SCRISOARE CĂTRE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I

RegeleNostru

SCRISOARE CĂTRE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I

Majestatea Voastră,

Vreau să vă asigur de respectul și recunostința mea deosebită față de instituția monarhică și față de Majestatea Voastră.

Sire, rămâneţi pentru noi un model de verticalitate şi patriotism, un exemplu pentru ceea ce înseamnă un român adevărat, care respectă istoria, valorile, cultura şi tradiţiile ţării noastre.

Vă scrie un veteran de război, pe care-l leagă amintiri ce nu s-au estompat, chiar cu trecerea nemiloasă a timpului.

Am venit în București cu tatăl meu, care vroia să mă pună ucenic la vreo cizmărie sau croitorie. Când am trecut prin fața Palatului Regal, se schimba garda. Mi-am dorit să fiu în fanfara armatei regale, ceea ce am și reușit intrând ca, copil de trupă în fanfară sub conducerea profesorului Petre Giugaru, fratele marelui actor Alexandru Giugaru. Sire, îmi revin în amintiri clipele în care Majestatea Voastră îmi luați bețele de la tobă, eu având de tras cu maestrul Giugaru, din cauza faptului că nu aveam cu ce bate.

Sunt unul dintre puținii veterani de război rămași în viață. Tatăl meu, Serghe, a luptat în cele două războaie mondiale, fiind răsplătit după Primul Război Mondial ca toți luptătorii în război.

Mă numesc Stănescu Emilian. Provin dintr-o familie de regaliști convinși. Am învățat să citesc în clasa a doua. Țin minte că, citeam articole despre venirea lui Hitler la putere în Germania. Am vrut să vă cunosc mai bine, Sire, dar am plecat în război împreună cu fanfara regală, cu care cântam pentru bravii ostași români și la bine și la rău.

M-am întors pe jos din Munții Tatra. Rușii luaseră trenurile și tansportau în vagoane toate așa zisele capturi de război din Germania. Am luat-o pe jos până în țară. Am făcut 6 luni. Întors în țară, am primit din partea comuniștilor o decorație și cam atât. În schimbul decorației, mi-au luat toate pământurile de la tata. Am fos martor la nenorocirile făcute de comuniști. Mi-aș fi dorit să fiu iar copil de trupă, cu condiția ca timpurile să se întoarcă înapoi. Bunicul meu a construit prima cale ferată care lega București de Călărași, fiind recompensat de Alexandru Ioan Cuza.

Sunt mandru, Sire, că v-am cunoscut, sunt unul dintre puținii veterani care mai au ce povesti nepoților . Așa cum și cei din familia mea, mi-au povestit la rândul lor despre Regele Carol I sau Ferdinand. Sunt născut pe 1 iulie 1925. Mi-aș fi dorit să ajung la Majestatea Voastră la Palat, pentru a vă revedea după atâta timp. Vârsta, însă își spune cuvântul.

Sunt un adevărat izvor de amintiri pentru cei ce au avut răbdarea să mă asculte. Sunt printre primii angajați ai Filarmonicii din Craiova, după ce am fost detașat de la Ateneul Român din București. Am iubit și iubesc arta, frumosul în general. Poate, dacă aș avea talent scriitoricesc aș fi intitulat această scrisoare: Scrisoare de un copil de trupă către un rege. Mă joc cu cuvintele; e cam tot ceea ce mai pot face la vârsta mea. Mi-aș fi dorit măcar pentru o clipă să retrăiesc timpurile în care eu să fiu un artist-copil în devenire Majestatea Voastră, regele României Mari.

Eu nu am cotropit pământurile care nu erau ale noastre și n-am pândit ceasurile de întuneric ale vecinilor noștri pentru ca să infigem pumnalul în spatele lor indoit.

Eu am imbrățișat cu generozitate creștină pe cei care mi-au cerut ajutorul în timpuri grele, chiar când fapta mea nu a fost înțeleasă și urmată.

Vă mulţumesc, Majestate, pentru că în acesta perioada sunteţi o prezenţă activă în viaţa poporului român şi îi insuflaţi speranţa într-un viitor mai bun.

Eu, care bat spre porțile apusului vieții, am o dorință ce poate mi se va îpmlini. O scrisoare, un semn de la Majestatea Voastră. Eu, am întâlnit un singur rege. Sire, ați cunoscut atâția aoameni, încât nu știu dacă vă mai amintiți de mine, mai ales că anii necruțători, au lăsat semne peste copilul de trupă din 1930 care a avut cinstea să stea o scurtă perioadă în preajma Majestății Voastre.

Primiţi, vă rog întreaga mea preţuire, admiraţie şi consideraţie pentru activitatea Voastră pusă în slujba ţării şi a poporului român!

Alese aprecieri,
Stănescu Emilian

 

Sursa informationala: Casa Regala

De 10 Mai

Autor: Daniel Gheorghe

Sursa informationala: National-Liberal.ro

Ziua de 10 Mai are o triplă şi unică configuraţie în calendarul marilor sărbători ale neamului românesc: este ziua depunerii jurământului principelui Carol ca domn al României în anul 1866 în urma unui plebiscit popular, este ziua ratificării de către Senat a Independenţei de stat a României în anul 1877 şi este, în final, ziua încoronării lui Carol I, alături de Regina Elisabeta, ca Rege al României în anul 1881.

10 Mai este ziua naşterii naţiuni româneşti moderne şi este ziua afirmării complete a identităţii naţionale şi europene a neamului căruia îi aparţinem. Astfel, această zi este o zi a contractului social întru democraţie şi monarhie, este o zi a demnităţii naţionale şi a exprimării sociale şi militare a românismului şi finalmente a Regalităţii noastre. Prin sacrificiul din Războiul de Independenţă este o zi a armatei, prin ungerea lui Carol Rege pe tronul Basarabilor şi Muşatinilor este o zi a Bisericii, prin consimţământul popular este o zi a maselor civice. Tocmai acesta este rolul Regelui şi a instituţiei monarhice: rolul de stâlp al naţiunii române, alături de Biserică şi Armată. La fel cum statul se sprijină pe educaţie, justiţie, sănătate ori cultură. Statul este un instrument al „corpus-ului” naţional şi se gestionează prin elemente de simbolism şi instrumentar politic. Dar naţiunea este mai presus de stat şi ea trebuie să se menţină ca un reazem suprem pentru fiecare cetăţean şi să treacă dincolo de faptele de natură personală ori strict practică.

Cred că România are nevoie mai mult ca oricând de o renaştere a acelui principiu solar, acel principiu prin care Regele este un reprezentant legitim al naţiunii respective în faţa Lui Dumnezeu. Regele este un om de stat ce poartă în sine atât o răspundere fizică cât şi una metafizică. Regele este un „metaguvernant”, greşeala lui în faţa destinului naţional şi a propriei sale datorii este precum cea a preotului care ar divulgă sfânta taină a spovedaniei.

Nu voi uita niciodată ceea ce simplu dar adânc îmi spunea, în 1992, străbunicul meu: „nu vorbi de rău pe Rege, tată, că e păcat. E Regele nostru.” Ca atare, Regele are o răspundere pe care trebuie să o înţelegem şi să o percepem ca atare. Scriptura ne învaţă să nu judecăm, şi ca urmare sunt convins că asemeni marilor duhovnici ai neamului, nu noi suntem în măsură să-i judecam pe cei patru Regi ai noştri.

Bogăţia unui Rege precum este Suveranul nostru, Mihai I, este mai înainte de toate o bogăţie morală şi spirituală. Mihai I este prin firea lucrurilor un mare protector al neamului românesc şi un simbol al lumii căreia această ţară îi aparţine şi din care a fost răpită în cei 42 de ani de totalitarism comunist.

Regele nu este un om politic, el este Patriarhul societăţii civile româneşti!

Regele Mihai este simbolul rezistenţei noastre împotriva a tot ceea ce este străin de mersul firesc al destinului naţional al României. Regalitatea înseamnă istorie şi Regalitatea este acel model care ne lipseşte acum. Regalitatea este veriga lipsă a oricărui proiect temeinic de construcţie instituţională, la acest moment. Cred că este de datoria noastră să redăm României cursul natural şi să închidem lunga şi nefireasca acoladă republicană. Republica, la noi, s-a dovedit a fi un regim al vulgului şi al lumpenului. Republica noastra este una ilegitimă, este rodul unui „viol” ticălos, ilegitim şi ilegal petrecut la 30 decembrie 1947.

Romania datorează Regalităţii statutul său contemporan şi modernizarea alături de închegarea acestui spaţiu românesc ce părea imposibil de reunit pe la mijlocul sec al XIX-lea. Monarhia şi vechea elită politică românească au construit aceea Românie Mare şi modernă la care astăzi privim cu nostalgie, regret, speranţă şi incertitudine. România are nevoie de libertate, de nobleţe şi de tărie morală! România are nevoie de valorile acelui 10 Mai în care aveau loc celebrele „bătai cu flori de la sosea”!

Petre Ţuţea spunea despre monarhie ca este „forma ideala de guvernământ”: „Monarhia, spunea Tuţea, ar presupune alegeri, şi partide şi un arbitru: acest arbitru văzând părţile politice, în conflict, alege el, de fiecare dată, dar n-o alege pe cea mai populară ci pe cea mai adecvată interesului general. Deci monarhia nu are criterii de conducere democratice. De fapt, monarhia a făcut România Mare, iar democraţia a mai redus-o.”

Monarhia constituţională este cea mai modernă formă de guvernământ din lume şi cred că este unica alternativă viabilă la corectarea din rădăcini a acestei democraţii neconsolidate şi în veşnică tulburare şi criză în care trăim cu toţii!

Dar este 10 Mai şi trebuie să ne îndreptăm toate gândurile nostre spre Casa Regală a României. Un gând bun trebuie să plece din sufletele noastre spre Casa de România şi spre toţi conaţionalii noştri ce simt româneşte!

Să ne trăiţi, Majestate!

Programul sărbătoririi Regelui Mihai

 

Sursa informationala: Romania, Altfel. Un blog de Principele Radu al Romaniei

Programul “Jubileului 90” al Majestății Sale Regelui Mihai I al României

Septembrie,octombrie și noiembrie 2011
București

Compact-discul “Muzica Regelui”,
sâmbătă 24 septembrie 2011

•    Publicat de Editura Curtea Veche (compact-disc; carte cu fotografii și text în limbile engleză și română).
•    Compact-discul conține muzica preferată a Regelui Mihai și a Reginei Ana. Fotografiile sunt în mare parte inedite și aparțin Arhivei Casei Regale.Text de Principele Radu al României.
•    Lansarea a avut loc sâmbătă 24 septembrie 2011 la Băneasa Shopping City.
•    Au participat la lansare Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu.
•    CD-ul a fost lansat pe 2 octombrie 2011 la Iulius Mall din Timișoara și la Mall din Arad.

Medalia Jubiliară “Regele Mihai 90”,
luni 3 octombrie 2011

•    Medalia a fost creată de Casa în Regală în colaborare cu Banca Națională a României. A fost executată la Monetăria Statului. Are diametrul de 70 mm și este din tombac auriu.
•    Lansarea a avut loc în sala “Mitiţă Constantinescu” a Băncii Naţionale a României, luni 3 octombrie 2011, într-un eveniment găzduit de Guvernatorul Băncii Naționale, dl Mugur Isărescu.
•    Au participat la lansare Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu.

Regata “Regele Mihai 90”,
sâmbătă 8 și duminică 9 octombrie 2011

•    Competiție organizată de Yacht Clubul Regal Român cu ocazia aniversării Majestății Sale Regelui.

Volumul “Anul Regelui”,
vineri 21 octombrie 2011

•    Volum publicat de Editura Curtea Veche. Este a treia publicație dedicată aniversării Majestății Sale Regelui Mihai, după volumul “Lumea Regelui”, la Editura Polirom, și compact-discul “Muzica Regelui”, la Editura Curtea Veche.
•    Volumul este scris de Principele Radu al României și reprezintă o trecere în revistă, cu fotografii și text, a unui an din viața Majestății Sale și a Familiei Regale.
•    Lansarea are loc vineri 21 octombrie 2011, la ora 11, la Muzeul de Istorie a României.
•    Din partea Familiei Regale vor participa la lansare Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta, Principele Radu și Principele Nicolae.
•    Accesul presei este liber.

Expoziția “Regele Mihai – 90” la Castelul Peleș,
21 octombrie 2011

•    Expoziție realizată de Muzeul Național Peleș.
•    Vernisajul expoziției va avea loc vineri 21 octombrie 2011, la ora 15.
•    Din partea Familiei Regale va participa la lansare Alteța Sa Regală Principele Nicolae.
•    Accesul presei este liber.

Palatul Elisabeta,
sâmbătă 22 octombrie 2011

•    La ora 10, la Palatul Elisabeta va avea loc primirea de către Majestatea Sa Regele Mihai I a delegației Asociației Foștilor Deținuți Politici.
•    La ora 10.30, la Palatul Elisabeta va avea loc primirea de către Majestatea Sa Regele Mihai I a delegației Școlii generale “Regele Mihai” din București.

Palatul Elisabeta,
duminică 23 octombrie 2011

•    La ora 10, Majestatea Sa Regele va primi reprezentanții Bisericii greco-catolice din Episcopia București.
•    La ora 16, la Palatul Elisabeta va avea loc ceremonia de onorare a Regelui Mihai de către oficialități ale Republicii Cehe. Majestatea Sa va primi titlul de Cetățean de Onoare al  orașului Kroměříž. La eveniment vor participa membri ai Familiei Regale. Accesul presei este liber la acest eveniment.

Prânz oficial la Banca Națională a României,
luni 24 octombrie 2011

•    Evenimentul are lor la Sala de Marmură a Băncii Naționale a României, de la ora 13 la ora 14.30.
•    Prânzul este oferit de Majestatea Sa Regele unor personalități românești cu ocazia zilei sale de naștere. Vor lua parte oameni politici, oameni de știință și artă, oameni de afaceri, personalități ale societății civile și reprezentanți ai presei.
•    Prânzul are loc în prezența Regelui Mihai și a Reginei Ana, Principesei Moștenitoare și Principelui Radu, Principesei Elena, dlui Alexander Nixon, Principesei Irina, dlui John Wesley Walker, Principesei Maria, Principelui Nicolae și surorii sale, Elisabeta-Karina.
•    Prezența presei este limitată.

Expoziția “Stella Maris – Inima Reginei” la Muzeul Țăranului Român,
luni 24 octombrie 2011

•    Expoziția de pictură a doamnei Miruna Budișteanu “Stella Maris – Inima Reginei” este găzduită de Muzeul Țăranului Român.
•    Vernisajul are loc luni 24 octombrie 2011, la ora 16.
•    Din partea Familiei Regale vor participa la vernisaj Altețele Lor Regale Principesa Elena și Principesa Irina, dl Alexander Phillips Nixon și dl John Wesley Walker.
•    Accesul presei este liber.

Gala anuală a Fundației Principesa Margareta a României la Ateneul Român,
luni, 24 octombrie 2011

•    Concertul are lor la Ateneul Român luni, 24 octombrie 2011, la ora 18.
•    Gala este organizată de Fundația Principesa Margareta a României. Este a patra gală anuală de binefacere organizată la Ateneul Român cu ocazia zilei de naștere a Majestății Sale, de către Fundație.
•    Va concerta Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijată de maestrul Christian Badea. Solist Remus Azoiței.
•    Vor lua parte Regele Mihai și Regina Ana, Principesa Moștenitoare și Principele Radu, Principesa Elena, dl Alexander Nixon, Principesa Irina, dl John Wesley Walker, Principesa Maria, Principele Nicolae și sora lui, Elisabeta Karina.
•    Accesul presei este limitat.

Ședința solemnă a Camerelor reunite ale Parlamentului României,
marți, 25 octombrie 2011

•    Evenimentul are loc în Sala de plen a Parlamentului României, marți 25 octombrie 2011, la ora 10.
•    În cadrul ședinței solemne, Majestatea Sa Regele se va adresa națiunii române de la tribuna Parlamentului.
•    La eveniment vor fi prezenți membrii Familiei Regale.
•    Accesul presei este condiționat de procedurile de acreditare stabilite de către Parlament.

Spectacol de gală la Opera Națională,
marți, 25 octombrie 2011

•    Evenimentul are lor în Sala mare a Operei Naționale din București, marți 25 octombrie 2011, la ora 19.
•    Gala va putea fi urmărită gratuit de bucureșteni, în parcul din fața Operei Naționale, unde Primăria Municipiului București va instala ecrane și sistem de amplificare pentru ca spectacolul de pe scenă să poată fi urmărit în aer liber de 5,000 de persoane.
•    Seara va fi onorată de prezența soliștilor Nelly Miricioiu, Teodor Ilincăi, Vlad Miriță, a Orchestrei Operei Naționale și a Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale.
•    Vor lua parte Regele Mihai și Familia Regală a României.
•    Vor fi prezenți membri ai Familiilor Regale din Europa și din Asia, precum și un număr de invitați din străinătate.
•    Majestatea Sa va apărea pe treptele Operei, după încheierea spectacolului de gală, pentru a saluta bucureștenii.
•    Accesul presei este limitat.

Dineul oficial în onoarea Regelui Mihai la Palatul CEC,
marți, 25 octombrie 2011

•    Evenimentul are lor în Holul Central al Palatului CEC, marți 25 octombrie 2011, la ora 21.
•    Vor lua parte Majestățile Lor Regele Mihai și Regina Ana și ceilalți membri ai Familiei Regale a României.
•    Vor fi prezenți membri ai Familiilor Regale din Europa și din Asia, precum și un număr de invitați din străinătate.
•    Dineul oficial se va încheia la ora 22.30.
•    Accesul presei este limitat.

Brunch la Palatul Elisabeta,
miercuri, 26 octombrie 2011

•    În ziua de miercuri, 26 octombrie 2011, la Palatul Elisabeta va avea loc un brunch privat, oferit membrilor Familiilor Regale europene care participă la Jubileul Regelui Mihai.
•    Evenimentul se va desfășura între ora 11 și 13. Sărbătoarea găzduită de Sala Regilor și Sufrageria Mare va avea un caracter privat.

Spectacolul “Royal Fashion”,
miercuri, 26 octombrie 2011

•    Evenimentul este organizat de compania de teatru Passe Partout Dan Puric și va avea loc la Sala Rapsodia din Capitală miercuri, 26 octombrie 2011, la ora 19.
•    Vor fi prezenți în sală membri ai Familiei Regale a României și ai altor Familii Regale europene.
•    Accesul presei este liber.

Decorări ale unor personalități la Palatul Elisabeta,
joi 27 octombrie 2011

•    În ziua de joi 27 octombrie, Regele Mihai I va decora o serie de personalități din România, Europa și Statele Unite ale Americii, cu ocazia zilei sale de naștere.
•    La ora 10, în Sala Regilor, Majestatea Sa va oferi Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate unui număr de personalități.
•    La ora 10.30, în Sala Regilor, Majestatea Sa va oferi Crucea Casei Regale a României I unui număr de personalități.
•    La ora 11, în Sala Regilor, Majestatea Sa va oferi Decorația Regală Nihil Sine Deo unui număr de personalități.
•    La ora 11.30, în Sala Regilor, Majestatea Sa va oferi calitatea de Furnizor al Casei Regale unui număr de companii și persoane.
•    La ora 12, la Palatul Elisabeta va avea loc ceremonia de onorare a Regelui Mihai de către Primăria orașului Techirghiol.
•    Accesul presei este liber la toate evenimentele.

Ziua Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate
marți, 8 noiembrie 2011

•    Ca în fiecare an, posesorii Medaliei Regele Mihai I pentru Loialitate vor serba ziua medaliei la 8 noiembrie, de ziua sfinților Mihail și Gavril.
•    Cu această ocazie va avea loc un concert al Cameratei Regale în Sala Regilor a Palatului Elisabeta, la ora 17.
•    Participanții vor fi invitați la o recepție în Sufrageria mare, la ora 17.50.
•    Accesul presei este liber.

Volumul și CD-urile publicate de Radio România,
miercuri, 9 noiembrie 2011

•    Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, Majestatea Sa Regele va fi omagiat de Societatea Română de Radio cu un volum și două compact-discuri conținând mesaje ale Regelui Mihai și interviuri realizate de Radio România în ultimii douăzeci de ani.
•    Lansarea are loc în foaierul Sălii Radio, la ora 11.
•    Accesul presei este liber.

Seara Palatului Elisabeta dedicată Asociației Române de Presă Sportivă
miercuri, 9 noiembrie 2011

•    Majestatea Sa Regele, prin mijlocirea Alteței Sale Regale Principesei Moștenitoare Magareta, va acorda Înaltul Patronaj Asociației Române de Presă Sportivă.
•    Evenimentul va avea loc miercuri, 9 noiembrie 2011, la ora 18, la Sala Regilor de la Palatul Elisabeta.
•    La eveniment vor fi prezente Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu.
•    Accesul presei este liber.

DVD-urile publicate de Televiziunea Română,
joi, 10 noiembrie 2011

•    Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, Majestatea Sa Regele va fi omagiat de Televiziunea Română cu un DVD conținând patru filme realizate de televiziunea națională în ultimii ani.
•    Lansarea are loc joi, 10 noiembrie 2011, în clădirea Televiziunii Române.
•    Din partea Familiei Regale vor participa la lansare Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu.
•    Accesul presei este liber.

Seara Palatului Elisabeta dedicată
Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative la 20 de ani,
joi, 10 noiembrie 2011

•    Cu ocazia împlinirii a douăzeci de ani de la fondarea Școlii, o ceremonie va avea loc la Palatului Elisabeta joi, 10 noiembrie 2011, la ora 18, în Sala Regilor.
•    Ceremonia va fi urmată de o recepție în Sufrageria Mare, la ora 18.30.
•    La eveniment participă Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României.
•    Accesul presei este liber.

„Sinteza Zilei”, in această seară, în direct, de la Palatul Elisabeta

Astăzi, la ora 21.45, ASR Principesa Moștenitoare Margareta și ASR Principele Radu al Romaniei vor fi gazdele dlui Mihai Gâdea și ale echipei de la televiziunea Antena 3, care va transmite în direct din Salonul Alb al Palatului Elisabeta o ediție specială a emisiunii “Sinteza zilei”.

Emisiunea „Sinteza Zilei” o puteti urmari aici.

Inregistrarea emisiunii poate fi urmarita aici.

Manifestul Regal – un manifest pentru normalitate democratică şi instituţională în România

 

 

Manifestul regal

un manifest pentru normalitate democratică şi instituţională în România


 

 

„Monarhia este un sistem de guvernământ în care puterea este exercitată pentru binele tuturor.”

(Aristotel, filosof grec)

„Monarhia parlamentară îndeplineşte un rol pe care niciun preşedinte ales nu-l poate îndeplini niciodată. Ea limitează formal setea de putere a  politicienilor, deoarece prin ea funcţia supremă în stat este ocupată odată pentru totdeauna.”

(Max Weber, economist german)

 

„Publicul a ajuns să accepte ideea că monarhia este cea mai bună formă a autorităţii constituţionale şi un mod bun de a păstra ţara unită, întreagă, laolaltă într-o lume în schimbare.”

(Tony Blair, premier britanic)


~10 Mai 2011~

La 30 decembrie 1947 România a început un proces de transformare continuă prin degradare statală şi instituţională. Într-o singură zi, printr-un act semnat sub presiunea şantajului, statul român a pierdut ultimul simbol al identităţii şi democraţiei, devenind o colonie stalinistă. În 1947 statul român a pierdut mai mult decât un rege. A pierdut prestigiu, credibilitate internaţională, demnitate, loialitate şi simţ al răspunderii – calităţi care au fost inaugurate în practica politică autohtonă începând cu 1866, anul devenirii noastre ca naţiune. Statalitatea şi regimul democratic-constituţional au fost suprimate, istoria cenzurată şi mitizată iar valorile răsturnate. Cei aproape 50 de ani de comunism au modificat radical România, de la mentalitatea civică, la aspectul fizic al comunităţilor urbane şi rurale, depărtându-ne astfel de Europa şi apropiindu-ne tot mai mult de un model statal sovietic, total nereprezentativ pentru societatea românească.

În decembrie 1989 românii au repudiat regimul comunist şi şi-au recâştigat democraţia şi libertatea, dar nu şi-au recăpătat identitatea, valorile şi simbolurile statale. Din orgoliu şi interes personal, noua elită politică a preferat să nu repare erorile trecutului şi să nu reaşeze statul român pe făgaşul său natural. După mai bine de 60 de ani de pribegie republicană, România este astăzi o ţară cu o reputaţie slabă pe plan internaţional, cu instituţii neconsolidate, cu reprezentanţi puţin sau deloc sensibili la năzuinţele şi problemele societăţii, cu o tânără elită intelectuală care îşi caută destinul în străinătate.

Considerând că România nu este o întreprindere privată care se conduce după bunul plac al oamenilor politici şi încrezători în reafirmarea demnităţii şi prestigiului demult pierdute, relansăm prin acest manifest ideea discuţiei publice privind restauraţia monarhiei constituţionale. Acesta nu este un manifest pentru a elogia trecutul, ci un manifest argumentat pentru o construcţie temeinică a viitorului ţării noastre.

ARGUMENTUL INSTITUŢIONAL

de Vlad Badea

(1) Independenţa şi neutralitatea politică sau omul de stat vs omul politic

De la crearea funcţiei de Preşedinte al României în 1974 şi până astăzi, experienţa politică ne-a demonstrat că oricare om politic român va ajunge să exercite această înaltă demnitate publică nu va reuşi în cursul mandatului să păstreze o relaţie echidistantă şi independentă faţă de partidele parlamentare. Rând pe rând, discret sau făţiş, toţi preşedinţii au căutat să-şi instaleze premierii preferaţi şi să promoveze partidele care i-au propulsat, în detrimentul celorlalte, sfidând constituţia, opinia publică sau majoritatea parlamentară. Astfel, România nu a avut niciodată un şef de stat al tuturor românilor, ci un preşedinte politic, de stânga sau de dreapta.

Revenirea la monarhia constituţională ar înlătura problema favoritismului în practica politică românească. Monarhul este prin natura sa un om de stat şi nu un politician, astfel că el este dezlegat de orice legături personale sau financiare faţă de partide. Independenţa şi neutralitatea sunt utile în măsura în care dorim ca poziţia fruntaşă în statul român să fie reprezentativă pentru toţi românii, nu doar pentru aceia cu anumite afinităţi politice.

(2) Reprezentarea şi guvernarea – două competenţe distincte

Din necesitatea electorală de a se afirma în faţa competitorilor politici, preşedinţii au fost nevoiţi să intervină deseori în afacerile guvernamentale, fără a avea însă o bază constituţională pentru o asemenea implicare. Intervenţia preşedinţilor în administrarea statului şi diferenţele de opinii dintre aceştia şi premierii lor au condus de multe ori la blocaje în relaţia dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria. Dintre acestea reamintim conflictul Ion Iliescu – Petre Roman (soluţionat prin mineriade), conflictul Emil Constantinescu – Victor Ciorbea, conflictul Ion Iliescu – Adrian Năstase pe tema alegerilor anticipate şi, nu în ultimul rând, conflictul Traian Băsescu – Călin Popescu Tăriceanu, a cărui expresie se regăseşte în alungarea de la putere a partidului prezidenţial şi în formarea majorităţii netransparente din parlament (dintre liberalii care guvernau şi social-democraţii din opoziţie).

Rolul primului ministru, demnitarul legitim în actele guvernării statului, a fost adesea minimalizat prin implicarea excesivă şi neautorizată a preşedintelui, înaltul demnitar însărcinat cu reprezentarea statului şi a cetăţenilor. În replică, premierul, frustrat de subminarea şi desconsiderarea puterilor sale de către preşedinte, a contribuit la materializarea unor planuri pentru înlăturarea rivalului său. Aşa s-a ajuns, de pildă, la suspendarea Preşedintelui României în 2007, care a paralizat mersul firesc al statului pentru câteva săptămâni.

Conflictul dintre puterea care reprezintă statul (preşedinte) şi puterea care îl guvernează (premier) se datorează în principal dorinţei celei dintâi de a o domina pe a doua. Acest conflict alimentează neîncrederea în instituţii şi în buna lor funcţionare şi influenţează negativ percepţia mediului internaţional asupra stabilităţii politice interne din România.

Restauraţia monarhiei constituţionale ar soluţiona definitiv problema relaţiei dintre reprezentantul naţiunii şi conducătorul ei. Atribuţiile monarhului constituţional sunt limitate la puteri ceremoniale, simbolice şi de reprezentare a statului şi cetăţenilor. El nu mai are nevoie să concureze cu premierul în administrarea statului, pentru a-şi demonstra capabilitatea, deoarece poziţia sa în stat este asigurată pe viaţă. Prin urmare, monarhul va fi întotdeauna îndemnat să-şi asume doar atribuţiile constituţionale de reprezentare, lăsând astfel guvernarea în sarcina acelora mandataţi să o înfăptuiască.

(3) Dimensiunea diplomatică a regalităţii

Monarhia este prin ea însăşi o punte de legătură cu alte state, deoarece relaţii de rudenie există aproape între toate Casele Regale ale Europei. Aşadar, putem spune că regalitatea facilitează natural relaţia dintre state. Acesta nu este însă singurul argument pentru a afirma utilitatea diplomatică a instituţiei monarhiei.

Casa Regală a României a efectuat în fiecare an de la reîntoarcerea în ţară vizite externe pentru a susţine interesele României pe lângă politicieni influenţi, oameni de afaceri, organizaţii sau fundaţii non-profit din străinătate.

Probabil cel mai clar exemplu de susţinere diplomatică este efortul benevol depus în perioada postdecembristă de Casa Regală a României pentru a determina guvernele statelor membre UE şi NATO să accepte ţara noastră în cadrul acestor organizaţii internaţionale de integrare şi, respectiv, apărare. Problema aderării la spaţiul Schengen a readus în discuţie posibilitatea implicării Casei Regale în activitatea de lobby internaţional, astfel că liberalii şi conservatorii au realizat de curând vizite la Palatul Elisabeta pentru a discuta cauza comună.

(4) Monarhia – un factor psihologic pentru coeziunea socială

Monarhul este adesea considerat în societăţile vest-europene drept „părintele naţiunii”, îndeplinind un rol care transcende caracterul funcţionalist pe care îl au preşedinţii aleşi. El este un model inspiraţional care uneşte societatea şi recompensează ceremonial elitele intelectuale, profesionale sau politice. Monarhia este mult mai umană şi mai apropiată de popor decât instituţia preşedintelui, care poate fi caracterizată mai mult prin sobrietate şi – în cele mai fericite cazuri – tehnocraţie, – în cele mai rele – populism.

Modelul laudativ şi unificator al monarhiei constituţionale se contrapune astfel modelului critic şi dezbinator al prezidenţialismului cu care societatea noastră este atât de obişnuită.

(5) Continuitatea

România este la ora actuală un stat fără un proiect pentru dezvoltare durabilă. Fiecare preşedinte îşi fixează la începutul mandatului o agendă, care de cele mai multe ori nu este dusă până la capăt în cursul mandatului de patru sau cinci ani. Preşedintele succesor are propria agendă de îndeplinit, astfel că activităţile iniţiate de preşedintele anterior rămân nefinalizate şi deci fără impact în dezvoltare.

Monarhul are puterea de a sfătui şi de a încuraja partidele care se perindă la guvernare, în direcţia continuării proiectelor majore de construcţie sustenabilă a statului. Deşi nu poate aduce direct prosperitate ţării, el poate acţiona ca îndrumător pentru a se asigura o transpunere coerentă, înlănţuită şi cu efecte durabile ale diferitelor agende politice. Din acest punct de vedere, instituţia monarhiei este un element constant pe scena politică.

În acest spirit, Casa Regală a României a realizat un pas înainte în anul 2007 când a publicat documentul România – O viziune pe 30 de ani, care cuprinde o strategie concentrată pe două perioade ale dezvoltării, 2007-2017 şi 2017-2037.

(6) Profesionalizarea funcţiei de şef de stat

Prezidenţialismul porneşte din start cu un handicap în comparaţia cu modelul regalist, prin aceea că dacă în sistemul monarhic principele moştenitor este educat întreaga viaţă pentru a îndeplini într-o bună zi funcţiunea de şef de stat, preşedinţii nu beneficiază de o asemenea pregătire, întrucât pentru ei calitatea de preşedinte este o circumstanţă specială a carierei lor profesionale. Niciun cetăţean român nu ştie de la naştere că îi va reprezenta cândva pe conaţionalii săi dintr-o poziţie atât de înaltă. Prezidenţialismul devine parte a vieţii unora dintre aceşti cetăţeni norocoşi în general după vârsta de 40 de ani, când formarea academică şi profesională este în bună măsură încheiată, dar într-o direcţie care nu are nimic a face cu statul.

Astfel, am ajuns să avem în fruntea naţiunii române un neuropsihiatru (1947-1952), doi avocaţi (1952-1958 şi 1958-1961), un electrician (1961-1965), un angajat CFR (1965-1967), un ucenic de cizmar (1967/1974-1989; primul Preşedinte al României), un inginer hidroelectric (1990-1996, 2000-2004), un profesor universitar (1996-2000) şi un marinar (2004-prezent). Dintre aceştia profesorul universitar a avut cel mai scurt mandat. Toţi preşedinţii menţionaţi mai sus au slujit, în anumite perioade ale vieţii lor, Partidul Comunist Român, ai cărui membri au fost. Rezultatele acestei realităţi se observă de fiecare dată când trecem graniţa către Apus.

Decizia de a transforma un şef de stat într-un mecanic auto şi un electrician într-un şef de stat este reprezentativă pentru tabloul mai amplu al răsturnării valorilor care s-a produs în societatea românească postbelică.

Profesionalizarea funcţiei supreme de reprezentare este o condiţie necesară pentru urmărirea interesului general al românilor. Deşi nobilă şi idealistă, acordarea dreptului de reprezentare statală tuturor cetăţenilor este nerealistă prin slaba performanţă care rezultă din comparaţia cu modelul regalist. Foarte puţini români din aceeaşi generaţie ajung să beneficieze de acest drept, iar aceia care o fac nu sunt pregătiţi profesional pentru o asemenea „meserie”.

(7) Costurile

În mod eronat se afirmă că monarhiile sunt costisitoare şi greu de întreţinut. Există diferite modele în ceea ce priveşte finanţarea monarhiilor. De pildă, Casa Princiară a micului stat Liechtenstein se întreţine doar din fonduri private, constând în averea personală a Principelui domnitor. În alte cazuri, finanţarea instituţiei regalităţii se realizează atât din fonduri publice, cât şi din resurse private (de exemplu, Domeniile Coroanei).

Iată un clasament al câtorva monarhii europene, după costul per capita:

Statul

Costul (euro, 2010)

Populaţia

Cost per capita (euro)

Luxemburg

8.9 mil.

502,202 (2010)

17.7

Norvegia

27.9 mil.

4,955,200 (2011)

5.6

Olanda

39.4 mil.

16,665,200 (2011)

2.3

Belgia

13.7 mil.

11,007,020 (2011)

1.2

Marea Britanie

48.6 mil.

60,003,000 (2009)

0.8

Spania

7.4 mil.

46,030,109 (2010)

0.2

Costurile variază de la caz la caz, criteriul cel mai important fiind populaţia. Pentru un stat ca România, cu o populaţie de 22 milioane de locuitori, care în 2010 îşi fixa cheltuielile Instituţiei Preşedintelui la 40,688,000 milioane de lei (≈1.8 lei/loc. sau ≈0.5 euro/loc.), costurile în monarhie ar putea rămâne aceleaşi ca în republică.

La aceste socoteli mai adăugăm minusurile din buget care rezultă din lipsa organizării alegerilor. Imaginaţi-vă, din această perspectivă, economiile unei domnii neîntrerupte a Regelui Mihai, din 1940 şi până astăzi.

Mai putem scădea, de asemenea, costurile aferente deplasărilor şi participărilor Preşedintelui României la reuniunile internaţionale, de tipul Consiliului European, deoarece într-o monarhie constituţională primul ministru conduce diplomaţia guvernamentală, împreună cu ministrul de resort.

ARGUMENTUL ISTORIC

de Filip-Lucian Iorga

(1) Monarhia – forma de guvernământ tradiţională spaţiului românesc

Unul dintre clişeele vehiculate este acela al superiorităţii formei republicane de guvernământ, graţie tinereţii sale. Monarhia ar fi vetustă, ar reprezenta un vestigiu al trecutului, iar republica ar fi un semn al modernităţii, al unei lumi care s-a desprins de povara unui trecut incomod. Nimic mai fals! De fapt, ambele forme de guvernământ îşi au rădăcinile în vremurile antice, iar monarhia constituţională este cea mai tânără şi cea mai suplă formă de guvernare a unui stat. Astăzi, unele dintre cele mai prospere, mai libere şi mai respectate ţări din lume sunt monarhii constituţionale (Marea Britanie, Japonia, Spania, ţările scandinave etc.), iar recordurile în materie de sărăcie şi deficit democratic pot fi găsite toate în republici.

În spaţiul românesc, statul s-a născut luând chip monarhic şi a continuat să existe neîntrerupt şi prin figura voievodului. Fie că au fost fondatori precum Basarab I sau Bogdan-Vodă, garanţi ai echilibrului precum Alexandru cel Bun sau Mircea cel Bătrân, sfinţi precum Ştefan cel Mare şi Constantin Brâncoveanu, războinici precum Mihai Viteazul, constructori precum Petru Rareş, cărturari precum Dimitrie Cantemir, reformatori precum Mavrocordaţii, Ghiculeştii sau Sturdzeştii, unificatori precum Alexandru Ioan Cuza, domnitorii Moldovei şi ai Ţării Româneşti au asigurat fiinţa statului, continuitatea unor cutume, au condus oşti şi au protejat credinţa strămoşească a poporului, au reprezentat un puternic element identitar, o garanţie a demnităţii. Chiar şi domnitorii cărora le-au lipsit legitimitatea sau cinstea s-au putut raporta la modele reale, pe care republica nu ni le poate oferi.

Greutatea tradiţiei monarhice este, aşadar, strivitoare. Ce poate aşeza republica în balanţa istoriei românilor? Forma de guvernământ republicană nu a fost dorită de români, ci a fost impusă de tancurile sovietice. A adus cu sine comunismul, le-a răpit românilor libertatea, tradiţiile, prosperitatea, iar pe mulţi dintre ei i-a aruncat în închisorile politice care au împânzit ţara. Tabloul dezastruos al republicii comuniste este completat de portretul dezolant al republicii post-comuniste, ajunsă după mai bine de 20 de ani într-un impas pe care îl percepem cu toţii. Este eşecul unei forme de guvernământ care nu are nicio legătură cu trecutul ţării şi pe care ar trebui să o ajutăm cât mai repede să nu mai aibă nicio legătură nici cu viitorul ei.

În fine, să ne amintim de traseul biografic al ofiţerului Candiano Popescu, liderul efemerei republici de vodevil proclamate în 1871 la Ploieşti: după escapada republicană, el avea să ajungă aghiotantul Regelui Carol I.

(2) Moştenirea Dinastiei Române

Elitele pe care România le avea în secolul al XIX-lea erau conştiente că doar un prinţ străin pe tronul ţării ar fi putut aplana conflictele dintre facţiunile rivale, ar fi adus stabilitate şi prestigiu internaţional. Personalitatea excepţională a Regelui Carol I a adus rigoarea germană într-o ţară care se desprindea cu greu de secolele de influenţă orientală. El a condus România către independenţă, în 1877, ca monarh constituţional, asigurându-i echilibrul politic şi având un rol fundamental în modernizarea societăţii. Carol I devenise în 1866 domnitor al unei provincii otomane şi murea în 1914 ca Rege al unui stat modern, prosper şi respectat al Europei. Soţia lui, Regina Elisabeta, protectoare a artiştilor şi ea însăşi talentată scriitoare, a rămas în memoria colectivă sub numele de “Carmen-Sylva”.

Asemenea lui Carol I, Regele Ferdinand şi-a sacrificat ataşamentul faţă de Germania lui natală, pentru a respecta voinţa naţiunii pe care o reprezenta şi pentru a apăra interesele României, pe tronul căreia se afla. Sacrificiul i-a fost răsplătit, el fiind regele sub sceptrul căruia s-a împlinit visul României Mari. Tot el a dat ţării o dreaptă reformă agrară şi o nouă Constituţie. A avut-o alături pe Regina Maria, unul dintre cele mai carismatice şi mai benefice personaje din istoria României, iubită în ţară şi admirată în afara ei, curajoasă pe timp de război şi fermecătoare pe timp de pace, bun strateg înzestrat şi cu o sensibilitate artistică aparte.

Perioada interbelică, spre care privim astăzi cu nostalgie, a adus României un nou salt către prosperitate şi modernitate. În timpul domniei Regelui Carol al II-lea, ţara a atins un punct de vârf al dezvoltării sale. Ca o ironie a istoriei, până şi comuniştii aveau să se raporteze încă, după decenii, la anul 1938 ca la un an de apogeu al prosperităţii.

(3) Regele Mihai al României şi problema abdicării

Regele Mihai I a domnit în vremuri grele pentru România şi pentru lume, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La 23 august 1944 şi-a asumat, cu riscul dispariţiei sale fizice, răspunderea ieşirii din alianţa cu Germania şi a alăturat România Alianţei anti-naziste. Gestul Regelui României a scurtat războiul cu câteva luni şi a salvat zeci de mii de vieţi.

Tânărul rege a luptat apoi câţiva ani pentru menţinerea regimului democratic şi împotriva politicii de sovietizare impuse de Armata Roşie. Ţara intrase însă în sfera de influenţă a URSS şi era condamnată să rămână în lagărul comunist. La sfârşitul anului 1947, Regele şi instituţia monarhică rămăseseră ultimul obstacol în calea impunerii regimului comunist. În ziua de 30 decembrie 1947, Palatul Elisabeta a fost înconjurat de unităţi militare fidele comuniştilor, iar Garda Regală a fost dezarmată. Petru Groza şi Gh. Gheorghiu-Dej l-au silit pe Majestatea Sa Regele Mihai I să abdice, şantajându-l cu executarea a peste o mie de studenţi anticomunişti ţinuţi în arest. Sub ameninţarea anihilării fizice, Regele a semnat documentul de abdicare. Prin faptul că abdicarea s-a făcut sub presiunea şantajului, actul este lovit de nulitate. În şedinţa Parlamentului, convocată în grabă după abdicare, ar fi urmat ca aceasta să fie confirmată, dar cvorumul necesar pentru asemenea decizii nu a fost realizat. Aşadar, abolirea monarhiei nu a fost niciodată aprobată de Parlamentul României şi nici nu a fost supusă referendumului.

În exil, Regele a muncit pentru a-şi întreţine familia, continuând în acelaşi timp să-şi reprezinte poporul rămas dincolo de Cortina de Fier. După 1989, cu toată ostilitatea arătată de unele dintre autorităţile republicane, nu a făcut şi nu face altceva decât să îşi servească ţara, alături de Principesa Moştenitoare Margareta şi de întreaga Familie Regală.

România are şi astăzi marele privilegiu istoric ca Regele ei, cel care poartă cu sine istoria ţării şi a Dinastiei, să o poată reprezenta aşa cum se cuvine şi să-i poată reda chipul ei cel adevărat.

***

 „Cea mai frumoasă coroană regală este încrederea şi dragostea românilor, iar valoarea ei stă în propriile merite ale României.”

(Regele Mihai I al României)

Comunicat al MS Regele Mihai I – 10 mai 2011

Noi, Mihai I,

În virtutea autorităţii noastre nedisputate ca Şef al Casei Regale a României,

Luând în considerare decizia iubitului Nostru bunic, Regele Ferdinand I, de a conferi un caracter naţional şi independent Dinastiei şi Casei Noastre Regale,

Şi urmând datoria mea fată de istorie si fată de urmaşii şi succesorii mei,

Ţinând cont de articolele 1 (10), 15 şi Anexa 1 ale Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României, adoptate de Noi la 30 decembrie 2007,

FAC CUNOSCUT:

Art. 1 Ruperea tuturor legăturilor istorice şi dinastice cu Casa de Hohenzollern

(1) La data de 10 mai 2011 toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Princiară de Hohenzollern iau sfârşit.

(2) În conformitate cu dorinţele regretatului nostru bunic, Majestatea Sa Regele Ferdinand I, şi cu decizia Sa din anul 1921, Familia Regaiă a României şi membrii săi au purtat şi poartă numele de „al (a) României”.

Dar începând cu 10 mai 2011, Casa Regală a României nu va mai purta numele de „Hohenzollern-Sigmaringen”, şi nu va mai fi cunoscută de la această dată sub numele de „Casa de Hohenzollern-Sigmaringen.” Casa Regală română va fi cunoscută de acum înainte numai sub numele de „Casa Regală a României”.

Art. 2 Renunţarea la titlurile conferite de Capii Familiei Princiare de Hohenzollern

(1) Începând cu data de 10 mai 2011, niciun membru al Familiei Regale a României nu va mai purta şi nu va mai avea dreptul să poarte, sau să folosească, vreun titiu conferit (ereditar sau adpersonam) de orice Şef al Casei Princiare de Hohenzollern.

(2) Capul Casei Regale a României rămâne singura autoritate pentru aprobarea sau acceptarea oricărui titlu sau distincţie.

Art. 3 Amendarea Normelor Fundamentale ale Familiei Regale a României

(1)  Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României se amendează prin excluderea particulelor „de Hohenzollern,” „de Hohenzollern-Sigmaringen” şi „de Hohenzollern-Veringen,” în măsura în care se referă la oricare dintre membrii Casei Regale a României.

(2)  Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României, amendate, vor fi transmise membrilor Familiei Regale a României.

La 10 mai 2011, la Palatul Elisabeta din Bucureşti

Mihai R

Sursa informationala: Famila Regala


Casa Regala a Romaniei

Cum era firesc schimbarea numele dinastiei s-a oficializat, simbolic de azi 10 mai 2011 se numeste Casa Regala a Romaniei, renuntandu-se la numele germane Hohenzollern-Sigmaringen, iar la prenume este adaugat al (a) Romaniei, schimbare produsa deja din vremea regelui Ferdinand I al Romaniei. Procedeul nu este nou sau schimbarile numelor Dinastiilor s-au mai produs de-a lungul istoriei, spre exemplu la familia regala a Marii Britanii care din 1917 si-a schimbat numele din Casa de Saxa-Coburg-Gotha in cea de Windsor. Sau toate titlurile princiare din Regatul Unit sunt schimbate renuntandu-se la numele germane, spre exemplu Battenberg este inlocuit Mountbatten, iar Teck este inlocuit cu numele Cambridge (fratii Reginei Mary e.g. Adolphus de Teck devine Adolphus Cambridge, etc.).

Test+autor+sursa informationala: Diana Mandache

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: