2 mai 2013 alegeri electorale in Anglia, Tara Galilor si Scotia

In colegiul South Shields s-au desfasurat alegeri parlamentare anticipate. Colegiul South Shields este un fief electoral de stanga, Laburistii detinand acest colegiu electoral din 1935. Laburista Emma Lewell-Buck a castigat detasat cu 50,4%. Pe locul secund s-a clasat candidatul formatiunii eurosceptice UKIP cu 24,2%. Conservatorii au pierdut 10,1%, clasandu-se pe locul trei cu 11,%. Liberaldemocratii britanici au inregistrat pierderi masive, clasandu-se pe locul sapte, obtinand numai 1,4%.

Colegiul a fost castigat in 2001 de David Miliband, fratele actualului lider al Partidului Laburist din Marea Britanie. Miliband a recastigat colegiul in 2005 si 2010. Miliband a demisionat la 30 martie 2013, colegiul devenind astfel vacant.  De remarcat este insa succesul neasteptat al formatiunii eurosceptice UKIP, care a declasat formatiuniile guvernamentale si a inregistrat in numai patru saptamini un rezultat electoral de aproximativ 25%. In cadrul alegerilor locale desfasurat in Anglia, Tara Galilor si Scotia rezultatele arata astfel:

Partidul Conservator pierde 335 (2012: 8963) de consilieri locali, Partidul Laburist castiga 291 (2012: 7860) , Partidul Liberaldemocrat pierde 124 (2012: 2680) , formatiuniea eurosceptica UKIP castiga 139 (2012: 0) de consilieri locali, alte formatiuni au castigat 30 consilieri locali.

Daca astazi s-ar desfasura alegeri parlamentare, rezultatul ar fi urmatorul:

Rezultate votul pe partide: Partidul Laburist 29% (2012: 39%), Partidul Conservator 25% (2012: 33%), UKIP 23% (2012:0,00%), Partidul Liberaldemocrat 14% (2012: 15%).

Rezultate voturi colegii parlamentare:

Partidul Laburist 325 de parlamentari, Partidul Conservator 247, Partidul Liberaldemocrat 52, UKIP 10, alte formatiuni 16. Majoritate parlamentara: 326.

Calendar electoral 2011-2012 – Colegiul 43



Anul electoral 2012 se anunta la orizont. In avantpremierea acestui marator electoral se anunta o serie de scrutinuri electorale locale si regionale in Franta, Germania, Spania si Marea Britanie, unde cetatenii romani rezidenti in aceste tari isi pot exprima optiunile electorale.

Calendarul electoral in perioada 2011-2012  este urmatorul:

2011

martie 2011. Alegeri cantonale Franta. Focus grup: 700.000 de cetateni francezi de origine romana, din care 50% poseda dubla cetatenie. Campanie electorala: februarie-martie 2011.

27.03.2011. Alegeri regionale landul Baden-Württenberg. Focus grup: 500.000 de cetateni germani de origine romana, din care 15% poseda dubla cetatenie. Campanie electorala: 25.02. – 26.03.

martie 2011. Alegeri regionale Spania (Aragon, Asturias, Baleares, Canarias, Castilla-La-Mancha, Communidad Valenciana, Extremadura, La Rioja, Madrid, Murcia, Navarra). Focus grup: 1.400.000 de cetateni romani.

05. 05. 2011. Alegeri locale Marea Britanie. Focus grup: 100.000 de cetateni englezi de origine romana, din care 25% poseda dubla cetatenie. Campanie electorala 02.04.-04.05.

04.09. 2011. Alegeri locale si regionale Berlin. Partener PNL=Freie Demokratische Partei. Focus-grup:100.000 de cetateni germani de origine romana, din care 25 poseda dubla cetatenie.

septembrie 2011. Alegeri pentru Senatul francez in 165 de colegii electorale.

2012

martie 2012. Spania, alegeri parlamentare.

aprilie-mai 2012. Franta, alegeri parlamentare si prezidentiale.

Piata Universitatii de Dreapta – trecut, prezent si realpolitik

10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.

12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.

In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html

Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”

10 iunie 2010

– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –

Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie

Autor: Lilick

Material: Fundatia Romana pentru Democratie

Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:

In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.

Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.

Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:

Un interviu cu doamna Doina Cornea despre primavara clujeana si bucuresteana a anului 1990

Un reportaj in Adevarul (care este si sursa foto) despre golaniada clujeana

O revista a presei clujene si centrale despre evenimentele din 13 -14 iunie (apare si CTP care incerca sa convinga cititorii ca pe 13 iunie a avut loc o tentativa de lovitura de stat).

Autor: Transildania

Analiza AliantaDreptei:

Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.

Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este Miscarea Politica Frontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.

Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.

A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).

Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.

Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.

In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.

Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.

Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.

In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.

Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul  discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.

Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.

Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.

Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.

In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.

8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!

8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!

Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.

Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.

Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.

– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.

– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.

– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.

– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.

– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.

– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.

– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.

Liberali si taranisti strangeti randurile!

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Alegerile parlamentare din Cehia

In perioada 28-29 mai 2010 electoratul ceh a fost chemat din nou la urne. Rezultatele alegerilor parlamentare proiecteaza un viitor guvern de  coalitie de centru-dreapta de orientare liberala.

Rezultate electorale

CSSD (Partidul Socialdemocrat Ceh) 1.155.267 VVE, 22.08%, 56 mandate

ODS (Partidul Popular Democrat) 1.057.792 VVE, 20,22%, 53 mandate

TOP-09 (Traditie, Ordine, Prosperitate), 873.833 VVE, 16,70%, 41 mandate

KCSM (Partidul Comunistilor din Cehia si Bohemia), 589.765 VVE, 11,27%, 26 mandate

VeVe (Miscarea Politica „Interesul Public”), 569.127 VVE, 10,88%, 24 mandate

KDU-KSL (Uniunea Crestindemocrata-Partidul Popular), 229.717 VVE, 4,39%

SPOZ (Miscarea Civica Zeman), 226.527 VVE, 4,33%

Suvernitatea (Miscarea Politica „Suveranitatea”), 192.145 VVE, 3,67%

Partidul Ecologist Ceh, 127.831 VVE, 2,44%

Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale, 59.888 VVE, 1.14%

Partidul Piratilor, 42.323VVE, 0.80%

Participare la vot. 62,60%

Analiza:
Campania electorala sa desfasurat intre doua proiecte: cel de stanga; formate din partidele rezultate din fostul Partid Comunist Cehoslovac, care la randul lor sau repozitionat pe scena politica intr-un curent neocomunist KSCM si socialdemocrati traditionali CSSD, si ofertele partidelor de dreapta.

Comunistii au pierdut in cifre totale cca. 85.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul comunist a migrat spre non-votanti. In ciuda acestui rezultat neocomunistii cehi isi pastreaza mandatele detinute in perioada 2006-10.

Socialdemocratii au pierdut masiv: cca. 750.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul de stanga sa indreptat in mai multe directii: un segment sa directionat spre disidenta SPOZ, miscare condusa de fostul lider socialdemocrat Zeman.

Un alt segment sa indreptat la centru-dreapta spre formatiunea neoliberala VeVe (Interesul Public). Asemanator socialdemocratiilor din Polonia si Ungaria, stanga socialdemocrata implodeaza si isi pierde monopolul politic pe culoarul doctrinar de centru-stanga. In ansamblu culoarul de stanga insumeaza cca. 37,68%.  Pe termen mediu si lung neocomunistii cehi detin un proiect politic coerent si autentic de „stanga”. Socialdemocratii si neocomunistii cehi colaboreaza politc la nivel local si regional.

Dreapta ceha este pluralista: conservatori eurosceptici, neoconservatori, neoliberali, centristi si dreapta monarhista.

Partidul Popular Demorat ODS a pierdut masiv: 700.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul ODS sa indreptat spre disidenta neoconservatore „Traditie, Ordine, Prosperitate”, condusa de fost ministru de externe ceh Karl Schwarzenberg. Intre ODS si TOP-09 diferentele doctrinare sunt minime, unica diferanta este optinea pro-europeana afisata de TOP-09. Revelatia acestor alegeri este insa Miscarea Politica „Interesul Public”. Formatiunea a fost infiintata de jurnalistul John Radek. Programul partidului cuprinde prin altele: controlul public ale bugetelor locale, regionale si centrale, reduceri de personal, controlul averilor demnitarilor, privatizari si restructurari bugetare. Electoratul formatiunii „Interesul Public” a migratat atat din partea OSD, cat si din segmentul de centru-stanga.

Astfel se contureaza tripleta guvernamentala: ODS-TOP-Veve.

Uninea Crestindemocrata-Partidul Popular Ceh a esuat obtinand 4,39%. Crestindemocratii cehi au pierdut masiv in favoarea formatiunilor noi infiintate TOP-09 si Veve. Formatiuniile neparlamentare de centru-dreapta au obtinut rezultate notabile. Printre acestea enumar Miscarea Politica „Suveranitatea” (3,67%) care pledeaza pentru neutralitatea Cehiei si o serie de miscari politice de orientare civic-liberala, care au candidat in exclusivitate in centrele urbane.  In total curentul de centru-dreapta insumeaza cca. 46.86% din optiuniile electoratului.

Partidul Ecologist Ceh a inregistrat o dureroasa infrangere: 2.44%. Neofascistii grupati in Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale au obtinut 1,14%. Partidul Piratilor ramine un fenomen care trebuie atent observat, „piratii” cehi au obtinut in centrele universitare 0,80%.

Concluzii

Cehia a ales la dreapta. Instabilitatea politica sa sfarsit. Presedintele eurosceptic Vaclav Klaus va fi nevoit sa colaboreze politic cu un cabinet de centru-dreapta. Nu este exclus ca din acest cabinet sa se contureze viitorul presedinte al Cehiei. In Cehia Presedintele este ales de catre Parlament. Un favorit este liberalul Karl Schwarzenberg.

Schwarzenberg a intrat in politica in anii 60 in Partidul Popular Austriac. Dupa schimbarea de sistem din noiembrie 1989 Schwarzenberg adera la formatiunea liberal-conservatoare Uniunea Populara-Uniunea democrata US-DEU. In cadrul alegerilor legislative din 2002 US-DEU obtine 680.671 voturi valabil exprimate, respectiv 14,27%. In sanul formatiunii apara diferente in ce priveste realegerea lui Vaclav Klaus. In 2007 formatiunea se destrama, o parte din parlamentari migreaza spre ODS, restul formatiunii se autodesfiinteaza. In 2008 Klausenberg ocupa portofoliul ministerului de externe. In septembrie 2009 Schwarzenberg regrupeaza curentul liberal-conservator infiintand Miscarea Politica „Traditie, Ordine si Prosperitate”.  Liberalul Schwarzenberg detine sanse reale sa fie ales drept viitor presedinte al Cehiei.

Implicatii pentru Uniunea Europeana

Familia liberala ELDR primeste sange proaspat: TOP-09, VeVe.

Viitorul presedinte al Cehiei va proveni din familia liberala.

Partidele clasice crestindemocrate si conservatoare isi pierd monopolul in cadrul curentului de centru-dreapta.

Implicatii pentru Romania

PNL si PNTCD pot reusi numai impreuna. Victoria TOP’09 exemplifica in cel mai concret mod faptul ca liberalismul, crestindemocratia si conservatorismul se pot conjuga intr-un singur partid politic, respectiv intr-o alianta politica.

Sloganul folosit de liberalii cehi este compatibil cu programele PNL si PNTCD: Traditie, Ordine si Prosperitate.

In ultimele sondaje politice: PNL obtine in Bucuresti 32,50%, iar media pe tara se mentine la 25%. Reconstructia unui pol de centru-dreapta intre PNL si PNTCD, defrisarea, descompunerea si disparitia PD-L, stagnarea PSD la 35%, ar propulsa Alianta Dreptei PNL-PNTCD la un scor egal cu PSD, scor care deschide Dreptei toate optiuniile: guvernare, dar si partid de opozitie capabil sa cenzureze constitutional executivul.

Pe termen lung curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare.

Rezultate electorale:

2008 Partidul National Liberal PNL 18.75%

2009 Partidul Liberal German FDP 14,60%

2010 Partidul Liberal Britanic LiDem 22,10%

2010 Miscarea Politica „Traditie, Ordine, Prosperitate” 16,70%

Prognoza alegeri parlamentare Slovacia:

2010 Miscarea Politica Slovaca  „SaS” (Libertate si Solidaritate) 15%+x

9 iunie alegeri parlamentare Olanda: VVD obtine 22%,

12 iunie alegeri parlamentare Slovacia: SaS sfideaza sondajele otravite si obtine 15%,

13 iunie alegeri parlamentare Belgia: liberalii belgieni obtin impreuna 30% (MR 15%+OpenVLD 15%),

Formatiuni liberale care se desprind din partidele populare:

La 18 iunie 2010 Dominique du Villepin isi va lansa platforma politica de orientare liberala.

Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor din Italia a lansat formatiunea de centru-dreapta „Generatione Italia”.

In sanul formatiuniilor populare din Ungaria si Polonia se grupeaza disidente portocalii, din care se vor emula viitoarele formatiuni liberale.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

img_2735

Prognoza Alianta Dreptei alegeri legislative Marea Britanie

Prognoza AliantaDreptei alegeri legislative Marea Britanie 6 mai 2010:

Conservative 33% – 254 mandate

Labour 26% – 245 mandate

LibDem 32% – 118 mandate

Alte formatiuni politice (SNP, Plaidy Cymru, UKIP, Green Party, Respect, TUSC, BNP) 9% – 32 mandate

Speaker of The House: 1 mandat

03.05.2010

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Alegeri generale Marea Britanie: 6 mai 2010

Data alegerilor: 6 mai. Durata votului: 7-22 (-1 GMT).

Camera Comunelor este compusa din 650 de colegii electorale. In paralel cu alegerile legislative se vor desfasura alegeri locale intr-o serie de unitati administrative.

Holdinguri media care si-au declarat in public sustinerea pentru o formatiune politica:

Conservative; The Sun, The Economist, The Times, Daily Telegraph

LibDem: The Guardian, The Independent, The Observer

Labour: Daily Mirror

Colegii electorale

1). Anglia

572 de colegii electorale, 1 colegiu electoral este detinut de Liderul Camerei Comunelor.

Conservatorii, LibDem si laburistii au depus candidaturi in toate cele 572 de colegii. UKIP este reprezentat in 539 de colegii. BNP candideaza in 324 de colegii. Miscarea politica „Respect” este reprezentata  in 10 colegii. TUSC candideaza in 31 de colegii. Ecologistii candideaza in 310 de colegii. Regionalistii din Wales, Plaid Cymru candideaza in 40 de colegii.

Irlanda de Nord

18 colegii electorale. Partidele britanice nu candideaza cu liste proprii. Curentele principale sunt reprezentate de urmatorele formatiuni: Alliance (18 colegii), Ulster Conservative (17 colegii), Social Democratic & Labour Party (18 colegii). Partidele autohtone sunt reprezentate de formatiunea catolica Sinn Fein (candideaza in 17 colegii) si protestanta Democratic Unionist Party (candideaza in 16 colegii).

Scotia.

Regiunea este reprezentata de 59 de colegii. LibDem,conservatorii si laburistii candideaza in toate colegii. Regionalistii scotieni SNP candideaza in toate cele 59 de colegii. UKIP candideaza in 34 de colegii, ecologistii in 20 de colegii, BNP este reprezentat in 13 colegii, TUSC candideaza in 10 colegii. Partidul Piratilor candideaza intr-un singur colegiu scotian.

Partide majore:

Conservative. Target electoral: 250 colegii.

LibDem. Target electoral: 130 colegii

Labour . Target electoral: 220 colegii

SNP (fondat 1934, 15 membri, centru-stanga,  2 europarlamentari, 47 de parlamentari in Parlamentul Regional al Scotiei, 363 de consilieri locali. Target electoral: 20 colegii

UKIP: 1-2 colegii

Green Party: 1-2 colegii

BNP: 1-2 colegii

Respect: 1-2 colegii

TUSC: 1-2 colegii

Plaid Cymru 3-4 colegii

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Alegeri generale Marea Britanie, studii de caz, colegii

 

Studii de caz (swing-constituencies) alegeri generale Marea Britanie 2010

 

 

1). Colegiu Luton-South.

Caracteristica: Colegiu dominati de migranti, monocultura industriala (unitati de productei Electrolux si Vauxhall), 5 candidati independenti,  swing-voters in defavorarea Labour, alianta electorala Labour & Co-operative Party, candidat islamic originar din regiunea Kashmir pe listele LibDem, suport electoral islamic din Pakistan in favoarea candidatului conservator. Parlamentarul laburist sa retras din cursa.

Conservative: Nigel Huddleston

LibDem: Qurban Hussain

Labour: Gavin Shuker

UKIP: Charles Lawman

BNP: Tony Blakey

Green: Marc Scheimann

Workers Revolitionary: Frank Sweeney

Independent: Esther Rantzen

Colegiul poate fi castigat la 16.000 voturi valabil exprimate.

2). Stoke-on-Trent

Caracteristica: Fief al neofascistilor englezi. Disidenta laburista TUSC deosebit de activa. Candidata conservatoare provine din LibDem. 3 candidati independenti. Parlamentarul colegiului (laburistul Mark Fisher) sa retras din cursa.

Conservative: Norsheen Bhatti

BNP: Simon Darby

Labour: Tristram Hunt

UKIP: Carol Lovatt

LibDem: John Redfem

TUSC: Mathew Wright

Colegiul poate fi castigat la 15.000 voturi valabil exprimate.

3). Richmond Park

Caracteristici: Candidatul conservator (Zac Goldsmith) figureaza drept sponsor „Greenpeace” si totodata editorul buletinului „The Ecologist”. 1 candidat independent si un candidat din partea Christian Poeple (fundamentalisti religiosi). Colegiul este detinut de LibDem.

Colegiul poate fi castigat la cca. 24.000 de voturi valabil exprimate.

UKIP: Peter Dul

Conservative: Zac Goldsmith

LibDem: Susan Kramer

Green: James Page

Labour: Eleanor Tunnicfliffe

3). Barking & Dagenham

Fieful neofascistilor. Candidat independent (Gordon Kenney) deosebit de popular. Colegiu electoral nou creat.

BNP: Michael Barmbrook

LibDem: Joseph Bourke

Labour: Jon Cruddas

Conservative: Simon Jones

UKIP: Craig Litwin

Independent: Gordon Kennedy

Green: Debbie Rosaman

4): Bethnal Green and Bow

Fief al miscarii de stanga islamice „Respect”. Candidatii islamici domina buletinul de vot. 3 candidati independenti. 1 candidat din partea miscarii islamice „United Voice”. Colegiul poate fi castigat la cca. 15.000 de voturi valabil exprimate.

Labour: Rushanara Ali

Green: Farid Bakht

Conservative: Zakir Khan

BNP: Jeffrey Marshall

LibDem: Ajmal Masroor

Respect: Abjol Miah

Pirate Party: Alexander von Terhey

Raspuns blogului Paralele//Paralele


Raspuns blogului Paralele//Paralele

Dle Ocs, sa enumeram emergenta si geneza liberalismului.

In spectrul nepartinic domina curentul anarcho-liberalist.

Exista liberalism de stanga sau radicaldemocratie, emanata din experienta Comunei din Paris si care se regaseste in mare parte in miscarea ecologista si partial in partidele centriste membre ALDE.

Doresc sa precizez ca grupul ALDE cuprinde atat partidele centriste, dar si partidele membre ale Federatiei Liberalilor si Democratiilor Europeni ELDR. Atat PNL, cat si LibDem sunt membrii ELDR.

Exista insa si liberalism de centru si de centru-dreapta. Partidul Liberaldemocrat din Marea Britanie cuprinde atat liberalismul de stanga cat si cel de centru-stanga, si acest lucru din motivele genezei sale. Infintat in 1859 formatiunea liberala a profitat de avantajele remise de sistemul electoral cenzitar. Partidul Liberal avea sa guverneze in alternanta cu Psrtidul Conservator Imperiul Britanic in perioada 1859-1918. Prin reforma electorala din 1918 Partidul Liberal si-a pierdut privilegiul electoral si in locul sau sa asezat Partidul Laburist.

Despre acest subiect cititi aici.

La mijlocul aniilor 70 in sanul miscarii laburiste sau nascut celule trozkiste, conduse de Artur Scargill si au rachetat conducerea partidului laburist si au declansat lupte sindicale care au basculat Marea Britanie in haos si anarhie.

Curentul trozkist exista si astazi. Despre aceasta cititi aici.

Din mijlocul partidului laburist se rupe aripa de dreapta care va infiinta Partidul Social-Democrat. Datorita sistemului politic arhaic, Partidului Social-Democrat a format o alianta electorala cu Partidul Liberal sub titulatura Aliance-SDP.

Mai multe cititi aici.

In alegeriile din 1983 alianta electorala social-liberala obtinea cel mai bun scor electoral din istoria liberalismului modern: 7.780.949 voturi valabile exprimate.

In orice alta tara democrata Alianta ar fi guvernat alaturi de un partener politic. In 1988 cele doua formatiuni au fuzionat in actualul Partid Liberaldemocrat. Noul partid cuprinde in sanul sau toste curentele liberalismului: libertarianism, centrism, neoliberalism si specific pentru Marea Britanie un curent radicaldemocratic-ecologist.

In Realpolitik liberalii britanici guverneaza la nivel local in 4.088 entitati locale in coalitii diferite, in Zona Metropolitana Londra liberalii au format o coalitie cu Partidul Conservator, in alte entitati locale liberalii guverneaza alaturi de laburisti sau in alianta cu formatiuni regionaliste.

Emergenta liberalilor sub Nick Clegg are mai multe cauze:

– erodarea sistemului politic britanic dominat de partidele-siameze-de-stat-stangist-populiste
– anacronismului sistemului electoral uninominal, care nu reflecta diversitatea politica. Acest anacronism este reperat de rezultatele obtinute de catre partidele britanice la ultimele alegeri europarlamentare.
– diversitatea doctrinara emanata de Partidul Liberal din Marea Britanie, diversitate care a propulsat acest partid la o popularitate de 35%, scor care il va indreptati sa guverneze Marea Britanie

Marti, 6 mai 2010 Nick Clegg, liderul revolutiei liberale din Marea Britanie va scrie istorie.

Foarte interesant este implozia si haosul doctrinar care sa asternut in cele doua partide-siameze-de-stat-stangist-populiste. Laburistii sunt concurati de TUSC (Noua Stanga). Despre acest subiect cititi aici.

Despre dezordinea doctrinara din Partidul Conservator cititi aici.

David Cameron a patinat de la dreapta la stanga. Exact acum un an de zile David Cameron sustinea ideea organizarii unui referendum asupra Tratatului de la Lissabona. Insusi Cameron a dictat rezilierea contractului de colaborare cu fundatia crestindemocrata Konrad Adenuaer si evacuarea acestei fundatii din sediul central conservator din Londra. Saptamina trecuta David Cameron sa sucit din nou. Liderul conservatorilor britanici sustinea cu totul alte pozitii. Este cunoscut faptul ca emergenta UKIP este generata de migratia in masa dinspre conservatori spre disidenta eurosceptica UKIP.

Spre deosebire de Partidul Comunist Roman si platforma Komintern, in cadrul ELDR exista o diversitate de idei si curente care se emuleaza in mod productiv.

Suntem constienti si ne simtim mandri de faptul ca PNL acopera doctrina atat spatiul de centru-dreapta din PPE si din ELDR. Aceasta este flexibilitatea doctrinara a liberalismului.

In doctrina comunista abaterea de la doctrina majoritara era pedepsita cu detentia in lagar. Imi rezerv privilegiul permanent de a fi in permanenta opozitie cu blogosfera portocalie.

Despre conflictul Fini-Berlusconi vizionati aici.

Mai nou despre planurile de sciziune in PdL cititi in oficiosul AN.

Da, recunosc evolutia politica a lui Fini este remarcabila.

Despre infiintarea noului partid de centru din Franta cititi aici.

Cat priveste stangismul partidelor crestindemocrate, despre aceasta tema am scris si voi scrie in continuare. In primul rand afirm ca ii cunosc foarte bine pe crestindemocrati, in mod speciali pe cele doua ramuri germane: Uniunea Crestidemocrata si Uniunea Crestinsocialista din Bavaria.

Uniunea Crestinsocialista din Bavaria este un partid regionalist, un Führerpartei in miniatura regionala. Liderul acestui partid a fost Franz Josef Strauss. In manualele de istorie Franz Josef Strauss este definit drept lider de dreapta. 22 de ani dupa disparitia acestuia realitatea istorice ne invata ca acest lider a trait o viata politica dubla. In fata electoratului FJS poza in lider anticomunist, in spatele culiselor liderul bavarez finanta impreuna cu Nicolae Ceausescu si departamentul de finante externe a Securitatii, regimul comunist estgerman. Rezultatele sunt vizibile. Seful departamentului de relatii economice estgermane Schalck-Golodkowski este cetatean bavarez si in permanenta pazit de intrebarii persistente.

Pe plan politic, activitatiile desfasurate de trilaterala bavarez-estgermana-romana a generat o plusvaloarea economica tezaurata in seifurile fondului de investitii NOVUM, holding cu sediul permanent in Elvetia, respectiv in Ducatul Lichtenstein.

Departamentul politic al fondului de investitii NOVUM este inregistrat in registrul partidelor politice din Germania sub titulatura: Noua Stanga, fostul Partid al Socialismului Democratic, fostul Partid al Unitatii Socialiste, fostul Partidul Comunist German, fostul Partid Socialidemocrat Independent.

Partidul Noua Stanga este un succes story nemaintilnit in democratiile consolidate. La ultimele alegeri parlamentare Noua Stanga a obtinut 11,9% si guverneaza alaturi de socialdemocrati Landul Berlin.

Daca Uniunea Crestinsocialista din Bavaria promoveaza modelul economic al socialismului de piata, model care este promovat cu succes de Partidul Comunist Chinez, si mai nou de catre Partidul Comunist al Republicii Populare din Coreea-de-Nord, in sanul Uniunii Crestindemocrate erodarea doctrinara a atins cote alarmante.

Uniunea Crestindemocrata era dominata la infiintarea ei de curentul de centru-stanga reprezentat de Jakob Kaiser, care promova un socialism de factura crestina. Unica perioda in care Uniunea Crestindemocrata a fost cu adevat de dreapta a fost perioda Adenuaer. Revenirea la putere in octombrie 1982 este marcat de dirigism de stat.

Si supravietuirea politica a crestindemocratiei germane se datoreaza in exclusivitate numeroaselor coalitii alaturi de liberali. Astazi Uniunea Crestindemocrata este un partid-non-ideologic care doreste sa ramina in orice conditii la putere. Crestindemocratii guverneaza la nivel federal alaturi de liberali, dar la nivel regional partenerii de coalitie cuprind tot spectrul politiic, inclusiv coalitiile vizibil invizibile cu Noua Stanga. In Landul Orasul Hansa Hamburg crestindemocratii guverneaza alaturi de ecologisti, in Landul Orasul Hansa Bremen alaturi de socialdemocrati, iar in Saarlouis alaturi de ecologisti si liberali. In Bavaria, Hessa, Renania de Nordvestfalia, Saxonia si Saxonia Inferioara alaturi de liberali.

Intr-un cuvant pentru crestindemocratii mai important este mentinerea la putere, decat regenerarea in opozitie.

Unicele partide de dreapta din Partidul Popular European sunt partide liberale, din care enumar: Partidul Noua Democratie, Partidul Socialdemocrat din Portugalia (in opozitie cu titulatura numelui), Partidul Civic Ungar, Platforma Civica din Polonia.

Crestindemocratii germani au excelat prin sabotarea mediatica, continua si zilnica a Romaniei, in mod special in perioada de preaderare (2004-07) si in prima decada de postaderare (2007-09).

Venirea la guvernare a fostului Front al Salvarii Nationale, actualmente Partidul Democrat, membru al Internationalei Socialiste in perioda 1992-2005, a transformat Romania in pasalik FMI, a defrisat si falimentat clasa de mijloc si va propulsa dupa 9 mai 2010 Romania in randul tarilor bananiere subdezvoltate.

Ce legatura are acesta evolutie cu Dreapta????

Dle Osc va explic eu ce inseamna Dreapta!

In primul rand Dreapta inseamna credinta in Dumnezeu!
In al doilea rand Dreapta inseamna responsabilitate fata de societate
In al treilea rand Dreapta inseamna apararea interesului national.

Unicele partide care promoveaza aceste principii sunt Partidul Conservator, Partidul National Taranesc Crestindemocrat si Partidul National Liberal.

Si in ultimul rand Dreapta inseamna promovarea si respectul fata de monarhia constitutionala si nu flasnetarea lozincilor partidului-stat.

Liberalismul este o ideologie apersonala. Liberalismul nu poate exista intr-un partid-stat. Liberalismul nu poate exista in fata plutonului de executie din Piata Universitatii. Liberalismul nu poate exista in lagarul de detentie open-air Ghencea.

Partidul-stat, parlamentul unicameral, populismul emaneaza in fascism. Literatura suplimentara: Julius Evola

Acestea sunt diferentele pe care ne separa. La dreapta liberalismul, crestindemocratia autentica si conservatorismul. Langa dumneavoastra este parcat combinezonul de lupta portocaliu.

Si fata de fascism si tiranie exista o singura solutie: contradictia permanenta si dreptul natural de rezistenta si revolta impotriva Tiranului.

Si prin aceasta il enumar pe ofiterul Carl Graf von Stauffenberg, simbolul nemuritor al nesupunerii fata de partidul-stat si fata de tirania personala.

Dupa 9 mai 2010 Romania va intra in faliment de stat si colaps economic. Gratie guvernarii portocalii Romania se va regasi alaturi de tari cu falimentare (parlament unicameral + 300 de deputati) gen Zimbawbe si Sierra Leone.

Inchei sinteza parafranzandu-l pe Ion Bratianu: „Oricare ar fi vicisitudinile zilelor si anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora rasplatei”.

Insist ca dna Ciobanu sa inceteze sa caracterizeze minoritatea de culoare drept „negri”. Politically correct acestia sunt migranti.

Inchei sa semnalez o noua victorie a revolutiei liberale britanice fata de ancient-regimul partidelor-siameze-de-stat-stangist-populiste.

Detalii mai jos:

There are four new polls tonight – YouGov in the Sun, Opinium in the Express and ICM in the Guardian. ComRes is not officially out yet, but the Guardian are reporting it here. That gives us:

YouGov/Sun CON 33%(-1), LAB 28%(nc), LDEM 29%(-1)
Opinium/Express CON 34%(+2), LAB 25%(-1), LDEM 28%(-1)
ICM/Guardian CON 33%(-2), LAB 28%(+2), LDEM 30%(-1)
ComRes/ITV/Independent CON 32%(-2), LAB 28%(nc), LDEM 31%(+2)

Opinium show a slight movement towards the Conservatives since their last poll, but without any political weighting I would expect them to be rather more erratic anyway. The other three polls all show the Conservatives falling. Again it is just one day’s polls, and the movements are within the margin of error, but it does create the impression that the slight Tory recovery towards the end of last week is fading.

Sursa: UK Polling Report

Media sondajelor:

CON: 33%, 252 mandate
LAB: 27%, 263 mandate
LIBDEM: 30%, 104 mandate

La Storia siamo noi!

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Literatura neoconservatorism/doctrina de dreapta:

Carl Schmitt

Leo Strauss

Eric Voegelin


Victoria lui Nick Clegg (precizari la guestpostul „Dilema electorală a stângii britanice by Claudia Ciobanu”

Precizare la guestpostul Paralele//Paralele „Dilema Stangii”. In urma cu 2 saptamini autorul blogului semnala victoria liderului conservator Cameron in prima confruntare televizata.

Realitatea este insa alta: liderul liberal Nick Clegg inregistreaza cresteri in popularitate neimaintilnite in sistemul politic britanic. Un exemplu:  la 23 martie 2010, exact cu 30 de zile in urma, liderul liberalilor britanici Nick Clegg avea o popularitate scazuta, nemasurata de sondajele de opinie, iar Partidul Liberal din Marea Britanie era masurat la 17%. In numai 30 de zile Marea Britanie cunoaste o revolutie fara precedent. Popularitatea lui Nick Clegg atinge o rata de 77%, iar Partidul Liberal din Marea Britanie este cotat la 34% (vezi sondajul efectuat de portalul YouGov.co.uk si publicat de tabloidul The Sun pe data de 20 aprilie 2010).

Nick Clegg, liderul revolutiei liberale din Marea Britanie, a atins cota de popularitate detinuta de Winston Churchill in perioada1940-45. ==>Sursa: …”Looking at the rest of the YouGov/Sunday Times results, Nick Clegg continues to enjoy his “Churchillian” approval ratings – 77% think he is doing a good job as Lib Dem leader, 14% a bad job.””<==

Dar de aceasta data popularitatea liderului liberal britanic Nick Clegg se desfasoara pe timp de pace si este rezultatul luptei politice sustinute de Partidul Liberal impotriva partidelor-gemene-stat socialist-populiste.

Cat priveste „stanga„, cu siguranta Cluadia Ciobanu sa referit la partidele stangiste din Partidul Popular European, dintre care enunt: Uniunea Crestin-Socialista din Bavaria (campionul nationalizarilor in Germania) si mai nou de virajul spre stanga al Uniunii Crestindemocrate.

Formatiunea condusa de Merkel isi defriseaza cu perseverenta flancul liberal-conservator. Dupa demisia lui Friedrich Merz, ultimul lider neoconservator din curentul crestindemocrat, flancul liberal-conservator isi poarta ultima cruciada impotriva socialistilor din CDU. Platforma liberal-conservatoare poate fi accesata aici.

Iar acest proces se desfasoara si alte partide din familia PPE.

In Franta, liderul Dominique de Villepin va infiinta la 18 iunie un partid liberal. UMP se va diviza in doua entitati.

In Italia, presedintele Cameri Deputatilor Fini isi pregateste reinfiintarea Aliantei Nationale, drept platforma liberal-conservatoare de centru.

In Marea Britanie, revolutia liberala va reforma din temelii sistemul arhaic patronat de partidele-gemene-stat socialist-populiste.

Conform ultimului sondaj de opinie viitorul parlament britanic va avea urmatoarea componenta:

Partidul Laburist 28%, 267 mandate

Partidul Liberal din Marea Britanie 30%, 97 mandate

Partidul Conservator 34%, 255 mandate

Sursa: Swing calculator UK Polling Report

Victoria liberalilor britanici exemplifica ca se poate lupta cu succes impotriva unui partid-stat.

Joi, 29 aprilie se va desfasura ultima dezbatere electorala. Dezbaterea poate fi vizionata pe canalul BBC World, orele 21.30 CET.

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat: