Despre Lech Kaczynski, văzut mai de aproape – şi despre politica Poloniei, acum

Adrian Cioroianu povesteşte ce impresie i-a lăsat liderul Poloniei cu ocazia câtorva întâlniri la nivel înalt.

Magda Crişan

– ziarul Adevărul, 10 aprilie a.c.

„L-am cunoscut pe liderul de la Varşovia, Lech Kaczynski.  L-am întâlnit ca ministru de Externe la mai multe summituri la Bruxelles în 2007 şi un an mai târziu, în aprilie, la Reuniunea NATO de la Bucureşti”, spune Adrian Cioroianu.

„Preşedintele era un om admirabil din multe puncte de vedere, chiar dacă partizanii şi adversarii săi deplângeau faptul că era foarte încăpăţânat. Fără îndoială era un om care credea cu tărie în anumite valori. Valori de la care nu a făcut rabat niciodată. Se ştie că preşedintele era exigent, încăpăţânat”, îşi aminteşte fostul şef al diplomaţiei române.

Teoriile conspiraţiei vor înflori

Cioroianu crede că prăbuşirea avionului prezidenţial va da naştere unei întregi teorii conspiraţioniste. „Dat fiind vorba de un preşedinte cum a fost cel al Poloniei, cunoscut proamerican, lumea va specula mult pe tema cauzei prăbuşirii avionului, a locului în care s-a întâmplat tragedia”, precizează fostul ministru de Externe.

La nivel de politică internă, spune Cioroianu, Polonia nu va avea de a face cu o criză. El susţine însă că este foarte posibil ca orientarea de dreapta, discursul radical al căror reprezentant era liderul de la Varşovia să cunoască o oarecare creştere în popularitate.

„S-ar putea să asistăm la un anumit discurs radical bazat pe teoria conspiraţiei, ce ar putea să transforme cele întâmplate într-un mesaj politic”, explică fostul ministru de externe.

Tragedia nu va fi politizată

Jurnalistul polonez Tomasz Kluz trece în revistă, pentru cititorii „Adevărul”, situaţia politică cu care Varşovia se va confrunta în următoarele luni.

Jurnalistul Tomasz Kluz, corespondent al postului de radio public polonez în România, susţine că tragedia în care a murit preşedintele polonez nu va fi speculată politic. „Întreaga clasă politică din Polonia este traumatizată. Ar fi un semn al nesimţirii politice dacă oricare dintre politicieni ar instrumentaliza moartea lui Kaczynski. Alegătorii din Polonia nu ar ierta un asemenea gest”, explică Kluz.

Cu toate acestea, crede ziaristul, soarta „Partidului Dreptate şi Justiţie” este pecetluită. Formaţiunea nu era populară în sondajele făcute pentru alegerile programate în toamnă, iar moartea membrilor marcanţi ai partidului, a apropiaţilor lui Kaczynski precum guvernatorul Băncii Centrale nu face decât să mai dea o lovitură formaţiunii.

Fratele, candidat la anticipate

Jurnalistul polonez aminteşte că funcţia de preşedinte interimar a preluat-o deja preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului polonez, Bronislaw Komorowski. El este şi candidat oficial al partidului liberal Platforma Civică la alegerile prezidenţiale următoare. Conform Constituţiei poloneze, alegerile prezidenţiale anticipate vor fi organizate peste două luni şi jumătate.

„Intuiţia îmi spune că din partea Partidului Dreptate şi Justiţie va candida Jaroslaw Kaczynski, fratele preşedintelui decedat şi fost premier”, spune Tomasz Kluz. Ziaristul nu crede însă că decesul preşedintelui va fi un atu la alegeri pentru fratele acestuia. „Polonezii sunt foarte pragmatici. Ei fac diferenţa între persoană şi politica pe care o promovează aceasta”.

Prin urmare, susţine Kluz, sondajele de opinie pentru alegerile programate înainte de tragedie, în toamnă, şi care îl arătau câştigător din primul tur pe adversarul lui Lech Kaczynski, nu se vor modifica radical.

“Fiind vorba de un preşedinte cum a fost cel al Poloniei, cunoscut proamerican, lumea va specula mult pe tema cauzei prăbuşirii avionului, a locului în care s-a întâmplat tragedia.” – Adrian Cioroianu (foto: Adevărul)

Interimat

Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului polonez,  Bronislaw Komorowski, va asigura interimar funcţia de şef al statului. Potrivit Constituţiei poloneze, alegerile prezidenţiale  anticipate vor fi organizate peste două luni şi jumătate.

Sursa: GEOPOLITIKON

Kaczynski – ultimul discurs

Dragi reprezentanti ai familiilor celor ucisi la Katyn. Doamnelor si Domnilor. In aprilie 1940, peste 21.000 de prizonieri polonezi din lagarele si inchisorile NKVD au fost ucisi. Genocidul a fost comis la dorinta lui Stalin si la comanda celei mai inalte autoritati a Uniunii Sovietice.

Alianta dintre cel de-al Treilea Reich si Uniunea Sovietica, Pactul Ribbentrop-Molotov si atacul sovietic asupra Poloniei din 17 septembrie 1939 au atins un punct culminant terifiant prin masacrul de la Katyn. Nu numai in padurea Katyn, dar si in Tver, Harkov si alte locuri de executie necunoscute, cetateni ai celei de-a doua Republici Poloneze, oameni care au pus baza statalitatii noastre, care si-au servit patria cu tarie au fost ucisi.

In acelasi timp, familiile celor ucisi si mii de cetateni ai teritoriului rasaritean al Poloniei antebelice au fost trimisi in exil in locuri indepartate ale Uniunii Sovietice, unde suferinta lor indescriptibila a marcat drumul Golgotei Poloneze din Rasarit.

Cea mai tragica oprire pe acest drum a fost Katyn. Ofiteri, preoti, oficialitati, politisti, vamesi si gardieni polonezi au fost ucisi fara judecata si fara condamnare. Au fost victimele unui razboi cumplit. Uciderea lor a fost o incalcare a drepturilor si conventiilor din lumea civilizata. Demnitatea lor ca soldati, polonezi si oameni, a fost terfelita. Gropi ale mortii aveau drept scop sa ascunda pentru totdeauna trupurile celor ucisi si adevarul despre aceasta crima.

Lumea nu trebuia sa afle niciodata. Familiilor victimelor li s-a luat dreptul sa-i jeleasca in public pe cei ucisi, sa-i comemoreze cu mandrie. Pamantul a acoperit urmele crimei si minciuna trebuia sa o stearga din memoria oamenilor.

O tentativa de a ascunde adevarul despre Katyn – rezultatul unei decizii luate de cei care au pus la cale aceasta crima – a devenit una dintre temeliile politicii comuniste in Polonia postbelica: o temelie mincinoasa a Republicii Populare Polone.

A fost momentul in care oamenii au fost nevoiti sa plateasca un pret greu pentru ca stiau si-si aminteau adevarul despre Katyn. Totusi, rudele celor ucisi si poporul curajos au pastrat amintirea, au aparat-o si au transmis-o mai departe catre urmatoarele generatii de polonezi. Au reusit sa pastreze amintirea Katyn in perioada comunista si sa o raspandeasca in perioada Poloniei libere si independente. Drept urmare, le datoram tuturor respectul si multumirea noastra, indeosebi familiilor celor ucisi la Katyn. In numele statului polonez, va multumesc sincer ca, aparand amintirea rudelor voastre, ati reusit sa salvati o dimensiune extrem de importanta a constiintei si identitatii noastre poloneze.

Katyn a devenit o rana dureroasa a istoriei poloneze, ce a otravit timp de decenii relatiile dintre polonezi si rusi. Sa lasam rana Katyn sa se vindece si sa se cicatrizeze in sfarsit. Suntem deja pe cale sa realizam acest lucru. Noi, polonezii, apreciem ceea ce rusii au facut in ultimii ani. Ar trebui sa urmam calea apropierii dintre natiunile noastre, nu sa ne oprim sau sa ne intoarcem.

Toate circumstantele crimei de la Katyn trebuie investigate si dezvaluite. Este important ca nevinovatia victimelor sa fie confirmata oficial si ca toate dosarele legate de aceasta crima sa fie deschise, astfel incat minciuna Katyn sa poata disparea definitiv. Cerem acest lucru, inainte de toate, de dragul memoriei victimelor si al respectului pentru suferinta familiilor lor. Il cerem, de asemenea, in numele valorilor comune, care sunt necesare pentru a crea temelia increderii si parteneriatului intre natiunile vecine in intreaga Europa.

Sa omagiem memoria celor ucisi si sa ne rugam. Glorie Eroilor! Vie amintirea lor!

Sursa: Cristian Patrascoiu

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: