Ludovic Orban in dialog cu Diaspora

ludovicorban

Bruxelles-ul gazduieste in luna aprilie politica liberala romaneasca de anvergura. Rezerva-ti asadar in calendar seara de 26 Aprilie 2018. Ludovic Orban, presedintele PNL, va veni la Bruxelles in perioada 25-26 aprilie pentru a discuta cu oficialii europeni si cu membrii Partidului Popular European PPE.

Cu ocazia acestei vizite PNL Belgia si RomBel organizeaza un dialog intre Ludovic Orban si romanii din Belgia, indiferent daca sunt sau nu membrii si simpatizanti PNL.

PNLsingla

Evenimentul va avea loc pe data de 26 Aprilie, la ora 18.45, la adresa Rue du Marteau 4, Brussels (Metro Madou).

Asteptam cu mult interes aceasta intalnire deoarece credem cu fermitate in dialogul deschis intre omul politic si cetatean. Dorim sa avem o dezbatere interactiva si antrenanta, deci va invitam sa participati si de asemenea sa raspanditi vestea in cercurile dvs de cunoscuti si prieteni. Deasememnea se vor lansa programele:

« Diaspora schimba destine » si Voteaza in Belgia »

Evenimentul se va termina cu o receptie, in care vom avea ocazia sa socializam la un pahar de vin romanesc alaturi de Ludovic Orban si alti membri ai communitatii Romanesti din Belgia si din alte tari.

Deoarece locurile sunt limitate, va rugam sa confirmati prezenta pana la data de 24 Aprilie

Pentru orice alte detalii, va stam la dispozitie: info@pnlbelgia.eu.

PNL Dublin

Foto: Ludovic Orban alaturi de membrii PNL la sedinta BPJ PNL Diaspora desfasurata la Dublin, 24.02.18

Text + foto: Viorel Peca

Mesaj tematic privind decizia definitivă de achitare în cazul dnului Ludovic Orban – 5 martie 2018

OrbanCongres_n

Decizia ÎCCJ de achitare, definitivă, în cazul lui Ludovic Orban arată conduita corectă, normală, pe care trebuie să o aibă un om politic atunci când asupra sa sunt formulate acuzații din partea organelor judiciare.

Poate fi observată diferența față de liderii PSD-ALDE, care folosesc instituții și partide pentru a-și scăpa pielea.

 

  • Ludovic Orban s-a retras din toate funcțiile și a renunțat la candidatura la primăria Capitalei, în 2016, imediat ce împotriva sa DNA a declanșat urmărirea penală.

 

  • Ludovic Orban NU a mai candidat la nicio funcție publică, nici la alegerile parlamentare din 2016, până când nu a obținut soluția de achitare în instanța de fond.

 

  • Ludovic Orban NU a formulat atacuri la adresa instituțiilor judiciare, a DNA, după momentul declanșării cercetării în cazul domniei sale.

 

  • Ludovic Orban NU s-a folosit de poziția sa politică pentru a-și apăra cauza prin alte instrumente decât cele instituționale, pe care le are la dispoziție orice cetățean obișnuit – pe calea instanțelor de judecată. Din contră, prin conduita sa politică a protejat imaginea PNL de orice vulnerabilitate nedreaptă.

 

  • Ludovic Orban s-a considerat cu conștiința curată și a ales calea pe care orice om care se știe cu dreptatea de partea sa o alege, având încredere în corectitudinea instanțelor de judecată.

 

  • În contrapartidă, liderii PSD – ALDE au folosit și folosesc instituțiile statului român, dar și partidele pe care le conduc, pentru le servi cauza altfel decât pe calea instanțelor de judecată.

 

  • Dacă PNL a susținut independența Justiției, consecvent, PSD-ALDE încearcă subordonarea Justiției puterii politice în interesul personal al liderilor săi: Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

 

  • PNL a votat de fiecare dată, transparent, pentru ridicarea imunității parlamentarilor/începerea urmării penale, pentru a respecta principiul egalității în fața Legii. PSD-ALDE a blocat solicitările sistematic!

 

  • PNL a adoptat un Cod de integritate pentru candidații la alegerile parlamentare/locale, pe care l-a respectat întocmai! PSD a adoptat un simulacru de astfel de Cod, pe care nu l-a mai respectat.

 

  • Liderii PNL au renunțat să mai ocupe funcții de demnitate publică atunci când asupra lor au fost formulate acuzații. Liderii PSD-ALDE în persoana lui Liviu Dragnea (condamnat și inculpat) și a lui Călin Popescu Tăriceanu (inculpat) ocupă poziția de președinți ai celor două camere ale Parlamentului.

 

  • PNL apără independența sistemului judiciar, folosind toate pârghiile pe care le are la dispoziție din Opoziție, în vreme ce PSD-ALDE încearcă cu disperare să-l încalece politic.

 

  • PNL susține domnia Legii, în vreme ce PSD-ALDE militează pentru ca Legea să se aplice selectiv, în funcție de potentații zilei.

Dosar 1497/1/2017 – Respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Natională Anticoruptie împotriva sentintei penale nr.50 din data de 31 ianuarie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penală, în dosarul nr.1996/1/2016, privind pe inculpatul Orban Ludovic. În baza art.275 alin.(3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului. În baza art.275 alin. (6) Cod procedură penală onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales pentru intimatul inculpat Orban Ludovic, în sumă de 70 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 martie 2018.

Sursa informationala: PNL.ro

Guvernarea PSD-ALDE, doar vânzare de iluzii

ludovicorban

Bună ziua, mulțumesc că ați răspuns invitației noastre, această conferință de presă este organizată de Partidul Național Liberal pentru a vă prezenta acest document de analiză critică, elaborat de specialiștii PNL din comisiile de specialitate ale partidului. Am intitulat acest document “Cartea Neagră a Guvernului, 2017. Un an pierdut pentru România, PSD dăunează grav românilor”.

Guvernarea PSD-ALDE, doar vânzare de iluzii

Permiteți-mi să fac câteva considerații legate de ceea ce s-a întâmplat în 2017. Campania electorală și alegerile din 2016 reprezintă cea mai mare vânzare de iluzii făcute de vreun partid politic. Acest program de guvernare este o colecție de minciuni izvorâte din cărțile copilăriei cu baronul Munchhausen. Eu cred că niciunul dintre miniștrii care au făcut parte din guvernele PSD, dacă ar fi pus să dea un extemporal cu elementele programului de guvernare din domeniul de activitate pe care îl coordonează, nu ar fi în stare să ia notă de trecere, pentru că nu cred că au cunoscut acest program de guvernare. Acest program de guvernare conține în total, asumate realizarea a 724 de măsuri. După un an de guvernare, din cele 724 de măsuri asumate de Guvernul PSD ALDE, nu au fost realizate complet decât 33 de măsuri, unele fiind mai degrabă măsuri instituționale, nu sunt măsuri care să aducă corecții de fond. La o analiză de pe fiecare domeniu de activitate , aproape îți vine să îți pui întrebarea dacă ministerele au fost conduse în această perioadă, pentru că este inadmisibil ca pe fiecare domeniu de activitate, domenii importante cum sunt educația cu peste o sută de măsuri care au fost asumate, sănătate, economie, cadrul fiscal – bugetar și de toate măsurile care trebuiau luate în domeniile respective să ai un grad de realizare mai mic de 5% la un an de guvernare.

  • Siglă_nouă_PNL

Măsuri neprezentate în programul de guvernare și consecințele  negative asupra economiei

PSD a introdus în plus față de ceea ce au promis cetățenilor o mulțime de lucruri care au avut consecințe negative, care nu au fost prezentate în campania electorală. Vă dau un exemplu: Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, un hocus-pocus fiscal care deși formal permite Guvernului promisiunea de creștere a salariilor în sectorul public, în realitate din creșterile de 25% promise, vor fi mai mici decât rata inflației sau la nivelul ratei inflației, de 3-4 %.

Cheltuielile bugetare au depășit cu mult veniturile încasate, dar asistăm la un paradox, în condițiile în care pe hârtie avem o creștere de 7%, în realitate veniturile încasate sunt mult mai mici. S-a operat o creștere a cheltuielilor și din păcate aceste cheltuieli  nu au fost  cheltuieli destinate unor măsuri de dezvoltare, cum ar fi cheltuielile de investiții. Din păcate principala creștere este la cheltuieli de personal și cheltuieli sociale, finanțarea deficitului fondului de pensii și alte categorii de cheltuieli sociale. În toată această perioadă toate echilibrele economiei au fost făcute praf, mă refer la inflație. PSD a preluat economia românească cu o rată de 0,2 %, iar pe luna decembrie rata inflației a ajuns la 3,3%estimările tuturor analiștilor spun că vom asista la un puseu inflaționist în anul 2018 și că inflația va depăși 4%. Orice creștere de venit a cetățenilor a fost afectată negativ de această rată a inflației care adus la creșterea prețurilor. Cele mai mari creșteri sunt exact în aceste tipuri de cheltuieli care fac parte din coșul zilnic. Puterea de cumpărare în această perioadă în care am asistat la o creștere economică de aproape 7%, aproape că s-a redus. Cine câștigă de pe urma faptului că avem pe hârtie o creștere economică, dacă oamenii nu simt în puterea de cumpărare că asistăm la o îmbunătățire.

Deficitul balanței comerciale- am ajuns să importăm mai mult decât exportăm, am ajuns la un deficit lunar de un miliard de euro. Acest grav deficit al balanței comerciale acționează ca un factor de agresiune asupra leului, asupra monedei naționale. Am asistat la cea mai mare prăbușire a monedei naționale. În mod evident se antrenează creșterea dobânzilor, ROBOR a crescut de la 0,8% cât era în momentul preluării guvernării la aproximativ 2%. Asta s-a resimțit în scumpirea creditelor, în mărirea ratelor pentru toți românii care au credite la bancă. Acest lucru se datorează numai și numai politicilor guvernamentale, care nu țin cont de nicio lege a economiei și parcă au urmărit sistematic să facă praf orice echilibru din societate.

Guvernarea PSD – ALDE a garantat un cadru predictibil pentru afaceri, fără majorări de taxe, însă  pe parcursul unui singur an, după ce Codul Fiscal fusese adoptat cu un an înainte, a fost modificat Codul Fiscal de 216 ori. Asta nu numai că nu este stabilitate, este instabilitate, este o agresiune sistematică asupra oricărui om care are și conduce o afacere și asupra oricărui om care lucrează într-o companie și care este afectat profund de tot acest balamuc  fiscal izvorât din mintea unor indivizi care nu au nicio legătură cu economia și managementul economic.

Oamenii de afaceri și companiile au fost permanent atacați de schimbări fiscale sau amenințați cu schimbări fiscale. V-aș face o scurtă enumerare a inepțiilor fiscale introduse de acest Guvern, în foamea disperată după niște bani iluzorii pe care nici măcar nu are capacitatea să îi colecteze: contul special pentru plata TVA-ului, transferul contribuțiilor. În mediul privat există o neîncredere în faptul că Guvernul va menține această măsură, încă nu s-au majorat salariile brute și pentru a se menține salariul net în mediul privat se acordă prime.  Managerii nu au încredere că Guvernul își va menține această măsură care a provocat efecte catastrofale atât în mediul privat cât și în mediul public.

Supra-impozitarea contractelor part-time a reprezentat o aberație și nu a dus la nicio consecință, decât la desființarea a peste 100.000 de contracte part -time, adică foarte mulți oameni au fost lăsați fără veniturile suplimentare. Supra-impozitarea firmelor cu peste o sută de persoane care nu au capacitatea de a angaja persoane cu dizabilități în limita procentului de 4%, care au fost supra impozitate și pin măsurile acestea au fost desființate unitățile protejate. O măsură care ajuta la angajarea persoanelor cu dizabilități a dus la distrugerea unităților protejate deoarece nu se mai permite companiilor ca în limita sumelor care trebuiau să le plătească, să facă contracte cu aceste unități protejate în care lucrează persoane cu dizabilități.

Șirul inepțiilor fiscale a continuat cu impozitul pe cifra de afaceri. Am fost primii care am semnalat la investirea Guvernului Tudose modificări majore în programul de guvernare și apariția a măsurii de introducere a impozitului pe cifra de afaceri. Nu au introdus măsura pentru toate companiile pentru că asta ar fi alungat marea majoritate a investițiilor șiar fi făcut peste o treime din afacerile din România neprofitabile. Dar tot au introdus impozitul pe cifra de afaceri de 1% pentru companiile care au cifra de afaceri de până la un milion de euro, adică măresc impozitele cu peste 75% la aceste companii, nelăsându-le posibilitatea să opteze pentru impozitul de 1% pe cifra de afaceri și impozitul pe profit. În cea ce privește situația companiilor de stat.

Companiile de stat au fost pur și simplu jefuite. La ora actuală infrastructuri critice care pot provoca dezastre, consecințe catastrofale, au fost lăsate fără bani  de mentenanță pentru că Guvernul a jefuit companiile de stat, luându-le 90% din dividende și luându-le tot cash-ul pe care îl aveau pentru programe de investiții și mentenanță. Sunt companii românești care nu au putut să participe în procesul de expansiune regională la licitațiile pentru administrarea unor rețele de gaz și de electricitate din cauza acestei măsuri imbecile a acestui Guvern care și-a bătut joc de companiile de stat.

Sunt companii românești care nu au putut să participe în procesul de expansiune regională, la licitațiile pentru rețelele de gaz și electricitate din cauza acestei măsuri imbecile a acestui guvern care și-a bătut joc de companiile de stat.

Nu în ultimul rând, trebuie să remarc lipsa oricărui progres, ba chiar involuția în domenii vitale pentru România, cum ar fi educația și sănătatea. În educație nu numai că nu s-a întâmplat nimic pozitiv dar am asistat la o reîntoarcere la perioada comunistă. Autoritățile locale au fost scoase complet din procesul de decizie asupra instituțiilor de învățământ. Autonomia instituțiilor de învățământ a fost călcată în picioare. A devenit sistemul de plată al salariilor numai pentru a asigura controlul politic de la autoritățile administrațiilor locale către Inspectoratele Școlare. Cadrele didactice deja au simțit pe pielea lor ce înseamnă lucrul acesta pentru că salariile s-au plătit cu întârziere.

Universitățile au fost jefuite și ele, luându-se practic toți banii care s-au acumulat pentru diverse programe de investiții și cercetare, nemaialocându-se resursele financiare necesare acelor universităti performante  care au reușit cu adevărat să adune resurse pentru o dezvoltare a instituțiilor de învățământ superior și, în general,  nu s-a făcut nimic pentru realizarea unor lucruri care sunt fundamentale pentru educația din România, mai ales pentru părinți și mai ales pentru părinții activi. Generalizarea învățământului într-un schimb, generalizarea programului școală după școală, generalizarea programului masă caldă în școli, relansarea învățământului profesional și tehnologic .

La ora actuală, se știe foarte clar că în România există un deficit de mână de lucru grav care poate să afecteze dezvoltarea României pe termen mediu și lung pentru că toate companiile care investesc în România, fie că investesc pentru prima oară, fie că vor să-și dezvolte afacerea, au mari probleme în a găsi mână de lucru calificată.

În aceste condiții, nu numai că Guvernul acesta nu a mișcat un deget pentru a relansa învățământul profesional, ci a făcut tot ce a putut ca să nu asigure nici un fel de adoptare a vreunei măsuri, cum sunt măsurile  propuse de liberali, pentru introducerea sistemului dual pentru relansarea învățământului profesional.

Despre  creșterea salariilor profesorilor, ce să mai vorbim. Această  creștere, va fi în realitate, așa cum am spus,  o creștere care va fi la nivelul ratei  inflației, adică abia va reuși să compenseze creșterea  prețurilor fără să existe o creștere a puterii de cumpărare a veniturilor cadrelor didactice.

Singura preocupare a Guvernului a fost să se lupte cu justiția

Nu pot să nu spun câteva cuvinte și despre faptul că, din păcate, se pare că singura preocupare reală a actualei majorități parlamentare  a fost să se răfuiască cu justiția independentă, să caute prin toate mijloacele posibile, în ciuda unei opoziții puternice existente atât în societate cât și la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Statelor Unite ale Americii, să facă tot ce pot pentru a subordona politic Justiția și pentru a împiedica Puterea Judecătorească și Parchetele să-și îndeplinească menirea și anume, să îi deferească Justiției pe cei care s-au făcut vinovați de acte de corupție.

Măsuri care trebuiau să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018, doar colecție de minciuni

Închei numai printr-o scurtă trecere în revistă a măsurilor care trebuiau  să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2018, incluse în programul de guvernare și în programul electoral.

1. Creșterea salariilor din sectorul public. Creșterea salariilor în sectorul public, repet, chiar dacă pe hârtie salariile brute vor crește conform programului de guvernare, salariile nete vor scădea în multe cazuri, cum este cazul personalului contractual, chiar și pentru pentru acei angajați, funcționari publici pentru care va crește salariul. Această creștere salarială nu va fi mai mare de 4%. Ceea ce înseamnă că nu va fi vorba de o creștere ci va fi vorba de o indexare cu rata inflației.

2. PSD a promis impozit zero pentru salariile mai mici de două mii de lei pe lună. Evident că nu s-au ținut de cuvânt.

3. Neimpozitarea veniturilor pentru medici, promisiune neonorată, nu mai vorbesc despre promisiunile de creșteri de salarii pe care nici măcar nu vor să și le mai asume astăzi în comunicarea publică .

4. Creșterea pensiilor de la 1 ianuarie 2018. PSD nu s-a ținut de cuvânt să adopte noua Lege a Pensiilor până la data de 1 octombrie, așa cum au promis  și nu numai că nu au crescut pensiile dar nu au făcut nici măcar lucrul pe care ar fi trebuit să-l facă, și anume să respecte Legea Pensiilor. Conform Legii Pensiilor, pensiile, de la 1 ianuarie trebuia sa crească echivalent cu creșterea inflației și cu 50% din creșterea economică, adică o creștere de aproape 8%, cum în toți anii s-a făcut prin rotunjire. În mod normal, fiecare pensionar trebuia să aibă crescut punctul de pensie cu 8%. Deci trebuia să beneficieze de creșterea datorată în conformitate cu prevederile legale. PSD-iști  nu numai că nu au dat Legea Pensiilor, nu numai că nu au venit cu alte creșteri de pensii dar nici măcar nu au respectat legea și nu au asigurat creșterea veniturilor pensionarilor în conformitate cu prevederile legale.

5. Reducerea contribuțiilor de la 39,25 la 35%. Sigur că, teoretic, s-a făcut dar în realitate nu s-a făcut. De ce? Ca urmare a  transferului contribuțiilor de la angajator la angajat, chiar dacă s-a redus pe hârtie acest procent, el ca sumă absolută reprezintă mai mult. De ce? Pentru că se aplică la un salariu brut mai mare. Pentru a putea menține salariul net în mediul privat sau pentru a  putea face cât de cât o minimă creștere în sectorul public, practic a trebuit să crească salariul brut. Ca atare a crescut cuantumul contribuțiilor și deși s-au redus procentual  aparent, in realitate, cuantumul  ca sumă fizică a acrescut.

6. Eliminarea contribuțiilor sociale pentru activitățile independente, minciună gogonată a PSD-ului

7. Impozit zero pentru dividende. La dividende este absolut scandalos. Deci au promis în programul de guvernare impozit zero pentru dividende. Când au venit la guvernare, impozitul pe dividende era 5%. Nu numai că nu l-au redus la zero  dar au adăugat la dividende contribuțiile de sănătate care reprezintă 10%. Ceea ce înseamnă că aproape au readus impozitul pe dividende la 16%, cât era înainte.

8. Impozit zero pentru terenurile agricole lucrate. Minciună gogonată a PSD-ului, neaplicată care nu se va aplica.

9. Reducerea TVA la 18%, altă poveste cu cocoșul roșu care, evident, a rămas la stadiu de promisiune.

10. În fine, impozit zero pentru autoturismele cu  capacitate de 1600 de centimetrii cubi.

Panorama guvernării PSD este absolut sinistră pentru că, din păcate, nu numai că nu și-au onorat promisiunile electorale  dar au venit cu o mulțime de alte stupizenii, cu o mulțime de măsuri profund nocive pentru societate care au generat efecte catastrofale în fiecare domeniu de activitate.

Nici nu vreau să vorbim despre transporturi pentru că ar trebui să chemăm un șcenarist, să scrie o comedie bufă despre transporturi, pentru că personajele care s-au succedat în domeniul transporturilor nu numai că nu au făcut nimic, dar sunt niște habarniști și niște indivizi care nu trăiesc în România Uniunii Europene.

Noi ne-am angajat în a absorbi fonduri europene pentru a pune în practică un Master Plan, care a fost o condiție pentru a putea beneficia de finanțările Uniunii Europene. Cred că atât fostul ministru al transporturilor, cât și acest ministru care a stat cât a stat la transporturi, mă refer la Cuc și la Stroe, habar nu au de acest Master Plan pentru că au făcut orice altceva decât să acționeze pentru implementarea acestui MasterPlan.

În acest Master Plan este inclusă finalizarea primului tronson din autostrada Târgu- Mureș  –  Iași, a tronsonului Ungheni, Iași, Târgu Neamț, în perioada 2016- 2020. Nici măcar nu este  finalizat studiul de fezabilitate și la acest obiectiv de investiții, în bugetul de stat al României sunt zero lei.

De asemenea, periada 2016- 2020, de data asta eligibil fiind, cu finanțare europeană , practic tronsonul de autostradă Sibiu – Pitești este numai pe hârtie. Sunt trei tronsoane de autostradă la care, nici la ora actuală nu sunt aprobați indicatorii tehnico-economici, ce să mai vorbim de pornirea licitației pentru proiectare și penru execuție. Au scos la licitație, așa, în dorul leli, dar veți vedea că nu se vor finaliza licitațiile, capetele acestui tronson, care oricum nu folosesc nimănui. Dacă nu realizezi toate cele cinci tronsoane în paralel, simultan, înseamnă că nu finalizezi Coridorul patru pan-european.

Poveștile din programul pe transporturi sunt pur și simplu science fiction, nu numai că nu s-a făcut nimic, dar nu se va face nimic concret până la finalul mandatului.

Închei prin a vă spune că ar fi o nesimțire din partea oricărui PSD-ist care a fost ministru în guvernele anterioare, să mai spere să mai fie desemnat ministru și în noul guvern. Această Carte Neagră demonstrează cu claritate faptul că nu au ce să caute în fruntea acelor ministere, faptul că dacă tot ei vor fi, nu se va întâmpla absolut nimic și că rezultatele vor fi la fel de proaste ca și până acum.

Sesiune de întrebări

Aveți un exemplar din Cartea Neagră, cu siguranță noi vom populariza acest document. Vă repet, documentul este rodul analizei critice făcute de comisiile de specialitate ale Partidului Național Liberal, de o echipă de lucru extrem de dedicată care, în perioada sărbătorilor nu a făcut altceva decât să analizeze punct cu punct, nu numai măsurile din programul de guvernare dar și marile nerealizări care există în fiecare domeniu de activitate.

Intrebare 1  – Cât a durat să faceți această analiza?

Ludovic Orban –  Aproximativ o lună de zile.

Intrebarea 2– Despre echipa care a coordonat documentul…

Ludovic Orban – A existat și o echipă centrală care a coordonat formată din Adrian Ciocănea, Cristina Pocora, Ionel Dancă, Violeta Alexandru, oameni cu experiență în guvernare, cu experiență  în ceea ce privește capacitatea de analiză pe fiecare domeniu. Deci, pe scurt, PSD dăunează grav românilor.

Vă mulțumesc și vă doresc o zi frumoasă.

1.19. Diaspora
Capitolul “Politici pentru Diaspora” este inconsistent şi abundă în afirmaţii de ordin general

Puţinele măsuri concrete propuse nu au fost îndeplinite. Măsurile propuse de PSD sunt fie iniţiative legislative ale PNL preluate de actualii guvernanţi dar fără a fi realizate, cum ar fi proiectul de lege al PNL privind cinci centre culturale pentru românii de pretutindeni, fie iniţiative vechi din perioada altor guvernări, cum ar fi extinderea şi în sezonul de iarnă a programului de tabere ARC pentru românii de pretutindeni, program inexistent în prezent.
Mai mult decât neglijarea propriilor angajamente, politica PSD-ALDE în domeniul românilor de pretutindeni are efect contrar obiectivelor anunțate contribuind chiar la anularea eforturilor de păstrare a identităţii naţionale a românilor aparţinând comunităţilor istorice româneşti din vecinătate. Un exemplu elocvent este modul defectuos şi în acelaşi timp umilitor pentru orice român în care MAE şi Ministerul
Românilor de Pretutindeni (MRP) au acţionat în cazul legii ucrainene a educaţiei.
Guvernul PSD-ALDE a abandonat cu cinism şi românii din Valea Timocului – Serbia, asupra cărora se fac presiuni pentru impunerea identității „vlahe” cu scopul de a-i deznaţionaliza. Guvernul de la Belgrad nu le permite românilor din Valea Timocului să beneficieze de învăţământ, presă, cărţi sau slujbe religioase oficiate în limba română existând conflicte permanente între comunitatea românească și autorităţile sârbe pe aceste teme – uneori aceste conflicte au dus la arestări și alte forme de persecuţie din partea autorităţilor. Nu trebuie uitat că integrarea Serbiei în UE are o importantă componentă legată de statutul minorităților – în cadrul criteriilor de la Copenhaga. Din
acest punct de vedere se observă o poziție contradictorie a actualului guvern PSD – ALDE care prin vocea premierului a oferit practic sprijin necondiţionat pentru integrarea europeană a Serbiei în contradicție cu rezoluția Consiliului European de Afaceri Generale din 28 februarie 2012 când România a fost singurul stat membru UE care a impus condiţii pentru conferirea statutului de candidat la aderarea pentru Serbia. În acest context nu au fost făcute publice eventuale evoluțiie ale situației de fapt cu privire la Protocolul româno-sârb din 1 martie 2012 la Bruxelles – sub auspiciile Comisiei Europene şi OSCE – protocol pe care Serbia nu l-a ratificat şi nici nu l-a respectat.
Probleme ignorate de Guvernul PSD-ALDE se înregistrează şi în Ungaria, iar în Albania Guvernul României a manifestat un total dezinteres faţă de dezbaterile privind legea minorităţilor, vizând alăturarea temenului artificial „vlahă” minorităţii aromâne care va fi pentru prima dată recunoscută în acest stat.
În ceea ce priveşte românii care trăiesc și muncesc în statele occidentale, Guvernul PSD-ALDE pare să aibă o politică deliberată de a-i abandona şi de a renunţa la orice politici menite să creeze condiţiile pentru repatrierea românilor din Occident care ar dori acest lucru. În schimb, Guvernul PSD-ALDE pare a
fi interesat să scape de aceşti români, prin integrarea lor în statele străine în care trăiesc. Astfel, administraţia PSD vorbeşte de ”simplificarea procesului de integrare a românilor în statele în care trăiesc”, iar nu de promovarea politicilor care sa faciliteze reintegrarea sau repatrierea românilor. Mai mult chiar, parlamentarii PSD-ALDE au respins de trei ori consecutiv un proiect de lege promovat de PNL prin care se
creau condițiile repatrierii civilizate a cetățenilor români decedați în străinătate.

2017 – Un an pierdut pentru România

Partidul Naţional Liberal

În ceea ce priveşte Diaspora românească, dezinteresul cel mai accentuat este manifestat de guvernarea PSD-ALDE faţă de românii din America de Nord, în special faţă de cei din SUA. Lista măsurilor anunțate de către PSD în Programul de Guvernare și modul lor de inplinire din punctul de vedere al PNL
Tabel 26 : Politici pentru Diaspora

Măsurile prevăzute în Programul de guvernare PSD Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL Programul pentru pastrarea, dezvoltarea și afirmarea identitatiiromanesti –

CULTURAPROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:
Obiectivele asumate de PSD în cadrul „generos” al acestui program au fost total
sau Parțial ignorate de catre MRP, astfel:
– deși programul prevede înființarea a 5 noi centre culturale ale romanilor de
pretutindeni, până în prezent nu s-a înființat niciunul (proiectul de lege referitor
la înființarea acestor centre este inițiativa PNL)
– până în acest moment nu s-a realizat niciun studiu exhaustiv referitor la
patrimoniul comunităților românești
– multe dintre bibliotecile comunitare românești nu au beneficiat de niciun
suport material din partea guvernului PSD
– nu a existat până în prezent nicio acțiune concreta de identificare,
monitorizare și promovare a artiștilor de origine română din străinătate.
– deși încă din perioada guvernării Ponta, PSD a promis alocarea unei sume de
500.000 euro pentru refacerea și amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul de
la Cernăuți, până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat
– în afară de Centrul de informare a României de la Comrat ( care după
inaugurare este practic inactiv din cauza lipsei de alocări bugetare) nu a mai fost
deschis niciun alt centru
Program pentru păstrarea, dezvoltarea
și afirmarea identității românești –
SPIRITUALITATE ȘI TRADIȚIE
PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:
Măsurile enumerate în cadrul acestui program sunt generice, insuficiente și
superficiale. Într-un cuvânt, un capitol de ”umplutură”, cu teme importante
tratate intr-o manieră neserioasă. În plus, deși se menționează necesitatea
”construirii, conservării, reparării unor biserici”, Guvernul PSD a sistat total
5
0
Cartea neagra a Guvernarii PSD – Diaspora
Promisiuni neîndeplinite
Promisiuni parțial îndeplinite
Promisiuni îndeplinite

GUVERNAREA PSD 2017-2018 – ”Un an pierdut” 217
CARTEA NEAGRĂ
a Guvernării PSD
Măsurile prevăzute în Programul de
guvernare PSD
Stadiul îndeplinirii măsurii din punctul de vedere al PNL
finanțarea celor mai importante lăcașe de cult ale românilor de pretutindeni:
Catedrala Bisericii Ortodoxe de la Madrid, construită pe un teren donat de
autoritățile spaniole, precum și a Catedralei -Mausoleu cu hramul „Sfântul Mare
Mucenic Dimitrie” și „Toți Sfinții Români” din Cania, Republica Moldova,
construită pe locul în care au fost descoperite gropile comune ale eroilor romani
din al doilea razboi mondial.
Program pentru păstrarea, dezvoltarea
și afirmarea identității românești –
SOCIETATEA CIVILĂ
PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:
Programul nu urmărește adoptarea unor măsuri care să încurjeze implicarea
efectivă a mediului asociativ în promovarea intereselor comunităților românești
de pretutindeni. Finanțările pe proiecte destinate asociațiilor sunt insuficiente
și greu de accesat, modalitățile de selecție, netransparente iar gestionarea
relației dintre MRP și ONG-urile care aplică, extrem anevoioasă (de ex. rata de
raspuns a MRP la solicitările asociațiilor este foarte scazută, conform aspectelor
sesizate de acestea). Nu există, actualmente, niciun proiect serios de creare a
unei rețele de comunicare și parteneriat interactiv între asociațiile românești
din diaspora și vecinătate, așa cum se menționează programul PSD, ci numai
”încurajări”, ”sprijiniri” ori ”susțineri”.
Program pentru apărarea drepturilor,
libertăților și demnității românilor
PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:
Deși în programul PSD se subliniază că în relațiile bilaterale se va urmări
aplicarea corespunzătoare a normelor europene privind tratamentul
minorităților naționale pe teritoriul unui stat partener, totuși actuala
administrație a abandonat comunitatea românilor/vlahilor din Bulgaria și Serbia
(comunitate care nu se bucură de recunoașterea efectivă a acestor statepartener),
precum și comunitatea românească din Ungaria care se indreaptă
ineluctabil către extincția identitară sub privirile indiferente ale actualei
guvernări.
De asemenea, Guvernul PSD ignoră cu bună-știință rolul pe care îl au
consulatele onorifice ale României din străinătate în relația cu comunitățile
românești din unele state.
Program pentru susținerea procesului
de integrare a românilor în țările unde
trăiesc, studiază sau muncesc
PROMISIUNE NEÎNDEPLINITĂ:
Interesul statului român, în contextul crizei profunde de manoperă calificată
este acela de a crea un cadru favorabil revenirii în țară a conaționalilor noștri.
Și, cu toate acestea, administrația PSD vorbește de ”simplificarea procesului de
integrare a românilor în statele în care trăiesc”.Pe de altă parte, Guvernul, deși
își asumă măsurile de încurajare a participării românilor la luarea deciziilor în
statele în care trăiesc, totuși nu a lansat niciun proiect de anvergură care să
promoveze educația civică, socială și politică pentru românii care vor să se
implice la acest nivel în statele de reședință.Totodată, în ciuda promisiunilor
cuprinse în programul de guvernare, administrația socialistă nu a inițiat și nici
nu a derulat campanii de informare eficiente pentru românii care au ales să
emigreze, ceea ce a favorizat apariția unor situații reprobabile precum cele din
Sicilia ori din Germania, care au afectat libertatea sau demnitatea cetățenilor
români plecați la muncă în străinătate.
Ca urmare a monitorizării situației comunității românești din Ucraina, PNL a cerut demisia
ministrului pentru Românii de Pretutindeni Andreea Păstârnac, din cauza declaraţiilor sale ofensatoare
pentru românii din Ucraina, declaraţii care totodată au încurajat puterea de la Kiev să adopte şi să
promulge legea educaţiei, ce îi privează pe românii din acest stat de învăţământul în limba maternă.
Totodată, PNL, a cerut Guvernului României să se angajeze într-o ofensivă diplomatică pentru respectarea
drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Viorel Badea, senator PNL ales în Circumscripţia Diaspora, a avut o
intervenţie în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, la dezbaterea
Raportului privind Legea Educaţiei din Ucraina. Totodată, parlamentarii PNL din Comisiile parlamentare
pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților și Senat au organizat dezbateri  publice în Parlament sau în Diaspora, în care au atras atenția opiniei publice asupra modului defectuos în care alianța
PSD-ALDE a gestionat problematica românilor de pretutindeni. O astfel de dezbatere a fost organizată la Senatul României și a avut ca temă situația gravă cu care se confruntă cetățenii români din sudul Italiei și
din Sicilia

Cronologie PNL 1835 – 2018

 

PNL

Fratia1848

Steagul pasoptist afisat de formatiunea liberala „Fratia”.siglaPNLDepartamentComunicare

PNL s-a infiintat ca partid la 24 mai 1875.

Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea revolutiei burgheze de la 1848.

1848

In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.

graficpnlpg

In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
In 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.

PNL138deani

In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

Principalul concurent politic din perioada 1858-1918 al PNL a fost Partidul Conservator.

Cabinetul Ionel Bratianu 1914Legenda: Cabinetul Ionel Bratianu ianuarie 1914 – ianuarie 1918.
Sursa foto: Florin Ciobanu Reclame vechi romanesti 1860 – 1990

Partid guvernamental in perioada:

  • 06/1862 – 10/1863; Nicolae Kretzulescu I – premier –
  • 10/1863 – 01/1865; Mihail Kogalniceanu – premier –
  • 01/1865 – 06/1865; Constantin Bosianu – premier –
  • 06/1865 – 02/1865; Nicolae Kretzulescu II – premier
  • 02/1866 – 05/1866; Ion Ghica I – premier
  • 07/1866 – 02/1867; Ion Ghica II – premier –
  • 03/1867 – 07/1867;Constantin Kretzulescu – premier –
  • 11/1867 – 05/1868; Stefan Golescu – premier –
  • 05/1868 – 11/1868; Nicolae Golescu – premier –
  • 02/1870 – 04/1870; Alexandru Golescu – premier –
  • 12/1870 – 03/1871; Ion Ghica III – premier –
  • 05/1876 – 08/1876; Manolache Epureanu II – premier –
  • 07/1876 – 04/1881; Ion Bratianu I – III – premier –
  • 04/1881 – 06/1881; Dimitrie Bratianu – premier –
  • 06/1881 – 03/1888; Ion Bratianu IV – premier –
  • 10/1895 –  12/1896; Dimitrie Sturdza – premier –
  • 12/1896 – 04/1897; Petre Aurelian – premier –
  • 04/1897 – 04/1899; Dimitrie Sturdza II – premier –
  • 02/1901 – 01/1906; Dimitrie Sturdza III – premier –
  • 03/1907 – 01/1909 Dimitrie Sturdza IV – premier –
  • 01/1909 – 12/1910 Ionel Bratianu I – II – premier –
  • 01/1914 – 01/1918 Ionel Bratianu III – IV – premier –
  • 11/1918 – 09/1919 Ionel Bratianu V – premier –
  • 01/1922 – 03/1926 Ionel Bratianu VI – premier –
  • 06/1027 – 11/1927 Ionel Bratianu VII – premier –
  • 11/1927 – 11/1928 Vintila Bratianu – premier –
  • 11/1933 – 12/1933 I.G. Duca – premier –
  • 12/1933 – 01/1934 Angelescu – premier –
  • 01/1934 – 12/1937 Tatarascu – premier –
  • 11/1944 – 12/1944 Sanatescu II – guvern de coalitie –
  • 12/1944 – 02/1945 Radescu – guvern de coalitie –
  • 10/1991 – 11/1992 Stolojan – guvern de coalitie –
  • 12/1996 -04/1998 Ciorbea – guvern de coalitie –
  • 04/1998 – 12/1999 Vasile – guvern de coalitie –
  • 12/1999 – 12/2000 Isarescu – guvern de coalitie –
  • 12/2004 – 12/2008 Tariceanu – premier si guvern de coalitie –
  • 05/2012 – 03/2014 Ponta I -II guvern de coalitie

Fotografie-din-arhiva-Institutului-pentru-Memorie-Vizuala

Legenda foto: al doilea cabinet Ionel Bratianu: Din stânga spre dreapta pot fi văzuți Alexandru Djuvara, ministrul de externe, Spiru Haret, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, generalul Grigore Crăiniceanu, ministrul de război, Alexandru Constantinescu, supranumit Porcul, ministru al agriculturii și domeniilor, Ion I.C. Brătianu, președinte al Consiliului de miniștri, Vasile G. Morțun, ministru al lucrărilor publice, Emil Costinescu, ministrul finanțelor, Mihail Orleanu, ministrul industriei și comerțului, situat în picioare chiar în spatele precedentului, Toma Stelian, ministrul justiției, și în final Mihail Pherekyde, ministrul de interne.

Sursa informationala: Lucretiu Tudoroiu

PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23 august 1944. PNL si-a sistat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.

pnlgrafica

Factiunea tatarasciana a participat sub titulatura PNL – Bejan la alegerile parlamentare din 28 martie 1948 obtinand 2,8% (7 deputati). Ulterior toate partidele politice au fost interzise in 1950.

PrinNoiInsine

Presedinti PNL

  • Ion C. Bratianu 1875-83
    C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
    Ion C. Bratianu 1883-1891
    Dumitru C. Bratianu 1891-1892
    Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
    Ionel I. C. Bratianu 1909-1927
    Vintila I. C. Bratianu 1927-1930
    I.G. Duca 1930-1933
    Constantin I.C. Bratianu 1934 – 1947
    Radu Campeanu 03/1990 – 02/1993
    Mircea Ionescu-Quintus 03/1993 – 01/2001
    Valeriu Stoica 01/2001 – 08/2002
    Theodor Stolojan 08/2002 – 10/2004
    Calin Popescu-Tariceanu 10/2004 – 03/2009
    Crin Antonescu 03/2009 – 06/2014
    Daniel Chitoiu – Presedinte Interimar-: 04.07 – 06.09.2012
    Klaus Iohannis: 02.06.2014 – 18.12.2014
  • Vasile Blaga: Co-Presedinte 18.12.2014 – 28.09.2016
  • Alina Gorghiu: 18.12.2014 – 12.12.2016
  • Raluca Turcan – Presedinte Interimar: 13.12.16 – 17.06. 2017
  • Ludovic Orban 17.06.2017 –
  • Presedinte onorific: Mircea Ionescu Quintus 2001 – 2017

PNL138oficial

Disidente 1875-1918:

– Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
– Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
– Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

PNL7_n

Fuziuni 1875-1948:

In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”. PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.

PNL

Disidente 1918-1948:

– Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
– Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.

pnlcitau

La 8 noiembrie 1945 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.

30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a sistat activitatea politica in noiembrie 1947.

Tutea

Rezultate electorale 1919-1946:

Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.

Parlamentare 11/1919: 20,03% (#2) MO% *
Parlamentare 05/1920: 3,20% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 64,09% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,5% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,70% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,80% (#4) VVEO% ***

Media electorala 1919 – 1946: 31,15% VVEO%

Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL a fost de 19%.

Concurentii electorali in perioada 1918-38 ai PNL au fost Partidul Poporului si Partidul National Taranist.

Partidul National Liberal in exil

In perioada 1973-1989 Partidul National Liberal s-a reorganizat in octombrie 1985 drept Clubul de Reflectie si Actiune Liberala cu sediul permanent la Paris. Printre membrii activi ii remarc pe Radu Campeanu (Presedinte 1985 – 1989) , Dinu Zamfirescu (Presedinte 1989-1992), Ioana Bratianu si Ion Vitez.

Clubul de Reflectie si Actiune Liberala a functionat in perioada 1985 – 1992 sub titulatura de Clubul Liberal de la Paris (Sectia Externa al Partidului Liberal). La 27 aprilie 1992 Clubul Liberal de la Paris a fuzionat prin absorptie in Partidul National Liberal – Conventia Democratica PNL – CD.

PNL137ani

Istorie 1989-2018

22 decembrie 1989:  un grup de vechi membri liberali, printre care Nicolae Enescu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amedeo Larazescu si Sorin Botez au alcatuit un Comitet de Initiativa pentru reinfiintarea partidului.

pnl_1990

Foto: Primul afis electoral al PNL

PNL1990Primul pliant electoral al PNL. Pliantul a fost tiparit si difuzat in perioada ianuarie – martie 1990.

1990

• La 22 decembrie 1989 s-a infiintat „Comitetul provizoriu de inițiativă pentru reînființarea PNL” din care au facut parte: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.

• 6 ianuarie 1990. Se desfasoara la Biserica Armeana sedinta de reinfiintare al Partidului National Liberal.

• TMB a oficializat reaparitia PNL la 15 ianuarie 1990. Astfel Secretar-General a fost desemnat: Radu Campeanu. Printre membrii fondatori figureaza: Ioana Bratianu, Sanda Tatarascu, Virgil Manescu, Barbu Negoescu, Serban Orascu, Radu Valsarascu, Dinu Zamfirescu. In registrul fisei de reinfiintare se mentioneaza ca proaspatul partid reinfiintat revendica atat PNL-Bratianu, cat si PNL-Tatarascu.

PNL a facut parte din CPUN unde avea trei reprezentanti: Radu Campeanu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amadeo Lazarescu.

Conducerea partidului a fost aleasa in cadrul „Conferintei Nationale” (primul congres al partidului)  desfasurata intre 31 martie si 1 aprilie 1990 unde a fost adoptat Statutul, Programul si au fost alese organele de conducere: Radu Campeanu – Presedinte, Prim-Vicepresedinte Ionel V. Sandulescu, Vicepresedinti: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu. Profesorul Sorin Bottez, Nae Bedros, Gelu Netea și Iorgu Vântu au fost alesi secretari-executivi.

Alegeri parlamentare 1990: 6,41% Camera Deputatilor, 7,06% Senat. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64% (#2)

La 12 iulie 1990 se formeaza gruparea Aripa Tinara: Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu, Gelu Nate, Viorel Catarama, Horia Mircea Rusu. Fractiune care urmeaza sa formeze la 23 iulie 1990 PNL-AT. In conducerea PNL-AT au mai facut parte deputatului Mihai Carp, membru în Comitetul Director, și din mai 1991 președintele de onoare al PNL-AT, regretatul deputat Rene Radu Policrat.

djuvara

In octombrie 1990 PNL a absorbit Partidul Socialist Liberal, condus de avocatul Niculae Cerveni, care a devenit vice-presedintele PNL.

La 15 decembrie 1990 PNL a participat alaturi de PNTCD, PAC, PER, MER, PSDR si UDMR la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei CNID, alianta politica transformata la 26 noiembrie 1991 in Conventia Democratica din Romania CDR.

Din 16 octombrie 1991 PNL a detinut in guvernul Stolojan portofoliile Justitie (Mircea Ionescu-Quintus), Economie si Finante (George Danielescu), Administratie Publica Locala (Mircea Vaida), Emil Tocaci (Ministerul Învățământului și Științei) si 7 secretariate de stat.

Sigla_PNL

1991

•  Aprilie: PNL-AT semneaza, impreuna cu FSN, Partidul Democrat Agrar din Romania si Miscarea Ecologista din Romania, „Carta pentru Reforma si Democratie”. PNL-AT participa la guvernul Roman II.

•  Mai: Se infiinteaza Partidul Alianta Civica, formatiune de orientare civic-liberala.

•  Octombrie: PNL participa, alaturi de FSN, PDAR, MER la guvernul condus de Theodor Stolojan. PNL devine candidate-member al Internationalei Liberale.

1992

•  Februarie: Alegeri locale. PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 1,19%.

PNL-AT obtine 13 mandate de primari (0,4%), 397 mandate de consilieri locali (1%) si 19 consilieri judeteni (1,0%). PAC obtine pe liste separate 20 mandate de consilieri locali si unul de primar.

•  Aprilie: PNL se retrage din CDR, liberalii care se opun acestei decizii se constituie in PNL-Conventia Democratica. Ulterior PNL-AT decide sa adere la CDR.

• Mai: PNL-AT si PNL-CD formeaza Alianta Liberala.

•  Iunie: Partidul Taranist Progresist, formatiune desprinsa din PNTCD in iunie 1990, fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Iulie: apare Noul Partid Liberal (NPL), format din membrii PNL-AT ce nu doresc intrarea acestui partid in CDR. Printre ei se afla Viorel Catarama, Andrei Chiliman si Calin Popescu-Tariceanu.

•  Septembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)

Noul Partid Liberal obtine 0,58% (Senat) si 0,53% (Camera Deputatilor). PNL-AT si PNL-CD obtin impreuna pe listele CDR 7%. PAC obtine 3% din portofolile parlamentare castigate de CDR.

•  Noiembrie: se anunta crearea „Grupului pentru Reforma Morala si Politica din PNL”, printre initiatori aflandu-se Valeriu Stoica, Radu Stroe si Constantin Balaceanu-Stolnici; primii doi vor fi ulterior exclusi din partid.

1993

•  Februarie: apare Partidul Liberal ’93, format din fuziunea PNL-AT cu „Grupul pentru Reforma Morala si Politica” si cu un grup din PNL-CD. Congresul extraordinar al (#2) Partidului National Liberal. PNL si NPL fuzioneaza, iar Mircea Ionescu-Quintus este ales presedinte al PNL. PL’93 devine candidate-member al Internationalei Liberale. La 17 decembrie 1993, Radu Câmpeanu a fost exclus din partid, ca urmare a nerecunoaşterii legitimităţii noii conduceri alese a PNL. Acesta a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu.

Sigla2008

1994

•  Februarie: se organizeaza, in paralel, doua congrese ale PNL. Congresul extraordinar al PNL (#3) il realege pe Mircea Ionescu-Quintus drept presedinte al PNL. Radu Campeanu a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu PNL (C).

•  Decembrie: PNL revine in CDR.

Sigla_TNL

1995

•  Martie: PL ’93 si Partidul Aliantei Civice (PAC) se retrag din CDR.

•  Mai: intra in PNL mai multi parlamentari ai PAC si PL ’93 (printre care Mona Musca, Alexandru Paleologu, Serban Radulescu-Zoner, Crin Antonescu si Stelian Tanase).

1996

•  Iunie 1996: Alegeri locale: PL-93 obtine 3%, PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si un mandat de primar. Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 1,19%.

Se infiinteaza Alternativa 2000. Formatiune civic-liberala din care se va forma Partidul Alternativa Romaniei PAR. PAR adera la CDR.

•  Iulie: PAC si PL ‘93 formeaza Alianta National-Liberala. PNL-Campeanu si Federatia Ecologista din Romania formeaza Alianta National-Liberal Ecologista. ANL si ANLE candideaza pe liste separate in alegerile parlamentare si prezidentiale.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: ANL obtine 1,75%, ANLE obtine 0,57%. PNL, PNL-CD si PAR obtin impreuna 10% din portofolile obtinute de CDR.

1997

• 16-17.05. Congresul ordinar (#4) al PNL. Ionescu-Quintus este reales Presedinte PNL. Valeriu Stoica este ales drept vice-presedinte PNL.

•  Septembrie: Se formeaza Alianta pentru Romania, formatiune social-liberala desprinsa din Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

•  Octombrie: apare Partidul Liberal (PL) din fuziunea PL ’93 cu PNL-CD.

1998

• Martie: PAC fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Congresul extraordinar al PNL (#5) gireaza juridic aceasta fuziune. Liderul PAC, Nicolae Manolescu, a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al PNL. În martie 1999, PNL a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului a devenit vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.

• Septembrie: Partidul Liberal fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

1999

• Mai: Partidul Alternativa Romania fuzioneaza cu Partidul Conservator Monarhist devenind astfel Uniunea Fortelor de Dreapta. Presedintele UFD Varujan Vosganian lanseaza „Manifestul Dreptei”.

• In cadrul unui congres extraordinar (#6) PNL isi lanseaza programul „Manifestul Liberal”.

stolojan2000

2000

•  Mai: PNL anunta ca paraseste CDR, isi propune unificarea cu ApR si sa aiba un candidat propriu la presedintie.

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 14%, ApR obtine 10%, UFD obtine 1%, PNL-Campeanu 0,5%.

• August: PNL il desemneaza in cadrul unui congres extraordinar (#7) pe Theodor Stolojan drept candidat prezidential al PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 7%, ApR obtine 4%, PNL-Campeanu obtine 1,5%, UFD candideaza pe listele CDR 2000.

•  Decembrie: PNL semneaza un protocol de sustinere a guvernului PDSR (care va fi denuntat in mai 2001).

2001

•  Februarie: ApR fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziune care este girata juridica de congresul extraordinar (#8) al PNL. Congres ordinar al PNL (#9). Valeriu Stoica este ales presedinte al PNL.

2002

•  August: Congres extraordinar al PNL (#10). Theodor Stolojan devine presedinte PNL.

2003

•  Aprilie: PNL absoarbe Uniunea Fortelor de Dreapta. Fuziune care este giraja juridica de congresul extraordinar al PNL (#11).

•  Septembrie: PNL fondeaza, alaturi de PD, Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD. PNL-Campeanu fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este adoptata de un congres extraordinar (#12) al PNL.

MitingpentruLibertate

2004

• Junie: Alegeri locale: PNL obtine 18%  si devine pe plan local a doua forta politica din Romania.

•  Octombrie: Theodor Stolojan anunta ca nu mai participa la alegerile prezidentiale.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18.99% din portofoliile castigate de Alianta „Dreptate si Adevar”.

•  Decembrie: Calin Popescu-Tariceanu este desemnat si devine primul prim-ministru liberal al Romaniei postcomuniste.

2005

•  Februarie: Congresul ordinar (#13) al PNL. Calin Popescu-Tariceanu este ales presedinte al PNL. Se respinge propunerea de fuziune cu PD.

2006

•  Octombrie : Theodor Stolojan si Valeriu Stoica sunt exclusi din PNL; vor lansa Platforma Liberala.

•  Noiembrie : un grup de parlamentari liberali, in frunte cu Gheorghe Flutur, care demisioneaza din functia de vicepresedinte al PNL, lanseaza Apelul pentru unitatea PNL.

2007:

• Ianuarie: Grupul Stolojan-Stoica infiinteaza Partidul Liberal Democrat PLD.

• Februarie: Congresul ordinar (#14) al PNL il realege pe Calin Popescu-Tariceanu drept presedinte al PNL.

• Noiembrie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari.

2008

•  Aprilie: Actiunea Populara fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este aprobata de un congres extraordinar (#15).

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 18%.

•  Septembrie: Forta Democrata fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18,75%

graficaCrin

2009

•  Martie: Congres Extraordinar al PNL (#16). Crin Antonescu este ales Presedinte al PNL.

•  Mai. Delegatia Permanenta al PNL il desemneaza pe Crin Antonescu drept candidat prezidential.

•  Iunie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari.

•  Noiembrie: Alegeri prezidentiale: Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate).

2010:

• Alegeri anticipate in colegiul 1, numarul 1 castigate de Radu Stroe (PNL) cu un procent zdrobitor: 70,17%.

•  Martie: In cadrul celor doua congrese extraordinare (#17) ale PNL, delegatii il realeg pe Crin Antonescu drept presedinte al PNL.  Un alt congres extraordinar (#18) adopta platforma-politica: „Prin Noi Insine-Acum”. PNL se revedinca drept unic partid autentic de dreapta, care doreste sa reprezinte atat liberalismul, dar si curentele de conservatoare si crestindemocrate.

• Decembrie: Alegeri partiale anticipate in colegiul Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului.  Candidatul PNL, Mariana Campeanu castiga mandatul de parlamentar.

2011:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal si Partidul Conservator formeaza alianta politica Alianta de Centru-Dreapta ACD.

• Februarie: Alianta de Centru Dreapta PNL-PC si PSD formeaza alianta politica Uniunea Social-Liberala.

2012:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal, Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat organizeaza „Mitingul pentru Libertate”.

• Aprilie:  Congres extraordinar al PNL (#19). Se desemneaza candidatii pentru alegerile locale din iunie 2012.

• Mai: PNL formeaza alaturi de Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat guvernul de uniune nationala condus de socialdemocratul Victor Ponta.

• Iunie: Alegeri locale. PNL obtine cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.

• Decembrie: Alegeri parlamentare:, Partidul National Liberal castiga 25% din mandatele parlamentare. In legislative PNL este reprezentat de 152 parlamentari (101 Deputati si 51 Senatori). Media VUM = 25,85%.

2013:

• Februarie: 22 februarie. Congres extraordinar al PNL (#20). In cadrul acestui congres se discuta noul statut al PNL. In data de 23. februarie se desfasoara congresul ordinar al PNL (#21) dedicat raportului de activitate, dezbaterii programatice si alegerii conducerii centrale.

ACL

2014:

• Februarie: 25 februarie 2014. Delegatia Permanenta PNL decide incetarea mandatului de guvernare in guvernul USL condus de Victor Ponta. PNL trece in opozitie.

• Martie: 24 martie, 2014  PNL prezinta la Biroul Electoral Central lista de candidati si 1,2 milioane de semnaturi de sustinere. PNL isi propune un scor de 25% in cadrul alegerilor europarlamentare din 25.05.2014.

• Mai: 16 mai 2014, Partidul Popular fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

• Mai: 25 mai 2014: alegeri europarlamentare: PNL obtine 15,4% (2009: 14,52%) si va fi reprezentat de 6 europarlamentari. Europarlamentarii PNL s-au inscris individual in grupul parlamentar al Partidului Popular European.

• Mai: Delegatia Permanenta a convocat in urma demisiei in bloc a conducerii centrale un Congres Extraordinar care se va desfasura intre 28 – 29.06.2014.

brandPNL1996

• Mai: In Partidul National Liberal sunt inscrisi 188.691 de membri cotizanti.

• Iunie: Vineri 26 iunie se desfasoara la Bucuresti lucrarile congresului extraordinar (#22). Pe ordinea de zi figureaza votarea unui nou statut si convocarea congresului ordinar (#23) care se va desfasura, sambata 27 iunie 2014 la Bucuresti. Pe ordinea de zi figureaza alegerea unei noi conduceri. In cadrul congresului extraordinar (#22) a fost votat un nou statut. In cadrul congresului ordinar (#23) a fost votata o noua conducere centrala si un nou presedinte, Klaus Iohannis.

• Iulie: Grupului de Inițiativă pentru păstrarea identității liberale, format în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu, va lansarea, joi 3 iulie 2014 lansarea oficială a Partidului Liberal Reformator. Grupul de initiative cuprinde 6 senatori si 24 deputati.

• Iulie: Delegatia Permanenta la ales pe Klaus Iohannis drept candidat al PNL in cursa prezidentiala. DP a hotarat convocarea congresului extraordinar al PNL pentru data de sambata 26. iulie. (#24). Congresul extraordinar a votat fuziunea cu Partidul Democrat Liberal si formarea Aliantei Crestin Liberale ACL PNL PNL.

KlausIohannis

•August: Biroul Permanent Central reunit PNL PDL la desemnat pe Klaus Iohannis drept candiat prezidential. Pentru postul de prim-ministru a fost desemnat prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu.

• 18 noiembrie PDL a fuzionat prin absorbtie si reinfiintare in noul PNL. Astfel noul PNL isi pastreaza traditia, numele si palmaresul politic. Noul PNL numara 208.543 de membri cotizanti si este condus de doi co-presedinti Alina Gorghiu si Vasile Blaga.

Siglă_nouă_PNL

2016:

• 2 aprilie Candidatii PNL la nivel national pentru alegerile locale 5 din iunie 2016 vor fi lansati la Constanta in cadrul evenimentului Liga Alesilor Locali PNL.

– 5 iunie Alegeri locale 2016: PNL obtine in cadrul alegerilor locale scorul de 31,93% si 1.081 de primari.

– 8 octombrie Consiliul National de Coordonare o valideaza pe Alina Gorghiu drept presedinte unic al PNL. Partidul National Democrat PND fuzioneaza prin absorbtie in PNL

– 11 decembrie, alegeri parlamentare:

2017

– 13 februarie 2017 Biroul Politic National stabileste calendarul pentru viitorul Congres Ordinar (#25). Sunt stabilite cele doua comisii organizatorice: Comisia de Organizare a Conventiei Nationale (Congres) este condusa de Daniela Campean, iar Comisia de Statut de Catalin Boc.

–  Congresul Ordinar (#25) din 17.06.17 a ales in mod oficial in functia de Presedinte PNL pe Ludovic Orban. Deasemenea pe 18 Iunie 2017 a fost votat Biroul Politic National. Astfel la trei ani dupa fuziunea intre PNL (vechi) si PDL noul Partid National Liberal si-a votat la toate nivelurile (comuna, oras, Birou Politic Judetean) o noua conducere.

PNL132

2018

– 11 martie 2018 Consiliul National al PNL il desemneza pe Klaus Iohannis drept candidat prezidential si pe liderul PNL drept candidat pentru functia de prim-ministru.

ludovicorban

Foto: Ludovic Orban , Presedintele PNL

pnl2018

Rezultate electorale 1990-2016

Alegeri parlamentare 1990: 7,06% la Senat si 6,41% Camera Deputatilor. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64%. (#2)
Alegeri locale 1992: PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti si postul de primar ale Sectoarelor 1 si 5. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 3,60%. (#7)
Alegeri parlamentare 1992: 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)
Alegeri locale 1996: PL-93 obtine 3%. PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si doua mandate de primar resedinta de judet (Baia Mare, Deva). Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 3,60%. (#8)
Alegeri parlamentare 1996: PNL a candidat pe listele Conventiei Democrate Romane CDR obtinand de 25 mandate de deputat si 16 mandate de senator. Media MO = 6,18%. (#5)
Alegeri locale 2000: PNL castiga 4 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL obtine 251 mandate de primar (8,50%), 3.978 de mandate de consilieri locali (10,02%) si 160 de mandate de consilieri judeteni (9,31%). (#4). Media VUM = 9,64% (#3)

PNL132

Alegeri parlamentare 2000: PNL obtine 7,48% la Senat (13 mandate de senator) si 6,89% la Camera Deputatilor (30 de mandate de deputat). (#4)
Alegeri prezidentiale 2000:  Candidatul PNL la scrutinul prezidential, Theodor Stolojan obtine 11,78%. (#3)
Alegeri locale 2004: PNL a candidat in Municipiul Bucuresti si Cluj alaturi de PD sub formula aliantei electorala „Alianta Dreptate si Adevar” ADA, obtinand majoritati in ambele consilii locale. PNL a castigat primaria Sectorului 1 in persoana lui Andrei Chiliman si a reconfirmat in 5 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL a castigat 443 de mandate de primari (14,12%), 7.036 de mandate de consilieri locali (17,58%) si 281 de mandate de consilieri judeteni (19,57%).  PNL a format alaturi de alte formatiuni politice majoritatea in 13 consilii judetene. In sase din cele 13 judete PNL a castigat prin negocieri presedentia consiliului judetean. (#2) Media VUM = 24,08%
Alegeri parlamentare 2004: PNL a candidati alaturi de PD sub formula electorala „Alianta Dreptate si Adevar” ADA. PNL a obtinut 28 de mandate de senator (20,44%) si 64 de mandate de deputat (19,28%). (#2)
Alegeri europarlamentare 2007:  PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#3)
Alegeri locale 2008: PNL a castigat cinci consilii judetene si a reconfirmat mandatul in Sectoru 1 si cele 5 municipii resedinta de judet. PNL a obtinut 706 mandate de primar (22,18%), 8.529 de mandate de consilieri locali (21,16%) si 289 mandate de consilieri judeteni (21,59%). (#3) Media VUM = 12,05%
Alegeri parlamentare 2008: PNL a obtinut 18,74% la Senat (28 mandate) si 18,57%, la Camera (65 mandate). (#3)
Alegeri europarlamentare 2009: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari. (#3)
Alegeri prezidentiale 2009:  Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate). (#3)
Alegeri locale 2012: Alegeri locale. PNL obtine  candidat in aliantele electorale ACD, USL, dar si pe liste proprii cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.
Alegeri parlamentare 2012: PNL a obtinut 25% din mandatele parlamentare. In Senat PNL detine 51 mandate, la Camera PNL detine 101 mandate. Media VUM = 25, 85%.
Alegeri europarlamentare 2014: PNL a obtine 15,4% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#2)

220px-Constantin_I._C._Bratianu

Foto: Ionel C. Bratianu

Alegeri prezidentiale 2014: Presedintele PNL Klaus Iohannis este ales cu 54,43% presedinte al Romaniei.

Alegeri locale 2016: PNL obtine in cadrul alegerilor locale scorul de 31,93% si 1.081 de primarii.

Alegeri parlamentare 2016: PNL obtine 20,39% la Senat si  19,95% la Camera Deputatilor.(#2). In Senat PNL este reprezentat de 20 de Senatori. Camera Deputatilor cuprinde 31 de de Deputati.

ACL

Platforme-program:

Mihail Kogalniceanu, „Programa de la Mazar-Pasa aplicata de guvernul domnului Ion C. Bratianu”. Cuvant rostit in sedintele Camerei Deputatilor din 26 si 27 ianuarie 1883, Bucuresti, 1883.

George Cantacuzino, „Catre Provinciile desrobite”. Manifestul program al Partidului National Liberal, Bucuresti, 1920.

Sinteza:

PNL este cel mai vital partid politic din Romania: 23 congrese, 7 presedinti, 10 partide fuzionate prin comasare. 250.000 de membri cotizanti.

PNL

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

27031918_o

Congresul PNL. Primele concluzii

Congresul PNL. Primele concluzii

Fata de „spectacolul” cu accente tragi-comice oferit cu putin timp in urma de PSD, congresul PNL a aratat cu totul diferit, din puncte de vedere semnificative. Pentru cei care sperau ca va fi marcat de scandaluri, congresul PNL n-a oferit nimic. Pentru cei care se temeau sa nu iasa „circ”, cu atat mai putin. Celor care vorbeau, mai mult in gluma sper, decat in serios, de „pericolul dictaturii” le-a oferit o mostra de competitie si democratie. Fiind inca sub impresia ultimelor doua zile, putem trage cateva concluzii la cald: 1. Crin Antonescu – victorie fara drept de apel Crin Antonescu a fost nu doar reconfirmat printr-un vot categoric, dar iese intarit din acest congres in termeni de legitimitate, leadership si imagine. Crin Antonescu este nu doar presedintele PNL, ci liderul PNL, iar, din acest punct de vedere, formula de vot pe echipa pe care a ales-o ii confera un tip de suport politic si institutional, pe care pana acum l-a avut in mai mica masura si care ii este absolut necesar pentru a avea succes in obiectivele pe care le-a afirmat. 2. Fara cooperative, listute, tradari si joc la doua capete. Daca ceva a lipsit la acest congres, si ma bucur ca s-a intamplat asta, au lipsit celebrele listute vehiculate prin sala si date delegatilor, rezultate in urma unor lungi negocieri prin restaurante si a socotelilor pe criteriul „care cati delegati are”. Noaptea dinaintea congresului era, de obicei, punctul culminant al acestora, iar locurile de intalnire si cazare ale delegatilor adevarate „centre de comanda” ale diferitelor tabere. Iar dupa vot urma invariabil „contabilizarea” si tot invariabil constatam ca cineva a tradat, ca altcineva a jucat la doua capete, ca unii au reusit sa pacaleasca pe toata lumea, iar altii au pierdut pentru ca au avut cuvant. Poate ca astea au facut candva deliciul unora, din interiorul sau din afara partidului si erau un element de spectacol, dar in mod cert nu erau o expresie a mult clamatei „democratii interne” sau a unei competitii transparente si echitabile. Sunt in PNL din 1998 si cred ca este primul congres desfasurat de la un cap la altul „la vedere”, cu cartile pe fata. 3. Discutiile, unele artificial intretinute, altele cu caracter de diversiune, despre intrarea la guvernare cu PDL, despre posibile aliante cu PDL sau PSD, despre constructii politice care sa inglobeze PNL, iau sfarsit aici. Obiectivul PNL de a deveni partidul numarul unul din Romania si strategia politica sintetizata de titlul motiunii castigatoare „Prin noi insine! Acum” exclud variantele de mai sus, la acest moment si din postura de partid secundar. In plus, PNL asuma in mod expres, pentru prima data, obiectivul castigarii alegerilor si isi orienteaza actiunile politice si constructia identitara in functie de acest obiectiv. Congresul s-a incheiat, de maine incepem o noua etapa, cu mai multe provocari si obstacole, in care va fi nevoie de multa energie, determinare si consecventa, dar la finalul careia putem reusi „prin noi insine.”

Sursa: Iulia Huiu

De la Congresul PNL, ziua 2 #NouaPolitica (updates)

Ziua 1 a fost obositoare si fara “transmisie” din cauza de defectiune de utilaj laptop.

Ziua 2 a inceput, cu bloggerii alaturi. Inca mai asteptam sa soseasca multi dintre ei. Delegatii PNL s-au adunat destul de greu, suntem inca la discursurile invitatilor: lideri de sindicate samd

– Probabil va fi o zi linistita dupa cum se asteapta majoritatea celor de aici, victoria lui Crin Antonescu fiind 99% asigurata inca de la la Delegatia Permanenta de joi.
– Ludovic Orban a reusit sa adune “de-o lista” azi-noapte, dar grosul liderilor influenti este prezent pe lista lui Crin.

– Discurs Crin. Nu am apucat sa aud pre mult. Lumea vrea sa cunoasca bloggerii si ma transform in interfata 🙂 Intre timp se preda mandatul actualei conduceri.

– Au inceput prezetarile platformelor. Crin citeste, nu vorbeste liber, entuziasmul e redus de aceea in sala. De retinut: “Democratia in Romania e o partitocratie”. On a collision course cu discursul Basescu. Hm. O sa revin pe tema asta.

– Discurs lung pentru Crin. O ora si ceva cred. Durata lecturarii e probabil legata si de dorinta lui CA de a puncta ideea de”program” ca nucleul al candidaturii sale. Intre timp o parte din bloggeri au fost mutati ca sa se faca loc birourilor de vot. Spatiul e resursa rara 🙂

– La un moment dat au “tabarat” si televiziunile pe bloggeri, curiosi despre ce fac ei aci ;). Poate se apuca sa ii intrebe si ei pe jurnalisti ce fac pe aici :-p

– (13:45) S-a terminat scurta prezentare facuta de Orban. Degajat, usor dezinteresat as spune. Si lista pe care a construit-o e formata de altfel din oameni aflati mai putin in atentia publica in ultima vreme sau lideri locali PNL mai necunoscuti in plan national. O lista a unei candidaturi “de principiu”.

– (14:05) Discursuri de sustinere: Fenechiu, Petre Roman, Vosganian …

– (15:25) Dupa cele cateva discursuri a incept procesul de vot. Atmosfera foarte linistita, doar aglomeratia de la vot aduce aminte de tumultul de anul trecut de la Congresul in care a fost ales Crin presedinte. Probabil ca numaratoarea va fi gata undeva in jur de ora 19.00. Intre timp au mai plecat dintre bloggeri si in curand cred ca vom pleca toti; nu mai sunt evenimente de nici un fel.

Sursa: Agentia de Rating Politic

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: