brunner. Brunner era un anticomunist convins. Georg Brunner, sa nascut la Budapesta, originar dintr-o familie burgheza austro-ungara. Revolutia din 1956 la prins pe baricadele revolutiei anticomuniste. Printr-o minune a reusit sa treaca clandestin granitza austro-ungara si sa refugiat in Germania. Dupa studiile absolvite la Tübingen, Würzburg si Köln,  Brunner infiinteaza la Köln Institutul de Studii Juridice Est-Europene.

In semestrul de iarna 1989/90 profesorul Brunner sustinea la Universitatea din Köln prelegerea „Sistemul constitutional comunist”. Aula universitara era arhiplina. Toata studentimea ce gandea la dreapta era prezenta in sala. De la primul pana la ultimul semestru. Prelegerea se sustinea miercuri, intre orele 14 si 16. In fiecare miercure se traia istorie.

Influenta lui Brunner asupra reinfiintarii democratiei in Ungaria a fost majora. Brunner a elaborat prima constitutie post-comunista ungara si la consultat pe Antall, primul premier ungar postcomunist.

Tema prelegerii era dezbatuta si aprofundata  in cadrul unui seminar, care se tinea tot miercuri, doua ore mai tarziu intre orele 18 si 20.  Seminarul se desfasura la sediul institutului situat in Klosterstrasse, in incinta unei fost internat catolic. Tema seminarului din 8 noiembrie erau partidele proaspat infiintate in RDG. Spre sfarsitul orei, in sala de sedinte intra Helga, asistenta profesorului. Helga se indreapta direct spre Brunner si pentru citeva clipe ii sopteste ceva in ureche. Fata lui Brunner se lumineaza. Se ridica si cu un singur gest opreste referatul. Se uita o secunda la asistenta si cu o voce tremurata ne anunta ca regimul estgerman Egon Krenz a decis deschiderea granitelor. „Dragii mei: Cortina de Fier este istorie!”.  Citeva secunde sala de sedinte a amutit. Doctoranzii din randul intii se ridica si intoneaza imnul national. Restul studentilor se scoala si se alatura. A fost pentru prima si ultima oara cand am intonat imnul german. Cu lacrimi in ochi. Politica are nevoie de pasiune. Fara pasiune, te trezesti la cimitir.

22.12.1989 – 12.12.1990 (1)

La 22 decembrie 1989 ma aflam alaturi de alti prieteni in fata Ambasadei Romane de la Bonn. Atmosfera era incendiara. In fata Ambasadei circa 5.000 de romani demonstrau pasnic. Era o iarna rece, un ger cumplit. Se scanda non stop „Jos Comunismul! Jos Ceausescu! Libertate! Libertate!”. In fata Ambasadei lumea se strangea, lumea pleca, era un dute-vino permanent. Adunarea era dominata de activistii Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi. Fiecare zvon, fiecare veste din tara, era comentata sau plansa. Dintr-o rulota se asculta non-stop Radio Europa Libera.

Locuitorii din zona ne ofereau ceai, vin fiert, sandwichuri, ne lasau sa le folosim toaletele. Un echipaj al politiei germane ne supraveghea in permanenta. Ambasada era asemanatoare unei fortarete medievale parasite. In miezul zilei de 22 decembrie, o delegatie formata dintr-un baietel si un preot, au intrat in curtea ambasadei si alaturi de un diplomat au coborat drapelul, au decupat stema RSR si steagul revolutiei a fost reatirnat.

Lacriminele de bucurie ne-au inghetat pe obraji. Pentru o secunda timpul a incetat sa mai curga si am realizat ca istoria era de aceasta data de partea noastra. Politica curge in istorie, istoria se redefineste in politica. Gloria este insa somnul mortilor.

Pe 6 ianuarie 1990 regretatul Constantin Mares, membru PNL din 1944, participant al manifestatiei anticomuniste si pro-monarhiste din 8 noiembrie 1945, ma sunat si mi-a spus urmatoarele”: Partidul sa reinfiintat, acuma a venit timpul tau sa te alaturi”. Politica este o alfa si omega. Politica fara radacini este mercenariat.

De fapt nu mai trebuia sa intru in PNL. Prin familie eram in partid.  Campania electorala din 1990 a fost deosebit de grea. Romanii din Diaspora era neinformati. Multi dintre simpatizantii anticomunisti il preferau pe Ion Ratiu, care avea suportul Uniunii Mondiale al Romanilor Liberi. Varul din partea tatalui, Ionel Zamfirescu (Ciocolata) ma tot batea la cap sa intru in politica. „Politica este ca o femeie, o iubesti, o urasti, dar nu te desparti de ea niciodata”.

Materiale electorale erau foarte putine. De la Constantin Mares primisem un colet cu primele doua numere din „Liberalul” si un caiet informativ al PNL, ambele editate de Dan Amadeo Lazarescu. Le-am fotocopiat si le-am dat mai departe. In campania electorala din 1990 era totul o improvizatie. Sunt convins ca omul politic trebuie sa inprovizeze. Politica se aseamana uneori cu un restaurant de lux, la care comanzi caviar si sampanie si ospatarul iti aduce orez cu lapte si apa plata.

Doctorul Bebe Burchi, un vechi taranist, care in 1944 impartea oficiosul „Dreptatea” pe culoarele Facultatii de Medicina imi marturisea: „PNL si PNTCD trebuie sa se alieze, dreapta trebuie sa candideze impreuna. Atunci o sa vezi ce dreapta puternica o sa avem in parlament.” Alianta care urma sa se realizeze mai tarziu.

In primavara lui 1990 Romania mergea in contratimp. In Polonia, Cehoslovacia, RDG, Ungaria partidele burgheze anticomuniste, proaspat formate erau pe val. In Romania, FSN domina puterea, opozitia si mentalitatea electoratului.

Din lipsa materialelor, campania electorala se facea ad-hoc, in cercul de prieteni, la telefon. Intr-un bar administrat de un roman, situat in centrul Kölnului, in spatele Ebertplatz am organizat imediat dupa Paste prima adunare electorala. Ne-am strans circa 35 de romani. Erau primii pasi in democratie.

Nu aveam bannere, nu aveam afise, nu avem nimic, dar aveam convingerea ca trebuie sa ne implicam. Sa discutat ca de obicei in contradictoriu. Intotdeauna cand se strang romanii din Diaspora se discuta in contradictoriu.  Intotdeauna Diaspora fierbe, se agita, discuta si niciodata nu este unita. O parte a salii il prefera pe Ratiu, altii se fereau sa isi expuna deschis optiuniile politice.  Multi sau declarat apolitici si indecisi. In 1990 am auzit lozinca „Toti politicenii sunt la fel. In Romania nu se va schimba niciodata nimic”. Foarte multi simpatizau cu ideiile emanate de catre demonstratii din Piata Universitatii. Majoritatea dintre noi nu aveam dreptul la vot. Ne-am despartit fara sa adoptam o motiune.

Participarea la vot a fost deosebit de slaba. Circa 400 de cetateni au votat in incinta Ambasadei de la Bonn. Multi ar fi votat, dar nu dispunea de cetatenia romana si actele le erau expirate.

La urne, Diasporase  repeta scorul din 1946: PNTCD 65%, PNL 20%, UDMR 5%, FSN 10%. La prezidentiale scorul arata asemanator: Ratiu 65%, Campeanu 25%, Iliescu 10%.

Cum ar fi aratat Romania daca scorul din Diaspora se repeta si in tara?

A urmat mineriada din iunie 1990. In acele zile mi-am dat seama ca drumul spre democratie va fi foarte lung. In acele zile tulburate am luat contactul cu dr. Florin Matrescu si cu dna Stella Rusu. Dl Matrescu era unul dintre cei care se remarcasera in perioada anticomunista.Nu exista demonstratie sau manifestatie anticomunista la care dl Matrescu nu participa. Dna Stella Rusu era simpatizanta PNTCD si avea o mare influenta in randul Diasporei. Matrescu era membru al Uniunii Crestindemocrate si lucra intens la infiintarea unui partid de dreapta crestin-democrat. Stella Rusu detinea relatii in toata Diaspora. Gratiei relatiilor ei, am reusit sa il contactez pe Dinu Zamfirescu, presedintele Clubului Liberal de la Paris, organizatia externa PNL.

Intre timp in tara miscarea liberala era despartita in PNL, in liberalii civici, in PNL-Aripa Tinara, in liberalii inscrisi in Partidul Socialist-Liberal PSL condus de avocatul Cerveni, in liberalii-monarhisti si fostii membrii PNL si PNL-Tatarascu care in 1990 votasera PNTCD si Ion Ratiu.

La mijlocul lunii octombrie PSL fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Niculea Cerveni devine vice-presedinte PNL.

Pe agenda de zi a opozitiei figura strangera randurilor, formarea unei aliante politice care sa cuprinda toate formatiuniile parlamentare si extraparlamentare. Deziderat la care Diaspora de dreapta il sustinea in mod deschis.

In fruntea opozitiei unite se contura drept lider figura lui Corneliu Coposu. Portavocea opozitiei parlamentare si neparlamentare ramine postul de radio Radio Free Europe.

Pe 14  septembrie 1990 aderam la Clubul Liberal de la Paris, entitate politica infiintata in 1975 de catre Radu Campeanu, Dinu Zamfirescu si Ion Vitez. In aceiasi zi am aderat la Partidul Liberal din Germania. Imediat m-am implicat in organizatia de tineret si de studenti. 48 de ore mai tarziu eram pe strada si imparteam primele fluturase.

Campania electorala din 1990 a fost botezul de foc al politicii. In septembrie-decembrie 1990 am invatat cum se face o campanie electorala. Nemteste, cu devotament, determinare si disciplina.  O campanie electorala este un razboi la propriu si la figurat. O campanie electorala desfasurata fara convingere, devotament si disciplina se transforma in patinaj artistic.

La 2 decembrie 1990 candidatul liberal Werner Hoyer anunta cel mai bun scor al Partidului Liberal din Germania: 11%. Liberalii germani intrau in forta la guvernare. Werner Hoyer devenea secretar de stat la ministerul de externe german.

La 12 decembrie 1990 participam la un event al fundatiei liberale Naumann. Invitatii erau pe masura: Genscher, ministru de externe, Graf Lambsdorff, presedintele Internationalei Liberale si Viktor Orban, presedintele Federatiei Tinerilor Democrati din Ungaria FIDESZ, Guido Westerwelle, la aceea vreme presedintele organizatiei de tineret liberale.

La dineu am avut ocazia sa il cunosc pe secretarul international al organizatiei de tineret liberale, Gaston Gelos. In cursul discutiei Gelos mi-a spus ca este interesat sa organizam in luna februarie 1991 un congres international, la care sa participe si tinerii liberali din Romania. Ideea a mai fost sustinuta si de Ralf Sterck, liderul din Köln al organizatiei liberale de tineret si Andreas Reichel, liderul organizatiei liberale de tineret din landul Renania de Nordwestfalia. „Gata cu vorbareala, pornim direct la treaba”.

O zi mai tarziu luam legatura cu presedintele OTUNL Cristian Troaca si trimiteam pe fax invitatiile oficiale. In 1991 pentru cateva zile Kölnul devenea buricul pamintului.

(va urma)

Evolutii interne, doctrine si perspective internationale

Saptamina trecuta analizam pentru „stelian-tanase.ro” situatia actuala din interiorul Partidului Liberal din Germania FDP. Evenimentele ce au urmat (congresul de la Frankfurt in perioada 12-13 noiembrie) si publicarea ultimelor sondaje ma obliga sa dezvolt subiectul. Analiza de mai jos coordineaza insa o serie de provocari din care enumar urmatoarele doua teze principale:

– care este viitorul politic al Partidului Liberal din Germania FDP in perspectiva anului electoral 2013?

– se afla casa doctrinara a PNL in familia liberala sau in cea populara?

In sprijinul analizei voi analiza rezultatele electorale si evolutia doctrinara ale Partidului Liberal din Germania FDP cu alte doua partide liberal-conservatoare: PNL si ale Uniunea Civica din Ungaria FIDESZ. Ambele partide PNL si FIDESZ detin o geneza doctrinara asemanatoare FDP.

Rezultate electorale

FDP

1990: 11% (G)
1994: 6,9% (G)
1998: 6,2% (O)
2002: 7,4% (O)
2005: 9,8% (O)
2009: 14,6% (G)

PNL

1990: 6,74% (O/G)
1992: 2,65% (O)
1996: 6,18% (G)
2000: 7,19% (O)
2004: 17,99% (G)
2008: 18,75% (O)

FIDESZ

1990: 8,95% (O)
1994: 7,02% (O)
1998: 28,18% (G)
2002: 41,07% (O)
2006: 42,03% (O)
2010: 52,73% (G)

Legenda:

G = Government
O = Opposition

Foto: „Dusmanul Asculta” – Florin Ciobanu

Sursa: Reclame Vechi Romanesti

Evolutia FIDESZ

– toate cele trei partide au inregistrat in perioada 1990-1994 rezultate aproape indentice. FIDESZ a parasit in 1994 familia liberala si sa alaturat PPE. Mutarea in familia politica populara a maximizat pozitia FIDESZ in spectrul de partide. In 2010 partidul condus de Viktor Orban a obtinut 52,73% VVE. Dominatia FISESZ se mentine si astazi la peste 50%. In alegerile partiale anticipate desfasurate in colegiul 2 din Budapesta, candidatul FIDESZ a obtinut 52,61%. Scrutinul nu a fost validat din lipsa cvorumului (39%). Al doilea tur de scrutin se va desfasura duminica 27 noiembrie. De aceasta data colegiul va fi castigat cu majoritatea simpla ale voturilor valabil exprimate.

– atat FDP, cat si PNL sau dezvoltat in paralel, PNL a sarit in numai patru ani de la 7 la 18%. FDP a avut nevoie de 19 ani sa isi mareasca capacitatea electorala.

Daca situatia FIDESZ nu mai necesita o analiza detaliata, evolutia celor doua partide: PNL si FDP necesita o analiza mai atenta.

Evolutia FDP

FDP a inregistrat in alegerile parlamentare din 2009 cel mai bun scor in istoria partidului: 14,6%. In toate scrutinurile post-2009 liberalii germani au inregistrat infrangerii apocaliptice. Rezultatele arata astfel:

alegeri regionale Hamburg: 6,7%
alegeri regionale landul Renania de Nordwestfalia: 6,7%
alegeri regionale landul Badenia-Württemberg: 5,3%
alegeri regionale landul Renania-Palatina: 4,2%
alegeri regionale landul Saxonia-Anhalt: 3,8%
alegeri regionale landul Mecklenburg-Vornpommern: 2,8%
alegeri regionale landul Bremen: 2,4%
alegeri regionale landul Berlin: 1,8%

Sursa informationala: wahlrecht.de

FDP a depasit pragul electoral de 5% in numai trei din opt landuri. In landurile in care a reusit sa ramina in parlamentul regional (Hamburg, Renania de Nordwestfalia si Badenia-Württemberg) Partidul Liberal din Germania se afla in opozitie. Pe banciile opozitiei liberalii concureaza cu Noua Stanga si Uniunea Crestindemocrata.

In doua din trei landuri socialdemocratii detin portofoliul de premier. In Badenia-Württenberg postul de premier este detinut de ecologistul Kretschmann.

Sondajele de opinie reflecta insa o situatie si mai critica. Rezultatele ultimelor sondaje ne indica urmatoarele rezultate:

4,5% (Allensbach, 16.11.2011)
4% (Emnid, 13.11.2011)
4% (FGW, 11.11.2011)
4% (Infratest-Dimap, 03.11.2011)
2% (Forsa, 16.11.2011)

Media sondajelor: 3,7%. Astfel in numai 24 de luni liberalii germani au inregistrat o pierde de 75%. Fapt nemintilnit in istoria electorala al acestui partid.

Apocalipsa electorala se reflecta si in atmosfera interna din partid. In prezent se desfasoara in interiorul partidului referendumul privind plasa de ajutor ESM. Referendumul a fost initat de catre parlamentarul Schäffler. Schäffler este sustinut de o serie de profesori in economie si de catre fostul presedintele ale Uniunii Antreprenoriale din Germania Hans-Olaf Henkel. Conform unui sondaj 60% din cei 64.000 de membri sprijina motiunea lui Schäffler. Rezultatele oficiale vor fi publicate la 17 decembrie.

Viitorul partidului ramine incert. Trendul negativ din sondaje poate fi stopat numai printr-o schimbare de 360 de grade atat in programul partidului, dar si la nivel de leadership.

In anticamerele politice din Berlin se pregateste schimbarea partenerului de coalitie. Iar aceasta rocada se va desfasura in vacanta parlamentara de iarna. Un semnal in acest sens, a fost parafat ieri la Berlin. Liderii regionali ale celor doua mari partide au semnat un acord de guvernare al landului Berlin. Astfel patru landuri (Berlin, Mecklenburg-Vornpommer, Saxonia-Anhalt si Turingia) din 15 sunt guvernate de „coalitii mari” formate de catre Partidul Socialdemocrat si Uniunea Crestindemocrata.

Un model politic de guvernare care va fi plasat de Mos Craciun la pomul de craciun al Angelei Markel.

Evolutia PNL

PNL a crescut atat in voturi valabil exprimate in alegerile prezidentiale (20%) dar si in rezultatele obtinute in alegerile partiale din Tara Hategului si din colegiul 1, sector 1 din Bucuresti. Infiintarea ACD si USL a consolidat pozitia PNL in ansamblu de partide.

Ultimul sondaj indica USL la 63%. Astfel cotatia PNL se ridica la 26,5% (5% din procentele obtinute de ACD se vor repartiza PC).

Un partid calibrat la 26,5% este un partid popular. In cifre totale PNL ar deveni cel mai mare partid din familia liberala. In mod normal acest lucru ar trebui sa se reflecteze si asupra structurilor de conducere europene.

Perspective

Daca analizam atent compozitia doctrinara ale partidelor membre ELDR, descoperim cinci partide liberal-conservatoare: CDC (Catalonia), SaS (Slovacia), FDP (Germania), Venstre (Danemarca) si VVD (Olanda). Restul partidelor membre ELDR ori sunt neparlamentare sau sunt partide-anexa la cartele electorale de orientare de centru-stanga.

Din ansamblu specificat mai sus numai doua partide liberal-conservatoare sunt guvernamentale: FDP si VVD, din care VVD joaca un rol asemanator al PNL. In 2012 PNL va accesa guvernarea si va ocupa o serie de posturi guvernamentale cu expunere externa. Inca nu putem spune exact care vor fi portofoliile guvernamentale, dar spatiul politic extern oferit de federatia ELDR este insa prea ingust.

Un partid de calibru mare are nevoie de spatiu de expunere externa de prima clasa. In ELDR partidele tarilor decidente (Spania, Italia, Franta, Marea Britanie si Germania) joaca un rol secundar, inferior in ecuatia puterii. Politica externa, relatiile europene apartin de portofoliul premierului.

Un ultim argument si poate cel mai important tine de Realpolitik. Pe plan extern doctrinele joaca un rol secundar. Ecuatia puterii se bazeaza pe interese si pe relationarea personala intre lideri politici veniti din unghiuri de putere diferite si total contrare.

Din motivele expuse mai sus si din perspectiva transformarii PNL in partid de talia unui partid clasic popular se impune transferul controlat si in etape la familia populara, dar pastrand in acelasi timp relatiile politice cu partidele clasice liberal-conservatoare membre ELDR.

Alegerile parlamentare din Cehia

In perioada 28-29 mai 2010 electoratul ceh a fost chemat din nou la urne. Rezultatele alegerilor parlamentare proiecteaza un viitor guvern de  coalitie de centru-dreapta de orientare liberala.

Rezultate electorale

CSSD (Partidul Socialdemocrat Ceh) 1.155.267 VVE, 22.08%, 56 mandate

ODS (Partidul Popular Democrat) 1.057.792 VVE, 20,22%, 53 mandate

TOP-09 (Traditie, Ordine, Prosperitate), 873.833 VVE, 16,70%, 41 mandate

KCSM (Partidul Comunistilor din Cehia si Bohemia), 589.765 VVE, 11,27%, 26 mandate

VeVe (Miscarea Politica „Interesul Public”), 569.127 VVE, 10,88%, 24 mandate

KDU-KSL (Uniunea Crestindemocrata-Partidul Popular), 229.717 VVE, 4,39%

SPOZ (Miscarea Civica Zeman), 226.527 VVE, 4,33%

Suvernitatea (Miscarea Politica „Suveranitatea”), 192.145 VVE, 3,67%

Partidul Ecologist Ceh, 127.831 VVE, 2,44%

Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale, 59.888 VVE, 1.14%

Partidul Piratilor, 42.323VVE, 0.80%

Participare la vot. 62,60%

Analiza:
Campania electorala sa desfasurat intre doua proiecte: cel de stanga; formate din partidele rezultate din fostul Partid Comunist Cehoslovac, care la randul lor sau repozitionat pe scena politica intr-un curent neocomunist KSCM si socialdemocrati traditionali CSSD, si ofertele partidelor de dreapta.

Comunistii au pierdut in cifre totale cca. 85.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul comunist a migrat spre non-votanti. In ciuda acestui rezultat neocomunistii cehi isi pastreaza mandatele detinute in perioada 2006-10.

Socialdemocratii au pierdut masiv: cca. 750.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul de stanga sa indreptat in mai multe directii: un segment sa directionat spre disidenta SPOZ, miscare condusa de fostul lider socialdemocrat Zeman.

Un alt segment sa indreptat la centru-dreapta spre formatiunea neoliberala VeVe (Interesul Public). Asemanator socialdemocratiilor din Polonia si Ungaria, stanga socialdemocrata implodeaza si isi pierde monopolul politic pe culoarul doctrinar de centru-stanga. In ansamblu culoarul de stanga insumeaza cca. 37,68%.  Pe termen mediu si lung neocomunistii cehi detin un proiect politic coerent si autentic de „stanga”. Socialdemocratii si neocomunistii cehi colaboreaza politc la nivel local si regional.

Dreapta ceha este pluralista: conservatori eurosceptici, neoconservatori, neoliberali, centristi si dreapta monarhista.

Partidul Popular Demorat ODS a pierdut masiv: 700.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul ODS sa indreptat spre disidenta neoconservatore „Traditie, Ordine, Prosperitate”, condusa de fost ministru de externe ceh Karl Schwarzenberg. Intre ODS si TOP-09 diferentele doctrinare sunt minime, unica diferanta este optinea pro-europeana afisata de TOP-09. Revelatia acestor alegeri este insa Miscarea Politica „Interesul Public”. Formatiunea a fost infiintata de jurnalistul John Radek. Programul partidului cuprinde prin altele: controlul public ale bugetelor locale, regionale si centrale, reduceri de personal, controlul averilor demnitarilor, privatizari si restructurari bugetare. Electoratul formatiunii „Interesul Public” a migratat atat din partea OSD, cat si din segmentul de centru-stanga.

Astfel se contureaza tripleta guvernamentala: ODS-TOP-Veve.

Uninea Crestindemocrata-Partidul Popular Ceh a esuat obtinand 4,39%. Crestindemocratii cehi au pierdut masiv in favoarea formatiunilor noi infiintate TOP-09 si Veve. Formatiuniile neparlamentare de centru-dreapta au obtinut rezultate notabile. Printre acestea enumar Miscarea Politica „Suveranitatea” (3,67%) care pledeaza pentru neutralitatea Cehiei si o serie de miscari politice de orientare civic-liberala, care au candidat in exclusivitate in centrele urbane.  In total curentul de centru-dreapta insumeaza cca. 46.86% din optiuniile electoratului.

Partidul Ecologist Ceh a inregistrat o dureroasa infrangere: 2.44%. Neofascistii grupati in Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale au obtinut 1,14%. Partidul Piratilor ramine un fenomen care trebuie atent observat, „piratii” cehi au obtinut in centrele universitare 0,80%.

Concluzii

Cehia a ales la dreapta. Instabilitatea politica sa sfarsit. Presedintele eurosceptic Vaclav Klaus va fi nevoit sa colaboreze politic cu un cabinet de centru-dreapta. Nu este exclus ca din acest cabinet sa se contureze viitorul presedinte al Cehiei. In Cehia Presedintele este ales de catre Parlament. Un favorit este liberalul Karl Schwarzenberg.

Schwarzenberg a intrat in politica in anii 60 in Partidul Popular Austriac. Dupa schimbarea de sistem din noiembrie 1989 Schwarzenberg adera la formatiunea liberal-conservatoare Uniunea Populara-Uniunea democrata US-DEU. In cadrul alegerilor legislative din 2002 US-DEU obtine 680.671 voturi valabil exprimate, respectiv 14,27%. In sanul formatiunii apara diferente in ce priveste realegerea lui Vaclav Klaus. In 2007 formatiunea se destrama, o parte din parlamentari migreaza spre ODS, restul formatiunii se autodesfiinteaza. In 2008 Klausenberg ocupa portofoliul ministerului de externe. In septembrie 2009 Schwarzenberg regrupeaza curentul liberal-conservator infiintand Miscarea Politica „Traditie, Ordine si Prosperitate”.  Liberalul Schwarzenberg detine sanse reale sa fie ales drept viitor presedinte al Cehiei.

Implicatii pentru Uniunea Europeana

Familia liberala ELDR primeste sange proaspat: TOP-09, VeVe.

Viitorul presedinte al Cehiei va proveni din familia liberala.

Partidele clasice crestindemocrate si conservatoare isi pierd monopolul in cadrul curentului de centru-dreapta.

Implicatii pentru Romania

PNL si PNTCD pot reusi numai impreuna. Victoria TOP’09 exemplifica in cel mai concret mod faptul ca liberalismul, crestindemocratia si conservatorismul se pot conjuga intr-un singur partid politic, respectiv intr-o alianta politica.

Sloganul folosit de liberalii cehi este compatibil cu programele PNL si PNTCD: Traditie, Ordine si Prosperitate.

In ultimele sondaje politice: PNL obtine in Bucuresti 32,50%, iar media pe tara se mentine la 25%. Reconstructia unui pol de centru-dreapta intre PNL si PNTCD, defrisarea, descompunerea si disparitia PD-L, stagnarea PSD la 35%, ar propulsa Alianta Dreptei PNL-PNTCD la un scor egal cu PSD, scor care deschide Dreptei toate optiuniile: guvernare, dar si partid de opozitie capabil sa cenzureze constitutional executivul.

Pe termen lung curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare.

Rezultate electorale:

2008 Partidul National Liberal PNL 18.75%

2009 Partidul Liberal German FDP 14,60%

2010 Partidul Liberal Britanic LiDem 22,10%

2010 Miscarea Politica „Traditie, Ordine, Prosperitate” 16,70%

Prognoza alegeri parlamentare Slovacia:

2010 Miscarea Politica Slovaca  „SaS” (Libertate si Solidaritate) 15%+x

9 iunie alegeri parlamentare Olanda: VVD obtine 22%,

12 iunie alegeri parlamentare Slovacia: SaS sfideaza sondajele otravite si obtine 15%,

13 iunie alegeri parlamentare Belgia: liberalii belgieni obtin impreuna 30% (MR 15%+OpenVLD 15%),

Formatiuni liberale care se desprind din partidele populare:

La 18 iunie 2010 Dominique du Villepin isi va lansa platforma politica de orientare liberala.

Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor din Italia a lansat formatiunea de centru-dreapta „Generatione Italia”.

In sanul formatiuniilor populare din Ungaria si Polonia se grupeaza disidente portocalii, din care se vor emula viitoarele formatiuni liberale.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

img_2735

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: