Case-study: Esecul partidului-retorta. Doctrine, evolutii si rezultate electorale (I)

In blogosfera liberala discutiile despre formarea unui partid-retorda sau amplificat. Asupra acestui subiect cititi aici.

Istoria recenta ne arata ca toate partidele infiintata prin desprinderea de la partidul mama au esuat.

O singura exceptie: infiintarea Frontului Democrat al Frontului Salvarii Nationale FDSN.

Sa analiza toate proiectele politice.

A. Disidente si proiecte politice desprinse din partidul-mama

1990

Partidul National Liberal-Aripa Tanara PNL-AT

Infiinta t in iulie 1990. Doctrina: Neoconservatorism, Libertarianism. Evolutie politica: Februarie 1993 schimbarea numelui in Partidul Liberal 1993, integrand in randurile sale o serie de disidente national-liberale. In iulie 1996 formeaza impreuna cu Partidul Aliantei Civice cartelul electoral Alianta National-Liberala ANL. In iunie 1997 PL’93 fuzioneaza cu Partidul National Liberal-Conventia Democratica sub titulatura de Partidul Liberal.

Rezultate electorale:

Alegeri locale 1992: 1%

Alegeri parlamentare 1992: 2,67% (mandate obtinute pe lista CDR)

Alegeri locale 1996: 3,07%

Alegeri parlamentare 1996: 1,57% (in alianta cu Partidul Aliantei Civice)

Finalitatea proiectului:  Septembrie 1998 fuziunea prin absorbtie in Partidul National Liberal.

1991

Partidul Aliantei Civice PAC

Desprins din Miscarea „Alianta Civica”.  Data infiintari: 01.08.1991. Doctrina: Neoliberalism.

Rezultate electorale:

Alegeri locale 1992: 0,05%

Alegeri parlamentare 1992: 3,12% * (pe listele CDR)

Alegeri locale 1996: 2,44%

Alegeri parlamentare: 1996: 1,57% *(pe listele ANL)

Finalitatea proiectului:  Iunie 1998 fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

1992

Partidul National Liberal-Conventia Democratica PNL-CD

Infiintat la 23 ianuarie 1990 sub titulatura Partidul Socialist Liberal PSL.

Reactivat juridic la 29.04.1992 sub titulatura PNL-CD. Doctrina: Liberalism clasic. Evolutie: PNL-CD fuzioneaza in iunie cu PL-93 formand Partidul Liberal. Un grup din PNL-CD infiinteaza Partidul Liberal Democrat din Romania.

Evolutie electorala:

Alegeri parlamentare 1992: 0,72% *(pe listele CDR)

Alegeri locale 1996: 0,03%

Alegeri parlamentare 1996: 1,24% * (pe liste CDR)

Alegeri locale 2000: 0,06%

Alegeri parlamentare 2000: 0,56%

Finalitatea proiectului:  In 2002  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal-Campeanu.

Noul Partid Liberal NPL

Infiintat in iunie 1992, drept disidenta PNL-Aripa Tinara. Doctrina: Neoconservatorism.

Evolutie electorala:

Alegeri parlamentare 1992: 0,58%

Finalitatea proiectului:  In februarie 1993  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

Partidul Socialist PS

Infiintat pe 7 martie 1995 drept disidenta al Partidului Socialist al Muncii.

Evolutie electorala:

Alegeri locale 1996: 2,08%

Alegeri parlamentare 1996: 2,26%

Alegeri locale 2000: 0,98%

Finalitatea proiectului:  In iulie 1996  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul Democratiei Sociale din Romania.

Partidul National Liberal-Campeanu PNL-C

Infiintat la 16.05.1995 drept disidenta al Partidul National Liberal. Doctrina: Liberalism clasic. In alegerile parlamentare din 1996 a format alaturi de Alianta Verde-Ecologistii cartelul electorala Alianta National-Liberala-Ecologista ANL-E.

Evolutie electorala

Alegeri locale 1996: 0,91%

Alegeri parlamentare 1996: 0,79%

Alegeri locale 2000: 0,22%

Alegeri parlamentare 2000: 1,42%

Finalitatea proiectului:  In septembrie 2003  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

Uniunea Fortelor de Dreapta UFD

Sa infiintat in februarie 1996 drept Partidul Alternativa Romaniei. Doctrina: Neoliberalism, Neoconservatorism. In martie 1999 isi schimba titulatura in Uniunea Fortelor de Dreapta. In alegerile parlamentare din 1996 si 2000 a candidat pe listele CDR, respectiv CDR 2000.

Evolutie electorala

Alegeri locale 1996: 0,01%

Alegeri parlamentare 1996: 0,74% * (pe listele CDR)

Alegeri locale 2000: 1,38%

Alegeri parlamentare 2000: 5,29% * (pe listele CDR2000. Alianta electorala CDR2000 nu a intrat in parlament).

Finalitatea proiectului:  In mai 2003  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

1997

Alianta pentru Romania ApR

1999

Alianta Nationala Crestindemocrata ANCD

2000

Partidul Noua Generatie – Crestin Democrat PNG-CD

2002

Actiunea Populara AP

2003

Uniunea pentru Reconstructia Romaniei URR

2004

Forta Democrata din Romania FDR

2007

Partidul Liberal Democrat PLD

2010

Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei UNPR


B. Partide politice care au supravietuit trei cicluri electorale

Partidul Unitatii Nationale Romane

Partidul Democrat Agrar din Romania

Miscarea Ecologista din Romania

Partidul Social Democrat din Romania

C. Partide politice parlamentare, europarlamentare si neparlamentare 1990-2008

Partidul Socialdemocrat PSD

Partidul Democrat-Liberal PD-L

Partidul National Liberal PNL

Uniunea Democrata Maghiara din Romania UDMR

Partidul Conservator PC

Partidul Romania Mare PRM

Partidul National Taranesc Crestindemocrat PNTCD

Literatura, evolutie, doctrina, date statistice:

Cristian Preda, Sorina Soare „Regimul, partidele si sistemul politic din Romania”, editura Nemira, Bucuresti, 2008.

Dr. ing. Nicolae Ţăran: „Omagiu unui prieten pe care l-am iubit”

Foto: Eveniment electoral ale partidelor membre ale Conventiei Democrate Romane din iulie 1992. De la stanga la dreapta: Sergiu Cunescu, presedintele Partidului Socialdemocrat Roman PSDR, Horia Rusu, presedintele-executiv al Partidului National Liberal-Aripa Tanara, Corneliu Coposu, presedintele Partidului National-Taranesc Crestindemocrat PNTCD, Constantin Ticu Dumitrescu, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania AFDPR.

Laudatio prezentat cu ocazia acordării post- mortem a titlului de Cetăţean
de Onoare al Timişoarei lui Horia Rusu

Sursa: Fundatia Horia Rusu
Dr. ing. Nicolae Ţăran: Omagiu unui prieten pe care l-am iubit
Domnule Primar,
Onorat auditoriu,
Înainte de orice, vreau să evidenţiez semnificaţia profund morală a acordării titlului de Cetăţean de Onoare al Timişoarei omului de excepţie care a fost Horia Rusu. Pentru că acordarea acestui titlu nu reprezintă doar un demers formal, ci mai ales un demers moral care onorează Consiliul Local al Timişoarei.
Pe de altă parte, nu pot să nu remarc caracterul extrem de singular al acestui demers, în raport cu ceea ce se întâmplă acum în restul ţării, unde aproape nimeni nu mai celebrează eroii care, prin curaj şi sacrificiu, au declanşat implozia regimului Ceauşescu. Mai mult, din câte îmi dau seama, rescrierea orwelliană a istoriei acelor zile excepţionale a devenit, cum se spunea mai demult, politică de partid şi de stat.
Din aceste motive, nu am pregătit un discurs pentru acest moment atât de
emoţionant. Voi folosi, însă, acest prilej pentru a mărturisi că am fost prieten cu Horia Rusu şi l-am iubit nespus. Iar atunci când îi iubim pe cei apropiaţi avem datoria – nu-i aşa? – să mărturisim această iubire.
L-am cunoscut pe Horia Rusu la începutul anului 1990, în casa fratelui meu
Florenţiu şi a cumnatei mele Daniela. Pe atunci, Horia Rusu era inginer la UMT, la Departamentul de Cercetare şi Proiectare. M-am împrietenit foarte repede cu Horia, atât datorită valorilor comune, cât şi datorită faptului că în decembrie 1989 noi am fost, ca să zic aşa, de aceeaşi parte a baricadei. Apoi, timp de aproape cinci ani, m-am întâlnit de foarte multe ori cu Horia, mai ales la Bucureşti. De ce la Bucureşti? Pentru că, între timp, Horia şi cu mine am devenit lideri politici: el, în Partidul Naţional Liberal, eu, în Partidul Alianţei Civice.
Evident, am multe amintiri din acei ani tumultuoşi. Voi rememora împreună cu dumneavoastră câteva dintre aceste amintiri pentru a descrie excepţionalele calităţi morale şi intelectuale ale prietenului meu.
Mai întâi, este binecunoscut faptul că Horia Rusu a fost foarte curajos. El a
probat această calitate, destul de rară în România, în decembrie 1989, când a transportat cu maşina lui, la Spitalul Judeţean, mai mulţi timişoreni împuşcaţi în Piaţa Operei. De asemenea, un eveniment de acum două decenii este la fel de relevant din acest punct de vedere. Vă mai amintiţi? Acum două decenii Parlamentul României s-a întrunit pentru celebrarea eroilor din decembrie 1989.
Spre surpriza multora, dar mai ales a timişorenilor, această întrunire a devenit un eveniment de tristă amintire. Pentru că atunci toţi cei care au îndrăznit să condamne regimul Ceauşescu şi să omagieze eroii din decembrie 1989 au fost apostrofaţi, batjocoriţi şi puşi la stâlpul infamiei. Într-o atmosferă tipic stalinistă, nenumărate cozi de topor ale vechiului regim au ”înfierat cu mânie proletară” mai ales Timişoara şi martirii ei. Desigur, Corneliu Coposu şi alţi lideri ai opoziţiei anticomuniste de atunci au încercat să restabilească adevărul şi să protesteze.
Dar fără prea mare succes. Însă, atunci când la tribuna Parlamentului a urcat Horia Rusu, derbedeii din sală au încetat brusc să vocifereze, să bată din picioare sau să aplaude batjocoritor. Îmi amintesc foarte bine acel moment. Horia a urcat la tribună, şi-a potrivit ochelarii, şi-a adunat gândurile şi a spus ceva de genul: ”Nu am venit aici să polemizez cu nişte laşi care acum un an se ascundeau în spatele perdelelor şi aşteptau îngroziţi căderea regimului Ceauşescu. Am venit aici ca să aduc prinosul meu de recunoştinţă tuturor acelora care, chiar cu preţul vietii, s-au opus regimului comunist”. Ca prin minune, toti frustraţii, toţi turnătorii şi toţi derbedeii care ultragiaseră, cu câteva minute în urmă, Timişoara au tăcut. Sunteţi, desigur, de acord cu mine că un asemenea miracol implică nu doar curaj, ci şi o statură morală de care să ţină seama şi cei mai imorali adversari.

În altă ordine de idei, Horia Rusu a fost un intelectual şi un om politic atipic.

Atipic, datorită vastei sale erudiţii şi, mai ales, a probităţii sale. Născut într-o familie cu vechi tradiţii intelectuale şi morale, Horia Rusu a beneficiat de o educaţie riguroasă şi adecvată personalităţii sale de excepţie. Deşi era mai degrabă un foarte bun cunoscător al literaturii şi culturii germane, prietenul meu s-a dovedit, spre marea mea surpriză, un mare admirator şi subtil cunoscător al culturii ruse. Am apreciat admiraţia sa aproape evlavioasă pentru marele cineast rus Andrei Arsenievici Tarkovski. Din aceeaşi perspectivă, prietenul meu a fost un foarte bun cunoscător al literaturii banăţene începând cu secolul XVI şi până
în zilele noastre. Îi voi fi veşnic recunoscător lui Horia pentru că mi-a dăruit cu generozitate informaţiile extrem de preţioase şi de rare despre cultura Banatului.

De exemplu, de la prietenul meu am aflat că Palia de la Orăştie, tipărită în 1582, prima carte în limba română, este rezultatul sublimului efort al unor preoţi bănăţeni din Lugoj şi din Caransebeş. Nu în ultimul rând, Horia Rusu s-a făcut remarcat şi în mediul politic prin erudiţia sa ideologică, managerială şi juridică ieşită din comun.

În sfârşit, vreau să accentuez că, spre deosebire de foarte mulţi alţii, prietenul meu a făcut politică pe banii lui, cum spunem noi, bănăţenii, şi nu pe banii noilor îmbogăţiţi. În prea scurta sa carieră de om politic, din păcate încheiată în mod tragic, prietenul meu a spus şi a făcut doar ceea ce a crezut el că trebuie să spună şi să facă. Câtă deosebire, comparativ cu conduita papagalilor şi a mercenarilor din aşa-zisa clasă politică românească de ieri şi de azi!
Acestea sunt principalele motive pentru care mi-am iubit prietenul. De aceea, le sunt profund recunoscător soţiei sale, Dorina, şi fiului său, Radu, pentru că mi-au oferit şansa de a mărturisi aici, în capitala Banatului, şi acum, în ziua care marchează eliberarea Timişoarei de comunism, cât de mult l-am iubit pe Horia şi cât de mult îmi lipseşte.
Nu îmi mai rămâne decât să îi adresez prietenului meu, doar lui, următoarele cuvinte:

Mi-s bănăţan în ţoalele mele !
Tot Banatu-i fruncea!
Banatu nu-i de vânzare!
Banatul este Patria mea!

Sunt sigur că prietenul meu m-a auzit şi că aceste cuvinte, atât de dragi nouă, bănăţenilor l-au făcut fericit.
Dumnezeu săl binecuvânteze pe Horia Rusu!
Timişoara, 20 decembrie 2010http://www.fundatiahoriarusu.ro/wp-content/uploads/omagiu.pdf

http://www.fundatiahoriarusu.ro/wp-content/uploads/omagiu.pdf

IMG_2735

La Multi Ani Crin Antonescu!

Astazi 21 septembrie 2010, liderul liberal Crin Antonescu implineste 51 de ani. La Multi Ani si speram ca anul viitor il vom sarbatori pe Crin la Palatul Cotroceni!

In ultimele sondaje ascensiunea celui mai important partid politic din Romania, partid autentic de dreapta, este de neoprit: 27,9% in intentii de vot, iar Crin Antonescu detine cea mai ridicata cota de incredere: 31,4.

Sondajul in cititi aici.


Crin Antonescu a fost ales presedinte PNL in martie 2009 si reales in martie 2010 de congresele extraordinare ale Partidului National Liberal. In alegerile prezidentiale din 2009 prezidentiabilul liberal a obtinut 1.945.831 voturi valabil exprimate, respectiv 20,02. Acesta este cel mai bun scor al Partidului National Liberal obtinut in ultimii 77 de ani.

Prin Noi Insine-Acum!

Brandul PNL: „Sageata Liberala”

Una din trasaturile partidelor politice romane este folosirea emblemelor electorale drept simbol de marketing politic.

Partidul National Liberal foloseste inca din alegerile legislative din 1932 simbolul electoral al „Sagetii Liberale”. In alegerile parlamentare si prezidentiale din 1990 PNL uziteaza simbolul electoral „Sageata” (de aceasta data in albastru incadrat intr-un patrat galben.

Albastru este culoarea folosita de conservatori, iar galbenul este culoarea liberalilor, ambele imbinate in patrat, care la randul lui simbolizeaza armonie, stat rational, modernismul, natiunea civilizata.

PNL – Gheorghe Bratianu uzita drept logo electoral trei linii verticale (III) care semnificau personalităţile lui I.C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Gh. Brătianu.

PNL a uzitat in perioada 1919-26 drept simbol electoral „crucea plina„. In aprilie 1926 conducerea PNL a adoptat un nou simbol electoral: …”Pentru liberali (PNL), linia dreaptă verticală (sau stâlpul) reprezenta „verticalitatea lor de idei, de astăzi şi de totdeauna” (Partidele politice şi-au ales semnele electorale, în Viitorul, anul XVIII, nr. 5444 din 30 aprilie 1926.)
“Pentru politica urmată de acest partid timp de 75 de ani – scria Viitorul în aprilie 1926 – acest semn este simbolul drumului drept şi neşovăielnic pe care totdeauna l-a urmat, a dreptăţei sociale ce-a urmărit-o şi înfăptuit-o. Linia dreaptă, în picioare, simbolizează biruinţele sale, căpătate totdeauna fără compromisuri şi îngenuncheri şi situaţia lui actuală, când, în picioare veghează la binele ţărei pe care voeşte s-o vadă pusă cât mai curând pe temeliile solide ale votului obştesc, izvor al aceleiaşi pe care totdeauna a urmărit-o” (Semnul electoral al Partidului liberal, în Viitorul, anul XVIII, nr. 5448 din 30 aprilie 1926). In alegerile din 1932, 1933, 1937 si 1946 PNL a folosit insa drept logo electoral „Sageata”.

„Sageata” PNL este insusi o emblema aparte si nemaintilnita in grafica politica. Sageata documenteaza geneza politica a Partidului National Liberal: de la stanga la dreapta, de la cerc revolutionar la partid autentic de dreapta: infiintat in 1835 la Paris sub titulatura „Cercul Democrat Roman„. cercul revolutionar si-a continuat activitatea in Tara Romaneasca drept „Societatea Literara Fratia” (1843).

In paralel cu activitatiile societatii Fratia, la Paris se infiinteaza in 1845  „Societatea Studentilor Romani„, prima organizatie care intrunea in randurile sale studenti valahi si moldoveni. In 1848 cele trei organizatii fuzioneaza sub titulatura organizatiei pasoptiste „Fratia„.

Pentru prima oara este afisat tricolorul pasoptist, in care este afisat sloganul revolutionar „Dreptate si Fratie„.

Revolutia de la 1848 a esuat si pasoptistii regrupeaza la Paris. In perioada 1857-59 revolutionarii se intorc si participa la adunarile elective din Tara Romaneasca si Moldova. Ajunsi in cele doua parlamente parlamentarii liberali se grupeaza incepand cu 1861 in doua mari curente:  liberali-radicalii lui Rosetti si liberal-moderatii lui Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”. Grupurile parlamentare liberala candideaza pe liste separate in alegerile din 1866, 1869, 1870 si 1875. In ianuarie 1875 gruparile parlamentare social-liberale, liberal-moderate si conservator-liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

In platforma program al noului partid figureaza printre altele:  „…PNL is asuma buna stare a claselor muncitoare prin ocrotirea muncii si avutului acestora, combaterea legii tocmelilor agricole spoliatore pentru taranime (impozitarea excesiva), improprietarirea insurateilor de la sate si a „mahalagiilor” din orase (reforma agrara, reforma administrativa), dezvoltarea invatamantului public, autonomie comunala…„. La data infiintarii PNL detinea un program politic socialconservator.

„Sageata” liberala este folosita pentru prima oara pe buletinele de vot din alegerile anului 1932. In acelasi an „Sageata” liberala este pozitionata drept vector de forta. Formula matemica  este urmatoarea:

W=\int_{\vec s_1}^{\vec s_2} \vec F(\vec s)\,\mathrm d \vec s\,

Sageta liberala a reaparut si in cadrul alegerilor din 1946, unde sloganul electoral „Votati Sageata!” este arondat siglei partidului reinfiintat in toamna anului 1944.

Aceeasi emblema este folosita si in alegerile electorale din 1946, 1990 si 1992, tricolorul fiind afisat de aceasta data in mijlocul emblemei, intarind astfel titulatura „National”, luand in calcul faptul ca PNL concura in alegeriile din 1990 si 1992 cu PNTCD si PUNR.

PNL1990

Noua grafica si actuala emblema este stilizata in perioada 1993-95 si reapare atat pe antetul documentelor oficiale, dar este folosit si in campania pentru alegerile locale si legislative din 1996.

Observam insa ca in sigla este folosit galbenul deschis, tipator.

In alegerile europarlamentare din 2007 sigla PNL sufera o usoara modificare. De aceasta data este folosit un albastru-bleumarin mai profund stilizat intr-un cerc. Emblema a mai aparut si in campania electorala din 2008 si 2009. Emblema apare frecvent in antetul documentelor oficiale.

Departamentul de comunicare PNL foloseste in prezent urmatoarea sigla. Astfel se imbina atat emblema electorala, brandul si logograma liberala.

Disidentele liberale au folosit la randul lor diferite embleme.
Partidul National Liberal-Aripa Tanara (07/90-02/92) avea emblema un cal alb. Emblema a fost folosita si de PL-93.

Noul Partid Liberal (06/92-02/93) a folosit drept emblema un cocos.

Partidul Liberal (06/97-09/98)  a avut embleza litera „L” incercuit in doua cercuri.

Partidul National Liberal-Gheorghe Bratianu (06/30-03/38) a avut drept emble trei linii verticale care simbolizau personalitatile partidului: Ion Bratianu, I.C. Bratianu si Gheorghe Bratianu.

Partidul National Liberal-Tatarascu (11/44-03/48) folosea aceasi sageata, dar aplecata orizontal.

Partidul National Liberal-Conventia Democratica (04/92-06/97) a folosit sigla CDR „Cheia” afisat la podestul numelui PNL-CD

Partidul National Liberal-Campeanu (05/94-09/03) a folosit o emblema asemanatoarea partidului-mama, sageata liberala fiind incadrata intr-un cerc.

Sigla PNL este folosita si de catre Partidul National Liberal din Republica Moldova infiintat in 1993.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010


Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

IMG_2735

Bursa transferurilor politice

Update 1: 24.08.2010: Senatorul de Prahova Severin Georgică şi-a anunţat demisia din PDL. Coalitia guvernamentala detine in Senat o majoritate de un singur vot.

Update 2:24.08.2010. Structura grupurilor parlamentare din Senat:

Update3:25.08.2010. Senatorul independent Georgica Severin proaspat demisionat din PD-L sa inscris in PSD.

PNL a castigat in alegerile parlamentare 28 de mandate. In perioada 2008-10 PNL a pierdut 6 senatori, din care 2 sau inscris in PD-L, 4 sunt membri ai grupului independent mixt. Componenta actuala: 22 de mandate.

PD-L  a castigat in alegerile parlamentare 51 de mandate. In perioada 2009-10 PD-L a pierdut 2 senatori, dintre care amandoi sau inscris in PSD. A primit in randurile sale 2 senatori. Componenta actuala: 51 de mandate.

PSD+PC a castigat in alegerile parlamentare 49 de mandate. In perioada 2008-10 PSD+PC a pierdut 7 senatori, care sau au format grupul independent-mixt. A primit in randurile sale 2 parlamentari. Componenta actuala: 44 de mandate.

Grupul parlamentar mixt este format din 12 deputati, din care 9 apartin formatiunii Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei.

UDMR si-a conservat cei 9 senatori.

Vacanta de vara se apropie de sfarsit si sesiunea parlamentara va demara la jumatatea lunii septembrie.

Partidele de opozitie PSD si PNL se vor intilni la finele lunii august si isi vor stabili strategie pe termen scurt si mediu. Blogul PeSurse.ro anunta migratia unor parlamentari PDL si UNPR catre PSD si PNL.

Fenomenul migratiei politice este un element marcant al democratiei defecte din Romania.

Acest fenomen afecteaza in primul rand partidul aflat la putere.

In perioada 90-92 din partidul stat FSN sau format doua partide de stanga: Partidul Democrat (FSN) si Frontul Democrat al Salvarii Nationale FDSN. Din FSN sau desprins o serie de parlamentari care la randul au format alte formatiuni politice neparlamentare. Astfel in iunie 1991 se infiinteaza Partidul Romania Mare. In toamna anului 1990 sa infiintat Partidul Socialist al Muncii. Ambele formatiuni au reusit sa intre in parlament candidand pe liste comune.

De acelasi fenomen a fost afectat si Partidul National Liberal. In iulie 1990 din PNL se desprindea PNL-Aripa Tanara. In aprilie 1992 din sanul PNL se forma PNL-Conventia Democratica. Ambele partide au fuzionat in iunie 1997, alaturandu-se PNL in vara anului 1998.

Ciclul parlamentar 1992-96 a fost marcat de migratii politie care sau desfasurat in randurile opozitie. In alegerile din 27 septembrie 1992 PNL-AT si PNL-CD au candidat pe listele Conventiei Democratice. PNL a candidat insa singur si a obtinut 2,67%. In primavara lui 1995 o serie de parlamentari PL-93 ( fostul PNL-AT) si PNL-CD au migrat sper proaspatul grup parlamentar al PNL. In decembrie 1995 PNL a fost reprimit in CDR:

In perioada 1996-2000 fenomenul migratiei politice a marcat intregul interval parlamentar. PNL a reusit sa isi integreze disindentele liberale. PNTCD a suferit masiv de migratia politica. Astfel o serie de parlamentari au migrat spre PNL si Uniunea Fortelor de Dreapta. Simpatizanti PNTCD din mediul universitar au infiintat in 1999 Partidul Noua Generatie. In aprilie 1999 Victor Ciorbea infiinta Alianta Nationala Crestin Democrata. ANCD a profitat de migratia unor parlamentari PNTCD, reusind astfel sa formeze in ambele camere grupuri parlamentare.

In perioada 1996-2000 PDSR conducea opozita parlamentara. In septembrie 1997 din PDSR sa desprins Alianta pentru Romania. Formatiunea social-liberala a fuzionat prin absorbtie in PNL.

In ciclul parlamentar 2000-2004 PSD a profitat de migratia unor parlamentari PRM si PD reusind sa obtina o majoritate simpla in ambele camere.

Fenomenul migratiei a continuat si in perioada 2004-08. Din grupul parlamentar al national-liberal sa format la finele anului 2006 nucleul Partidului Liberal Democrat.

In actualul parlament migratia politica a adus la aparitia Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei UNPR. Iar migratia politica se va amplifica. La finele lunii septembrie PNL, PC si PSD vor depune o motiune de cenzura. Pentru a trece motunea are nevoie de sprijinul a 22 de parlamentari inregimentati in arcul guvernamental. Nu este exclus ca contigentul transferurilor spere PNL si PSD sa depasesca asteptarile si sa transforme in exod.

Partidul National Liberal numara in prezent 75 de parlamentari. Optimal grupul parlamentar liberal ar avea nevoie de inca 45 de parlamentari. Astfel PNL ar putea depune si formula motiuni de cenzura in nume propriu.

PSD este deasemenea interesat de recuperarea efectivelor pierdute si ar putea profita de exodul parlamentar.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010


Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Dinu Patriciu 1950 – 2014

Foto: Wikipedia.org

Dinu Patriciu s-a nascut pe 3 august 1950 in Bucuresti si este fiul cunoscutului petrolist si profesor Valeriu Patriciu. Tatal sau a fost profesor de geologie la Politehnica din Timisoara in perioada 1930-1950, iar apoi, pana in 1958, profesor la Universitatea din Bucuresti. Pana in 1947, el a detinut si functia de director al companiei Shell Romania.

Valeriu Patriciu a fost arestat in doua randuri, in 1945 si in 1948, de Siguranta, respectiv Securitate, iar in 1958 a fost dat afara din invatamantul superior pe motiv ca ar fi sprijinit anumite grupuri de rezistenta din Prahova. Pana in 1964, cand a fost reabilitat, sotia sa a fost nevoita sa lucreze ca laboranta pentru a-si intretine familia.

Activitate politica:

În anul 1990, Dinu Patriciu devine membru fondator al PNL. În legislatura 1990-1992, a fost ales ca deputat de Timiș pe listele PNL. A făcut parte din Comisia pentru administrație centrală și locală, amenajarea teritoriului și urbanism și din Comisia pentru echilibru ecologic și protecția mediului.

După o scurtă perioadă de la alegeri, intrând în conflict cu vechii liberali, Dinu Patriciu, împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu, Horia Rusu și Viorel Cataramă, au provocat o sciziune în partid prin înființarea la 25 iulie 1990 a PNL-Aripa Tânără, formațiune ce va fi condusă de Horia Rusu.

coposu-tariceanu-patriciu-chiliman

Foto: Corneliu Coposu, Calin Popescu Tariceanu, Dinu Patriciu si Andrei Chiliman. Fotografia dateaza din primavara anului 1992, an in care Partidul National Liberal – Aripa Tanar PNL-AT adera la CDR.

Foto: corneliu-coposu.ro

În anul 1991, PNL-Aripa Tânără semnează, alături de FSN, “Carta pentru Reformă și Democrație”, intrând în Guvernul Petre Roman II remaniat.

În legislatura următoare (1992-1996), a fost ales ca deputat de Dâmbovița pe listele Conventiei Democrate Române.

În anul 1993, PNL-AT se transformă în PL ’93, prin unirea cu unele ramuri disidente din PNL.

A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului Liberal 1993 și al Partidului Alianței Civice (octombrie 1992 – decembrie 1994) si a făcut parte din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic (până în noiembrie 1995) și din Comisia pentru buget, finanțe și bănci (din noiembrie 1995).

În anul 1996, candidează la funcția de primar general al municipiului București, ca reprezentant al PL ’93. Acest partid va fuziona cu PNL în aprilie 1998.

In iunie 2003 Dinu Patriciu se retrage din activitatea politica. Membru al filialei PNL Prahova.

Dinu Patriciu a decedat in urma unei infectii pulmonare. Dumnezeu sa-l ierte!

 

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: