Case-study: Partidele politice, membrii

Europarlamentarul Cristian Preda analizeaza intr-o postare publicata pe blogul personal evolutia apartenentei la partidele politice in perioada 2003-2010.

Sa comparam cifrele:

Nr. total:

2003: 1.735.430
2007: 1.307.417
2010: 1.208.058

PSD

2011: 409.833
2007: 290.116
2003: 300.000

PNL

2011: 131.908
2007: 116.134
2003: 120.115

PDL

2011: 86.817
2007: 86.461
2003: 148.000

Sinteza:

PSD ramine cel mai bine organizat partid politic din Romania. PSD revendica cu drept statutul de partid de mase, un partid catch-all-over.

PNL este bine organizat, bine structurat, dar comparativ cu PSD, capacitatea de mobilizare se raporteaza 1 la 3. In 2008 PNL a fuzionat prin absorbtie cu alte doua formatiuni: Actiunea Populara si Forta Democrata si a suferit o disidenta: Partidul Liberal-Democrat PLD.  Comparativ cu alte partide liberale, PNL sta foarte bine la acest capitol.

Cifrele PD din 2007 si 2011 inseala, fiindca sub anuntati doar membrii din 28 de judete. Pe plan national PDL detine cca. 100.000-125.000 de membri.

Astfel ierarhia nationala arata astfel:

1). PSD
2). PNL
3). PDL

Bibliografie:

Cristian Preda, Sorina Soare: „Regimul, partidele si sistemul politic din Romania”, editura Nemira, Bucuresti, 2008, pag. 79.

Analiza comparativa:

Uniunea Crestindemocrata CDU (Germania) 493.846
Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria CSU 153.890
Partidul Socialdemocrat din Germania SPD 493.664
Partidul Liberal din Germania FDP 63.416

Uniunea pentru o Majoritate Populara UMP 261.000
Partidul Socialist PS (Franta) 233.000
Miscarea Democrata MoDem 35.000

Polul Libertatii PdL  1.150.000
Partido Democratico PD (Italia) 620.000
Uniunea Crestindemocrata si de Centru UDC 220.000
Lega Nord LG 150.000
Futuro e Liberta per Italia FLI 100.000

Conservative Party UK 177.000
Labour Party UK 193.961
Liberal Democrats UK LibDem 65.038

Partidul Popular (Spania) 806.098
Partidul Socialist din Spania 460.000

Partidul Socialdemocrat din Polonia PLD 57.432
Platforma Civica PL (Polonia) 46.000
Lege si Dreptate PiS (Polonia) 22.000

Clasament – partide socialdemocrate

Partido Democratico PD (Italia) 620.000
Partidul Socialdemocrat din Germania SPD 493.664
Partidul Socialist din Spania 460.000
Partidul Socialdemocrat PSD 409.803

Indiscutabil socialdemocratii italieni sunt cel mai bine organizati. Comparativ cu alte partide socialdemocrate PSD sta foarte bine.

Clasament – partide populare si crestindemocrate

Polul Libertatii PdL  1.150.000
Partidul Popular (Spania) 806.098
Uniunea Crestindemocrata CDU (Germania) 493.846
Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria CSU 153.890

Formatiunea condusa de Silvio Berlusconi conduce detasat la capitolul organizare, dar cifrele PdL trebuie tratate cu retinere. Foarte bine organizat este insa Partidul Popular din Spania. Pe locul trei se afla cele doua formatiuni crestindemocrate germane.

Clasament – partide liberale

Partidul National Liberal PNL 131.908
Liberal Democrats LibDem UK 65.038
Partidul Liberal din Germania FDP 63.416

PNL conduce detasat la acest capitol. Diferenta fata de liberalii germani si britanici este de la 1 la 2.

Clasament general

Clasamentul general cuprinde Partidul Popular din Austria, Partidul Socialist din Austria, Partidul Socialdemocrat din Portugalia. Partidele clasate intre 1 si 8 sunt partide mari. Partidele clasate intre 9 si 18 sunt formatiuni politice mediane.

1. Polul Libertatii PdL  1.150.000
2. Partidul Popular PP (Spania) 806.098
3. Partidul Popular  din Austria ÖVP 700.000
4. Partido Democratico PD (Italia) 620.000
5. Uniunea Crestindemocrata CDU (Germania) 493.846
6. Partidul Socialdemocrat din Germania SPD 493.664
7. Partidul Socialist din Spania 460.000
8. Partidul Socialdemocrat PSD 409.803
9. Uniunea pentru o Majoritate Populara UMP 261.000
10. Partidul Socialist din Austria SPÖ 243.462
11. Partidul Socialist PS (Franta) 233.000
12. Uniunea Crestindemocrata si de Centru UDC 220.000
13. Labour Party UK 193.961
14. Conservative Party UK 177.000
15. Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria CSU 153.890
16. Partidul Social Democrat (Portugalia) 150.901
17. Lega Nord LG 150.000
18. Partidul National Liberal PNL 131.908

Evolutii interne, doctrine si perspective internationale

Saptamina trecuta analizam pentru „stelian-tanase.ro” situatia actuala din interiorul Partidului Liberal din Germania FDP. Evenimentele ce au urmat (congresul de la Frankfurt in perioada 12-13 noiembrie) si publicarea ultimelor sondaje ma obliga sa dezvolt subiectul. Analiza de mai jos coordineaza insa o serie de provocari din care enumar urmatoarele doua teze principale:

– care este viitorul politic al Partidului Liberal din Germania FDP in perspectiva anului electoral 2013?

– se afla casa doctrinara a PNL in familia liberala sau in cea populara?

In sprijinul analizei voi analiza rezultatele electorale si evolutia doctrinara ale Partidului Liberal din Germania FDP cu alte doua partide liberal-conservatoare: PNL si ale Uniunea Civica din Ungaria FIDESZ. Ambele partide PNL si FIDESZ detin o geneza doctrinara asemanatoare FDP.

Rezultate electorale

FDP

1990: 11% (G)
1994: 6,9% (G)
1998: 6,2% (O)
2002: 7,4% (O)
2005: 9,8% (O)
2009: 14,6% (G)

PNL

1990: 6,74% (O/G)
1992: 2,65% (O)
1996: 6,18% (G)
2000: 7,19% (O)
2004: 17,99% (G)
2008: 18,75% (O)

FIDESZ

1990: 8,95% (O)
1994: 7,02% (O)
1998: 28,18% (G)
2002: 41,07% (O)
2006: 42,03% (O)
2010: 52,73% (G)

Legenda:

G = Government
O = Opposition

Foto: „Dusmanul Asculta” – Florin Ciobanu

Sursa: Reclame Vechi Romanesti

Evolutia FIDESZ

– toate cele trei partide au inregistrat in perioada 1990-1994 rezultate aproape indentice. FIDESZ a parasit in 1994 familia liberala si sa alaturat PPE. Mutarea in familia politica populara a maximizat pozitia FIDESZ in spectrul de partide. In 2010 partidul condus de Viktor Orban a obtinut 52,73% VVE. Dominatia FISESZ se mentine si astazi la peste 50%. In alegerile partiale anticipate desfasurate in colegiul 2 din Budapesta, candidatul FIDESZ a obtinut 52,61%. Scrutinul nu a fost validat din lipsa cvorumului (39%). Al doilea tur de scrutin se va desfasura duminica 27 noiembrie. De aceasta data colegiul va fi castigat cu majoritatea simpla ale voturilor valabil exprimate.

– atat FDP, cat si PNL sau dezvoltat in paralel, PNL a sarit in numai patru ani de la 7 la 18%. FDP a avut nevoie de 19 ani sa isi mareasca capacitatea electorala.

Daca situatia FIDESZ nu mai necesita o analiza detaliata, evolutia celor doua partide: PNL si FDP necesita o analiza mai atenta.

Evolutia FDP

FDP a inregistrat in alegerile parlamentare din 2009 cel mai bun scor in istoria partidului: 14,6%. In toate scrutinurile post-2009 liberalii germani au inregistrat infrangerii apocaliptice. Rezultatele arata astfel:

alegeri regionale Hamburg: 6,7%
alegeri regionale landul Renania de Nordwestfalia: 6,7%
alegeri regionale landul Badenia-Württemberg: 5,3%
alegeri regionale landul Renania-Palatina: 4,2%
alegeri regionale landul Saxonia-Anhalt: 3,8%
alegeri regionale landul Mecklenburg-Vornpommern: 2,8%
alegeri regionale landul Bremen: 2,4%
alegeri regionale landul Berlin: 1,8%

Sursa informationala: wahlrecht.de

FDP a depasit pragul electoral de 5% in numai trei din opt landuri. In landurile in care a reusit sa ramina in parlamentul regional (Hamburg, Renania de Nordwestfalia si Badenia-Württemberg) Partidul Liberal din Germania se afla in opozitie. Pe banciile opozitiei liberalii concureaza cu Noua Stanga si Uniunea Crestindemocrata.

In doua din trei landuri socialdemocratii detin portofoliul de premier. In Badenia-Württenberg postul de premier este detinut de ecologistul Kretschmann.

Sondajele de opinie reflecta insa o situatie si mai critica. Rezultatele ultimelor sondaje ne indica urmatoarele rezultate:

4,5% (Allensbach, 16.11.2011)
4% (Emnid, 13.11.2011)
4% (FGW, 11.11.2011)
4% (Infratest-Dimap, 03.11.2011)
2% (Forsa, 16.11.2011)

Media sondajelor: 3,7%. Astfel in numai 24 de luni liberalii germani au inregistrat o pierde de 75%. Fapt nemintilnit in istoria electorala al acestui partid.

Apocalipsa electorala se reflecta si in atmosfera interna din partid. In prezent se desfasoara in interiorul partidului referendumul privind plasa de ajutor ESM. Referendumul a fost initat de catre parlamentarul Schäffler. Schäffler este sustinut de o serie de profesori in economie si de catre fostul presedintele ale Uniunii Antreprenoriale din Germania Hans-Olaf Henkel. Conform unui sondaj 60% din cei 64.000 de membri sprijina motiunea lui Schäffler. Rezultatele oficiale vor fi publicate la 17 decembrie.

Viitorul partidului ramine incert. Trendul negativ din sondaje poate fi stopat numai printr-o schimbare de 360 de grade atat in programul partidului, dar si la nivel de leadership.

In anticamerele politice din Berlin se pregateste schimbarea partenerului de coalitie. Iar aceasta rocada se va desfasura in vacanta parlamentara de iarna. Un semnal in acest sens, a fost parafat ieri la Berlin. Liderii regionali ale celor doua mari partide au semnat un acord de guvernare al landului Berlin. Astfel patru landuri (Berlin, Mecklenburg-Vornpommer, Saxonia-Anhalt si Turingia) din 15 sunt guvernate de „coalitii mari” formate de catre Partidul Socialdemocrat si Uniunea Crestindemocrata.

Un model politic de guvernare care va fi plasat de Mos Craciun la pomul de craciun al Angelei Markel.

Evolutia PNL

PNL a crescut atat in voturi valabil exprimate in alegerile prezidentiale (20%) dar si in rezultatele obtinute in alegerile partiale din Tara Hategului si din colegiul 1, sector 1 din Bucuresti. Infiintarea ACD si USL a consolidat pozitia PNL in ansamblu de partide.

Ultimul sondaj indica USL la 63%. Astfel cotatia PNL se ridica la 26,5% (5% din procentele obtinute de ACD se vor repartiza PC).

Un partid calibrat la 26,5% este un partid popular. In cifre totale PNL ar deveni cel mai mare partid din familia liberala. In mod normal acest lucru ar trebui sa se reflecteze si asupra structurilor de conducere europene.

Perspective

Daca analizam atent compozitia doctrinara ale partidelor membre ELDR, descoperim cinci partide liberal-conservatoare: CDC (Catalonia), SaS (Slovacia), FDP (Germania), Venstre (Danemarca) si VVD (Olanda). Restul partidelor membre ELDR ori sunt neparlamentare sau sunt partide-anexa la cartele electorale de orientare de centru-stanga.

Din ansamblu specificat mai sus numai doua partide liberal-conservatoare sunt guvernamentale: FDP si VVD, din care VVD joaca un rol asemanator al PNL. In 2012 PNL va accesa guvernarea si va ocupa o serie de posturi guvernamentale cu expunere externa. Inca nu putem spune exact care vor fi portofoliile guvernamentale, dar spatiul politic extern oferit de federatia ELDR este insa prea ingust.

Un partid de calibru mare are nevoie de spatiu de expunere externa de prima clasa. In ELDR partidele tarilor decidente (Spania, Italia, Franta, Marea Britanie si Germania) joaca un rol secundar, inferior in ecuatia puterii. Politica externa, relatiile europene apartin de portofoliul premierului.

Un ultim argument si poate cel mai important tine de Realpolitik. Pe plan extern doctrinele joaca un rol secundar. Ecuatia puterii se bazeaza pe interese si pe relationarea personala intre lideri politici veniti din unghiuri de putere diferite si total contrare.

Din motivele expuse mai sus si din perspectiva transformarii PNL in partid de talia unui partid clasic popular se impune transferul controlat si in etape la familia populara, dar pastrand in acelasi timp relatiile politice cu partidele clasice liberal-conservatoare membre ELDR.

Crestindemocratia – starea de fapt si provocarea prezentului

Reproduc un pasaj important din interviul „Dialoguri esentiale cu Alexandru Herlea despre „problema romaneasca”. Adnotarile le-am cifrat si le gasiti mai jos.

….N.F.: Aş dori sa revin la originile constructiei europene, la crestin democratie si la cele sase state fondatoare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. Italia pe atunci crestin democrata a fost chiar prima naţiune care a pledat pentru ideea Statelor Unite Europene. Astazi există o atitudine rău-voitoare faţă de democraţia crestiană, la nivel european.

A.H.: Nu cred ca putem vorbi de rea vointa in cea ce priveste crestin democratia, este mai degraba o pierdere de influenta a acesteia atat in unele state europene ca Italia, cat si la nivel european unde crestin democratia este inecata, dominata de tendintele mai de dreapta din Partidul Popular European. Acesta pierdere de influenta isi gaseste explicatia, cel putin in parte, in uzura cauzata de exercitiul puterii, proces normal in orice democratie. Italia care, cu democratia crestina (1) si Alcide De Gasperi, a jucat un rol de seama in lansarea proiectului european (a fost a treia mare ţara fondatoare a construcţiei europene) se gaseste astazi, cu Berlusconi (2), acest bufon al Europei – cum este denumit de unii jurnalisti, într-o situaţie mai marginală. Democraţia creştină, în Italia, a fost practic devertebrată si asta in contextul in care crestin-democratia se gaseste la nivel european in plina pierdere de viteza (3) in favoarea unor abordari populisto-liberale. Si asta in ciuda faptului ca proiectul Uniunii Europene din 1950 pînă la sfîrşitul secolului a fost dus înainte de creştin-democraţie in alianta cu social-democraţia. Astazi, creştin-democraţia se gaseste diluată şi a ramas minoritara în sînul familiei populare de centru-dreapta, a Partidului Popular European. Acesta, constituit în 1996, a fost cadrul in care creştin-democraţia, ce reprezenta esenţialul acestui centru-dreapta, s-a gasit intr-o situatie de inferioritate in urma deschiderii porţilor unor formaţii care nu au in comun cu creştin-democraţia decat faptul ca sunt adversarii, concurentii, social-democratilor. Valorile, viziunea si abordarile politice ce caracterizeaza o mare parte a acestor partide de drepta sunt mai indepartate de creştin-democraţie decat ceea ce separa crestin-democratia de social-democraţie. Şi aceste formaţii, Forza Italia a lui Berlusconi, Partido Popular a lui Aznar, conservatorii britanici, UMP-ul (Union du Mouvement Populaire) a lui Sarkozy (4), fac ca Partidul Popular European să nu mai fie expresia valorilor autentic creştin-democrate, a valorilor care au stat la originea lansării proiectului european. Aceasta realitate este un numai trista, dar si daunatoare proiectului european. Prezenţa PDL-ului lui Basescu în Partidul Popular European se explica prin aceasta evolutie a PPE-ului. Secretarul general al acestuia, pragmaticul si cinicul Antonio Isturiz Lopez, l-a curtat pe Băsescu si a considerat o victorie personala prezenta PDL in PPE ştiind perfect că valorile promovate de PDL nu au nimic în comun cu valorile europene. Sa amintesc ca pe 9 decembrie, la Berlin, cu o zi înainte de Summit-ul European se desfasoara congresul PPE si alegerea noului Birou al Partidului. Atat presedintele,Wilfried Martens (a şi scos o carte cu aceasta ocazie), cat si secretarul general, A. Isturiz Lopez, se vor reprezenta si vor fi probabil realesi. Wilfried Martens, un autentic crestin-democrat, este dominat din nefericire de secretarul general, care reprezinta partidele de dreapta, populare, din PPE. Aceasta evolutie a Partidului Popular European a provocat reactii. De exemplu partidul francez CDS (Centre des Democrats Sociaux), condus de François Bayrou, care ocupa un post de prim plan in conducerea PPE-ului, a parasit aceasta formatie in momentul in care UMP-ul a devenit membru in ciuda opozitiei CDS-ului. PNTCD care se gasea intr-o situatie similara CDS-ului nu a votat contra admiterii PDL, ci s-a abtinut. Un mod clar de a-si manifesta opozitia fara sa se gaseasca intr-o situatie comparabila cu cea a CDS-ului si sa fie obligat moral sa paraseasca PPE-ul.

1. Crestindemocratia este o ideologie care sa emanat si consacrat politic dupa 1945, drept raspuns la liberalismul clasic anglo-saxon si la comuism. Crestindemocratia sa pozitionat la aceea vreme la centru-stanga.

2. Ascensiunea lui Berlusconi coincide cu implozia sistemului de partide italian la mijlocul anului 1994. Democratia Cristiana, Partidul Socialist si Partidul Comunist au disparut si pe structura acestora au aparut partide noi: PdL, PD, PCI, PRCI.

3. Decaderea crestindemocratiei este vizibila in cel mai concret mod daca analizam rezultatele crestindemocratiilor germani.

In alegerile parlamentare din 1983 formatiuniile conduse de Helmut Kohl (CDU) si Franz Josef Strauss (CSU) obtineau urmatoarele rezultate:

Alegeri parlamenatare 1983

Uniunea Crestindemocrata CDU, 14.857.680 voturi valabil exprimate, 38,2%

Uniunea Crestinsocialista CSU, 4.140.865 voturi valabil exprimate, 10,6%

Total: 48,8%

Alegeri parlamentare 2009

Uniunea Crestindemocrata CDU, 11.828.277 voturi valabil exprimate, 27,3% (-10,9%)

Uniunea Crestinsocialista CSU, 2.830.238 voturi valabil exprimate, 6,5% (-4,1%)

Total: 33,8% (-15%)

Crestindemocratii germani au pierdut atat in mandate cat si in voturi valabil exprimate in favoarea liberalilor, ecologistilor si ale postcomunistilor („Noua Stanga”)

4. Forta Italia sa infiintat pe resaparea politica ale fancluburilor formatiei AC Milan. FI sa definit in 1994 drept formatiune liberala si a aderat la federatia liberalilor europeni, ulterior sa transferat la PPE. Partido Popular este continuatorul partidului-stat fascist Falanga Popular condus de generalul Franco. PP nu sa distantat nici pana in prezent de mostenirea politica franchista. Conservatorii britanici au parasit PPE in 2009 motivand inconsistenta doctrinara si amalgamul populist emanat de falanga Sarkozy-Berlusconi-Aznar. In prezent conservatorii britaniCI afiseaza o doctrina social-conservatoare. UMP sa format prin fuziunea neogaulistilor RPR si a federatiei de partide liberale UDF.

Sinteza:

Crestindemocratia sa afirmat drept curent politic in tariile catolice-protestante. Partidul National din Transilvania poate fi catalogizat drept partid crestindemocrat autentic.

PNTCD are misiunea sa ofere raspunsuri la urmatoarele provocari:

– Continuarea activitatii ca partid politic de sine-statator sau fuziunea prin absorbtie in PNL.

– Clarificarea doctrinei politice: crestindemocratie, socialconservatorism, neoconservatorism, centrism.

– Clarificarea strategiei politice: alianta electorala PNL-PNTCD, federatie de partide alaturi de PNL si cooptarea altor formatiuni politice de centru si centru-dreapta PC, FDGR.

In cazul unor alegeri anticipate dreapta autentica are misiunea de a oferi electoratului roman un proiect viabil bazat pe realitatiile politice din toamna anului 2010.

Formatiuniile de centru si centru dreapta au obtinut in alegerile parlamentare din 1996 cel mai ridicat scor electoral postdecembrist.

Rezultatele sunt urmatoarele:

Conventia Democratica Romana CDR (PNL, PNTCD, PNL-CD, PAR, PER)

3.777.084 voturi valabil exprimate, 30,70% (Senat)

Alianta National-Liberala ANL (PL-93, PAC)

236.132 voturi valabil exprimate, 1,92% (Senat)

Alianta National-Liberal Ecologista (PNL-C, AVE)

96.412 voturi valabil exprimate, 0,70% (Camera Deputatilor)

Total: 4.109.628 voturi valabil exprimate, 33,32%

Daca transpunem voturile valabil exprimate in alegerile parlamentare 1996 la o participare de vot de 50% (9.500.000 votanti) o alianta autentica de dreapta ar obtine 43,26% si aproximativ 200 mandate parlamentare.

Aliante electorale intre crestindemocrati si liberali au obtinut rezultate notabile in Ungaria in 1945 ( FKGP 57,03%, NPP 6,87%), rezultat depasit de alianta electorala FIDESZ-KDNP (58,78%+9,34%) in alegerile din martie/aprilie 2010 si in alegerile regionale din Catalunia (1984: 53,33%).

Alianta electorala PNL – PNTCD ar cuprinde intregul coridor doctrinar de centru si centru-dreapta, si a capta bazinul electoral de centru si centru-drepta care se ridica la circa 4,1 milioane de votanti.

PNL: optiuni strategice 2010/11 (II)

Valeriu Stoica, fostul presedinte al PNL, isi exprima in public temerea despre disparitia PD. Despre aceste subiect citici aici.

In toate sondajele brandul portocaliu este cotat la 12%. Acestea sunt cifrele sondajelor. Trendul descrencend este ireversibil.

Realitatea la urne va fi foarte dura. PD isi va desfasura campania electorala in conditii improprii pentru obtin…erea unui scor pozitiv. Numai printr-un miracol PD mai poate intra in parlament uzitand formula 6 senatori + 4 deputati, formula care sa creeat pentru UDMR.

Sa recurgem la memoria electorala. In alegeriile parlamentare din 2000 PNTCD a devenit partid neparlamentar fiindca a facut urmatoarele greseli:

1). nu a realizat fuziunea cu disidenta ANCD,

2). a operat alianta CDR 2000, care prin regulamentul electoral trebuia sa obtina un scor de peste 20%,

3). liderul-locomotiva Emil Constantinescu a renuntat la candidatura si

4). taranistii au pierdut pe bune, nu au fraudat alegeriile.

Daca raportam sondajele actuale Romania vireaza la stanga, iar acest fapt trebuie sa ingrijoreze dreapta politica.

PNL poate controla stanga, numai de pe pozitia unui partid parlamentar cotat la 35%.

Din aceste considerente PNL va trebui sa isi concentreze eforturile in captarea electoratului portocaliu si totodata sa se consolideze organizatoric in teritoriu cucerind spatiul politic eliberat de disolutia PD.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Alegerile parlamentare din Olanda, Belgia si Slovacia

La numai o saptamina de la publicarea analizei https://aliantadreptei.wordpress.com/2010/05/31/se-scutura-portocalele-alegerile-parlamentare-din-cehia/ blogul Alianta Dreptei analizeaza alegerile legislative din Olanda, Belgia si Slovacia.

Alegeri parlamentare Olanda

VVD (liberali-conservatori) 1.926.551 VVE, 20.5%, 31 mandate

PvdA (socialdemocrati) 1.846.776 VVE, 19,6%, 30 mandate

PVV (nationalisti-identitari) 1.453.944 VVE, 15,5%, 24 mandate

CDA (crestindemocrati) 1.281.137 VVE, 13,6%, 21 mandate

PS (socialisti) 924.977 VVE, 9,8%, 15 mandate

D’66 (sociali-liberali) 653.265 VVE, 6,9%, 10 mandate

GL (social-ecologisti) 627.912 VVE, 6,7%, 10 mandate

CU (sociali-conservatori) 305.628 VVE, 3,3%, 5 mandate

SGP (conservatori) 163.512 VVE, 1,7%, 2 mandate

PvdD (protectia animaelor) 122.257 VVE, 1,3%, 2 mandate
Regatul Tarilor de Jos va fi guvernata de catre un premier liberal. In prezent se negociaza o coaliatie social-liberal-ecologista formata din patru partide: PvdA, VVD, D66, GL. Esecul crestindemocratiilor este semnificativ pentru decaderea continua al acestui curent politic. Nationalistii identitari grupati in formatiunea „Partidul Libertatii” castiga in voturi valabil exprimate, dar nu vor participa la guvernare.

Sinteza: Curentul liberal-conservator castiga atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate.

Alegeri parlamentare Belgia

NV-A (regionalisti) 1.135.617 VVE, 17,40%, 27 mandate

PS (socialisti francofoni) 894.543 VVE, 13,71%, 26 mandate

CDA (crestindemocrati valoni) 707.986 VVE, 10,85%, 17 mandate

MR (liberali francofoni) 695,617 VVE, 9,28%, 18 mandate

PS-A (socialisti valoni) 602.867 VVE, 9,24%, 13 mandate

OpenVLD (liberali valoni) 563.873 VVE, 8,64%, 13 mandate

VB (valoni nationalisti) 506.607 VVE, 7,76%, 12 mandate

CDH (centristi-umanisti) 360.441 VVE, 5,53%, 9 mandate

Ecolo (ecologisti francofoni) 313.047 VVE, 4,80%, 8 mandate

Green! (ecologisti valoni) 285.989 VVE, 4,38%, 5 mandate

Lista Dedecker (nationalisti valoni) 150.157 VVE, 2,31%, 1 mandat

PP (populari conservatori) 84.005 VVE, 1,29%, 1 mandat

Sinteza:

Liberalii belgieni pierd atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate. Viitorul guvern de coalitie va fi format din liberali, socialist, crestindemocrati si regionalisti valoni. Piata de incercare ramina insa solutionarea problemelor administrative intre valoni si francofoni.

Alegeri parlamentare Slovacia

Socialdemocrati,  880.111 VVE, 34,79%, 62 mandate

Uniunea Crestindemocrata Slovaca, 390.042 VVE, 15,42%, 28 mandate

Solidaritate si Prosperitate (liberali-conservatori), 307.287 VVE, 12,14%, 22 mandate

Miscarea Crestindemocrata, 215.755 VVE, 8,25%, 15 mandate

MOST – Minoritatea ungara, 205.538 VVE, 8,12%, 14 mandate

Partidul Nationalist Slovac, 128.490 VVE, 5,07%, 9 mandate

Sinteza:

Alegerile parlamentare au fost castigate de catre formatiuniile de centru-dreapta. In prezent se negociaza o formula guvernamentala crestin-liberala la care va participa si minoritatea ungara. Liberalii slovaci revin pe scena politica dupa o absenta de 12 ani.

Sinteza generala:
Curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare ale anului 2010. Cu exceptia Belgiei, liberalii castiga alegeriile parlamentare si devin partid guvernamental in Marea Britanie, Olanda, Belgia, Slovacia si Cehia.

Media europeana al curentului liberal-conservator este de 20%.

Perspective:

Federatia de partide ELDR se improspateaza cu formatiuni de dreapta: TOP’09 si SaS.  Toate partidele au un profil liberal-conservator, combina si muleaza elemente liberale si setul de valori conservatoare.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Piata Universitatii de Dreapta – trecut, prezent si realpolitik

10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.

12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.

In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html

Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”

10 iunie 2010

– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –

Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie

Autor: Lilick

Material: Fundatia Romana pentru Democratie

Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:

In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.

Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.

Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:

Un interviu cu doamna Doina Cornea despre primavara clujeana si bucuresteana a anului 1990

Un reportaj in Adevarul (care este si sursa foto) despre golaniada clujeana

O revista a presei clujene si centrale despre evenimentele din 13 -14 iunie (apare si CTP care incerca sa convinga cititorii ca pe 13 iunie a avut loc o tentativa de lovitura de stat).

Autor: Transildania

Analiza AliantaDreptei:

Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.

Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este Miscarea Politica Frontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.

Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.

A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).

Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.

Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.

In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.

Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.

Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.

In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.

Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul  discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.

Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.

Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.

Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.

In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.

8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!

8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!

Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.

Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.

Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.

– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.

– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.

– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.

– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.

– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.

– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.

– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.

Liberali si taranisti strangeti randurile!

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: