Declaraţiile de presa sustinute de presedintele interimar al României, Crin Antonescu, miercuri – 8.08.2012

Sursa informationala: Radu Zlati

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a susţinut miercuri 8 august a.c., la Palatul Cotroceni, următoarele declaraţii de presă:

“Bună-seara. În primul rând, aş vrea să felicit Guvernul României, cu precădere pe primul-ministru Victor Ponta, pe viceprim-ministrul şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu şi pe ministrul Economiei şi Comerţului, domnul Daniel Chiţoiu, pentru faptul că în negocierile din această rundă cu Fondul Monetar Internaţional, lucrurile merg foarte bine.

În întâlnirea pe care ieri am avut-o cu Fondul, am spus oaspeţilor două lucruri, cred, importante. Primul: am trimis la Constituţia României, care conferă foarte clar şi în întregime Guvernului toate prerogativele legate de elaborarea politicii interne, cu toate dimensiunile ei economice, sociale, fiscale etc, subliniind în sensul acesta un lucru de care, poate, oaspeţii noştri se dezobişnuiseră în vremea preşedintelui Traian Băsescu şi anume, că interlocutorul şi partenerul de tratative, de angajamente şi de punere în practică a acestor angajamente este Guvernul, desigur, în frunte cu primul-ministru şi al doilea lucru pe care l-am spus delegaţiei FMI, acela că în ciuda turbulenţelor, crizei politice, cum doriţi sau cum doresc dânşii să le numească, avem un Guvern stabil, avem un Guvern legitim, avem un Guvern responsabil şi avem un Guvern care nu a schimbat cu nimic, cu nici o iotă, angajamentele pe care le-a avut cu Fondul Monetar Internaţional şi pe care le are în continuare.

Iată de ce salut faptul că discuţiile care s-au desfăşurat între timp între Fond şi Guvern, între delegaţia Fondului, Uniunii Europene, Băncii Mondiale – dar spunem sub numele generic de Fond, partenerul cel mai important din acest grup de interlocutor, deci că aceste discuţii, aceste negocieri au reliefat trei lucruri. Primul şi cel mai important, că Guvernul României este în parametrii pe care i-a angajat la nivelul indicatorilor macroeconomici, la nivelul angajamentelor de privatizare şi de introducere a managementului privat, la nivelul tuturor celorlalte măsuri pe care, la întâlnirea anterioară, prima pe care Guvernul Ponta a avut-o cu delegaţia FMI, acest Guvern le-a angajat. Şi acesta este un punct foarte important, care conferă, dincolo de toate comentariile mai mult sau mai puţin prietenoase ale unora din ţară şi ale unora din afara ei, conferă credibilitate şi forţă acestui Guvern.

Salut în mod special faptul că guvernul a consfinţit în cadrul acestei noi runde de negocieri cu FMI respectarea unui angajament pe care l-a făcut faţă de un număr foarte important de cetăţeni ai României şi anume creşterea, o a doua tranşă a creşterii de salarii, din decembrie, salariile bugetarilor, un angajament politic pe care Guvernul l-a făcut, un angajament justificat de situaţia economică şi socială a României şi salut faptul că Guvernul se ţine de cuvânt şi că acest lucru va fi consacrat şi în aceste negocieri cu FMI. Încă o dată, le mulţumesc Primului-ministru, tuturor membrilor guvernului, pentru faptul că au acţionat cu responsabilitate şi că, inclusiv la această întâlnire cu FMI, şi-au dovedit credibilitatea şi viabilitatea ca guvern, ceea ce este esenţial pentru România.

În al doilea rând, aş vrea să salut câteva acţiuni foarte importante ale ministrului de Externe, în legătură cu care domnia sa m-a informat în cursul zilei de azi, acţiuni de natură să lămurească nişte lucruri, să risipească nişte confuzii şi chiar dezinformări apărute inclusiv în presa română, în legătură cu pretinsele declaraţii ale unor înalţi oficiali europeni şi, în sensul acesta, discuţiile telefonice şi corespondenţa pe care în cursul zilei de azi ministrul de Externe şi Ministerul de Externe au avut-o cu aceste instituţii, de la Comisia de la Veneţia şi până la Secretarul General al Consiliului Europei, sunt foarte importante şi le salut.

În fine, o precizare în legătură cu Ministerul Justiţiei: domnul prim-ministru, Victor Ponta, este în acest moment ministru interimar al Justiţiei, se cunoaşte propunerea privitoare la doamna judecător Pivniceru, propunere pe care o agreez pe deplin şi o salut. Fac precizarea că numai după ce se va reuni, din câte înţeleg, în 20 august, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a aproba această detaşare pe care, practic, Primul-ministru o solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea fi făcută această numire şi, sigur, atunci când aceste formalităţi importante vor fi respectate şi îndeplinite şi Primul-ministru va înainta propunerea, îi voi da curs cu mare plăcere.

Cred că Mona Pivniceru, ca reprezentant al magistraţilor din România, este un om foarte nimerit pentru a da credibilitate unui minister care are foarte multe probleme de rezolvat şi care are, înainte de toate, de rezolvat problema credibilităţii instanţelor de tot felul din România, în ochii românilor, în primul rând, şi desigur, după aceea, ai instituţiilor internaţionale.

Aş vrea să recapitulăm, sintetic, câteva lucruri despre referendum, despre Curtea Constituţională şi despre lege, despre legislaţie. Ştiu că aveţi zilnic un mic seminar în legătură cu aceste chestiuni, eu nu intenţionez, însă, să prezint un eseu pe marginea legii sau pe marginea a ceea ce ar trebui să facă, după părerea mea, Curtea Constituţională sau mai ştiu eu cine. Pur şi simplu, eu dau pentru opinia publică, pentru că este necesar ca opinia publică, jurişti sau non-jurişti, să înţeleagă foarte bine despre ce vorbim şi pur şi simplu, eu dau nişte citate din lege şi din hotărârile Curţii, motivarea Curţii, care au, la rândul lor, forţă de lege.

În primul rând, un lucru despre care se discută mult şi confuz, este de fapt, destul de clar şi anume: cvorumul pentru referendum se stabileşte strict prin raportarea la listele electorale permanente. Articolul 5, cunoscutul articol 5, alineatul 2, din Legea 3/2000, Legea referendumului, sună textual, în felul următor, îl citez: “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar? Clar. Listele electorale permanente cuprind doar alegătorii cu domiciliul în România, ceea ce, evident, nu înseamnă că doar alegătorii cu domiciliul în România, deci alegătorii din listele electorale permanente au drept de vot. Toţi cetăţenii români, cu excepţiile prevăzute de lege, au drept de vot. Nimeni vreodată nu a pus în discuţie acest lucru, pentru că nu-l poate pune în discuţie, pentru că el este un drept fundamental constituţional şi oricine are cetăţenie română, indiferent unde ar domicilia, indiferent în ce punct al globului s-ar afla, deţine, între alte drepturi conferite de cetăţenia română, şi acest drept, drept de vot, dar asta este altceva decât prezenţa pe liste electorale permanente.

Listele electorale permanente – ne spune aceeaşi Lege în vigoare – Legea 35/2008, articolul 26, alin. 2 ne spune clar: ”Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”. Clar? Clar. Avem, deci, clar cum se face cvorumul, pentru că ne spune legea. Avem clar cine este şi cine nu este pe listele electorale permanente. Rămân cetăţenii români care nu sunt pe liste electorale permanente, care au drept de vot şi care votează, dacă doresc, pe listele electorale suplimentare. Citez exact din aceeaşi Lege 35/2008, articolul 27, alineatul 2: “În lista electorală suplimentară vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul, cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează, conform dispoziţiilor articolului 8, alineatul 3, adică personalul misiuilor diplomatice”.

Curtea Constituţională reţine prevederile legale pe care le-am invocat şi subliniază în motivarea sa cât se poate de clar că alegătorii din străinătate, deşi au drept de vot, nu se includ pe listele permanente, aceştia fiind incluşi pe listele electorale suplimentare şi ne spune foarte clar – mai clar nu se poate – şi de ce. Şi, în motivarea Curţii, la hotărârea nr.3 din 2 august 2012, Curtea spune în această motivare cu putere de lege, textual: “Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Acesta este textul motivării Curţii Constituţionale, el nu a fost contestat, el nu a fost schimbat, el nu a fost pus sub vreo erată şi nici n-avea cum să fie astfel, deoarece face trimitere şi explică pe înţelesul tuturor articole de lege în vigoare. În aceste condiţii, cred că este foarte clar ce vrea şi prima adresă a Curţii Constituţionale adresată Primului-ministru şi, implicit, întregului Guvern şi anume: “Plenul Curţii Constituţionale a hotărât să solicite guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie şi să transmită Curţii numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui este valabil în conformitate cu dispoziţiile art.5, alin.2 din Legea 3/2000”, articol 5, alineat 2, cu care am început şi cu care închei această scurtă prezentare. “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar. Clar pentru toată lumea, clar pentru Guvern, dispoziţii obligatorii. Guvernul trebuie să le răspundă, Guvernului i s-a acordat aproape o lună, termenul de 31 august a rămas în picioare, termenul de 31 august trebuie să fie respectat şi guvernul trebuie să trimită Curţii Constituţionale exact ceea ce i s-a cerut în termeni cum nu se poate mai simpli.

Restul sunt comentarii, propagandă politică, de înţeles, şi ele, până la un punct, dar ceea ce este important pentru instituţiile statului, guvern, în primul rând, este să aplice legea, lege însemnând şi dispoziţiile Curţii Constituţionale. Dacă sunt întrebări, stau la dispoziţia dumneavoastră.

Întrebare: Domnule Preşedinte, o să vă citesc, ca să înţelegem puţin mai bine, în articolul 2 din Legea nr. 370/2004, cea pe care aţi invocat-o şi dumneavoastră puţin mai devreme…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu am invocat această lege eu.

Întrebare: Atunci o să vă citesc din această lege.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am invocat Legea referendumului. Legea dumneavoastră despre ce e?

Întrebare: Se referă la legea pentru alegerea preşedintelui României. În alienatul “c” se precizează în felul următor: “Listele electorale permanente
sunt listele care cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până la ziua alegerilor inclusive”.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Când vom fi în situaţia – şi nu e foarte mult – că vom avea alegeri prezidenţiale, vom lua această lege şi o vom pune la lucru. Acum suntem, cred că măcar cu asta putem fi de acord, în situaţia unui referendum naţional şi, aşa cum face trimitere şi Curtea, mi se pare şi mie raţional să facem trimitere la Legea referendumului, pentru că în această situaţie sunt.

Întrebare: Vreau să vă întreb în legătură cu o declaraţie a dumneavoastră de seara trecută. Vorbeaţi despre nişte ameninţări pe care le-aţi primit pe telefonul mobil dumneavoastră şi apropiaţi ai dumneavoastră. Nu vă întreb ce scrie în acele mesaje, spuneaţi că vreţi să rămână private, nu insist. Însă vreau să vă întreb, pentru că mi se pare destul de grav că vorbiţi despre ameninţări. Sunteţi totuşi preşedintele interimar al României, a vorbit şi un judecător al Curţii Constituţionale…

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: A, nu, nu, dacă gravitatea ameninţărilor în sine vi se pare legată de funcţie, vă asigur, puteţi sta liniştită, de când sunt preşedinte interimar, nu am primit nici o ameninţare.

Întrebare: Vroiam să vă întreb până unde au mers acele ameninţări şi dacă aţi…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu, haideţi, aici discutăm chestiuni instituţionale…

Întrebare: …depus vreo plângere.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Deci nu am de gând să discut aceste lucruri, cum nu le-am discutat nici aseară.

Întrebare: Aţi menţionat totuşi despre ele şi de asta voiam să lămurim şi
despre persoanele care au făcut acele ameninţări.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Le-am lămurit de aseară. Dacă mai aveţi o altă întrebare.

Întrebare: În contextul în care salutaţi activitatea Ministerului de Externe, v-aş întreba dacă aveţi ceva de reproşat în activitatea Serviciului de Informaţii Externe şi în acest context, când aţi avut ultima discuţie cu dl director al SIE pe această temă?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: În legătură cu Serviciul de Informaţii Externe, am văzut, ca şi în alte cazuri, că se procedează în felul următor: se ia ceva ce nu a spus un om, după care se fac comentarii în legătură cu asta şi, mă rog, se ajunge foarte departe. Eu am spus, în cursul unei discuţii, al unui interviu, al unei emisiuni televizate, în orice caz, faptul că ceea ce se vede este că împotriva imaginii României a existat o acţiune organizată, coordonată, finanţată şi că eu socotesc că este cazul ca SIE să analizeze şi să găsească prin mijloace specifice cum s-a petrecut această operaţiune.

Nu am afirmat niciodată că serviciul însuşi a făcut această operaţiune. Dacă cineva îmi citează o asemenea afirmaţie, discutăm. Sigur, este uşor comic faptul că însuşi directorul Serviciului, domnul Teodor Meleşcanu, om cu multă experienţă de toate felurile, a înţeles greşit şi n-a mers la original. Apropo de servicii, trebuie să vă spun că, tot discutând de presiuni, de ameninţări, de încercări de intimidare care s-ar putea produce asupra vreunui membru al Curţii Constituţionale, ca şi asupra oricărui oficial din statul român, legat acum de chestiunea asta, cu referendumul, am avut o discuţie şi cu directorul SRI, care mi-a dat asigurări că nu s-au semnalat, că dânşii nu au semne, indicii că s-ar fi făcut vreo tentativă de acest gen legată de vreunul dintre judecătorii Curţii sau de, mă rog, alţi oficiali. Aşa încât rămânem cu ameninţările publice pe care vedem că le face o anumită persoană.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare, la începutul întrevederii pe care aţi avut-o cu delegaţia FMI reprezentanţii instituţiilor financiare şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia politică. Care sunt punctele prioritare exprimate de reprezentanţii instituţiilor internaţionale în care România trebuie să acţioneze rapid în perioada următoare?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Asta am întrebat şi eu şi la discuţia cu Fondul, şi la discuţia cu alţi oficiali, la discuţiile cu alţi oficiali, şi am prezentat foarte simplu situaţia: suntem în interiorul unei situaţii democratice, am avut un referendum care e prevăzut de Constituţie, s-a prelungit perioada de aşteptare a verdictului, ceea ce, sigur, are nişte consecinţe economice. Eu nu am spus niciodată că nu are consecinţe economice, am spus că nu afectează atitudinea şi angajamentele Guvernului în raport cu FMI-ul, ceea ce e cu totul altceva. Nuanţele ne fac bine, ne ajută să creştem din punct de vedere spiritual şi e bine să luptăm pentru a le stăpâni.

Nu avem altceva de făcut decât să respectăm termenul Curţii şi, sigur, în toată această perioadă să dăm toate semnalele posibile, şi cred că Guvernul a dat chiar în cursul acestor negocieri cu FMI, toate semnalele posibile că, dincolo de o luptă politică normală într-o democraţie, există baze de stabilitate şi există, mai ales, un Guvern, că asta e foarte important, un Guvern care este stabil. Am putut da exemplul Belgiei. Belgia, peste un an nu a avut guvern, după cum bine ştiţi; adică, sigur, a avut un guvern care tot aştepta, în provizorat, învestirea unui guvern pe deplin legitim. Peste un an, economia belgiană nu a fost într-o criză. Nu avem în sensul acesta ce face, trebuie să aşteptăm rezultatul referendmului, trebuie să ne comportăm şi să declarăm, mai ales în raport cu instituţiile internaţionale, lucruri cât mai serioase şi mai normale, adică să nu mai povestească unii despre lovituri de stat, despre puciuri, despre alte schimbări de strategie şi alte nebunii şi în rest să aşteptăm, făcându-şi treaba instituţiile, că nu stăm în drum, iată, Guvernul în toiul acestei lupte politice, cu pre-campanie, cu campanie, cu referendum, constată azi FMI-ul că Guvernul, cum le place să formuleze unora, şi-a făcut temele. Mie nu-mi place formula asta, că Guvernul nu e elevul nimănui, dar în fine, s-o folosim, ca să ştim despre ce vorbim.

Întrebare: Domnule Antonescu, vă rog, o precizare legată de prima întrebare cu Serviciul de Informaţii Externe – domnul Meleşcanu a înţeles că trebuie să meargă la Comisia care anchetează activitatea SIE în Parlament, cei de acolo l-au trimis la dumneavoastră şi la CSAT;
dumneavoastră aţi vorbit cu domnia sa, i-aţi explicat ce vreţi, de fapt, de la SIE?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: O să îi explic. Cred că ştie.

Întrebare: Astăzi, premierul Victor Ponta a spus că nu s-a simţit nicidecum ameninţat sau intimidat cu privire la listele electorale. V-am ruga să ne explicaţi, în câteva cuvinte, ce v-a determinat să faceţi acele afirmaţii, că aveţi senzaţia că Guvernul, în întregimea lui, este intimidat?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Faptul că aproape în fiecare zi împotriva Guvernului au fost aruncate nu doar de către preşedintele suspendat şi nu doar de către opoziţie, dar chiar şi în cercuri internaţionale acuzaţii lipsite de fundament. Şi numai dacă luăm diversiunea – că altfel nu o pot numi – cu scrisoarea cuiva, ieri sau alaltăieri, din nou către foruri internaţionale în care se vorbeşte de presiuni şi se induce ideea că Guvernul ar fi cel care face presiuni asupra Curţii Constituţionale, numai pe astea dacă le luăm în calcul, ne dăm seama că e vorba de nişte încercări de intimidare şi de presiune enormă. Faptul că premierul rezistă nu poate decât să mă bucure şi, de altfel, am spus şi eu în cursul aceleiaşi discuţii, că am toată încrederea în legătură cu acest aspect.

Întrebare: Şi mai aveam o întrebare: Domnul Rus insistă şi spune că a plecat de la minister şi nu …
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Am terminat cu domnul Rus. Înţeleg că se mai poate discuta despre domnul Rus la garaj. Cu mine nu.

Întrebare: Domnule Preşedinte, cum priviţi reacţile internaţionale care au apărut în urma numirii lui Dan Şova în funcţia de ministru al Relaţiilor cu Parlamentul?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu mi-e foarte clar, pentru că sunt reacţii contradictorii. Dar asta este o problemă a Guvernului şi nu cred că are de ce să se transforme într-o problemă internaţională.

Întrebare: Aţi spus că aţi vrea să stabiliţi o întâlnire cu domnul Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, dacă aţi avut o discuţie telefonică, dacă plănuiţi să vă întâlniţi cu el…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Încă nu, încă nu. Fac tot ce pot pentru a nu tulbura, nici eu, nici altcineva, liniştea tuturor membrilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, în frunte cu preşedintele ei. Încă nu.

Întrebare: Consideraţi că această întâlnire ar fi oportună sau nu? Adică s-ar putea naşte anumite în urma unei întâlniri…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am afirmat public că e de datoria mea – şi fac în sensul acesta tot ce pot – să protejez, dacă vreţi, libertatea, relaxarea,independenţa judecătorilor în faţa acestei decizii atât de importante, pe care, încă o dată o spun, oricare ar fi, o voi respecta şi nici măcar de data asta n-o voi comenta.

Întrebare: Deci, urmează…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Totul urmează.

Întrebare: Aţi subliniat încă o dată în această seară că CCR a solicitat guvernului listele electorale permanente actualizate conform legii. Guvernul iniţial a anunţat că va actualiza aceste liste electorale permanente, generic l-a numit un “mini-recensământ”. Credeţi că acest mini-recensământ ar trebui totuşi să se organizeze? Asta aţi fi vrut să transmiteţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu nu ştiu cum îl numim. Curtea spune foarte clar ce trebuie făcut şi cred că Guvernul a înţeles şi cred că Guvernul lucrează la îndeplinirea cerinţelor Curţii.

Întrebare: Vă spun pentru că premierul a anunţat că nu se va mai organiza acest mini-recensământ. Va fi în schimb instituţional de date.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu nu sunt preocupat, pentru că nu este treaba mea să mă amestec în vreun fel despre cum face Guvernul. Pentru mine important e ce face Guvernul şi ce face Guvernul, ce trebuie să facă Guvernul ne spune Curtea, ne spune ce şi ne spune până când. Asta mă interesează. Cum face Guvernul, e treaba lui.

Întrebare: Credeţi că e oportun să se organizeze un astfel de
minirecensământ?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu-mi dau păreri despre cum trebuie să lucreze o altă instituţie şi anume, Gvernul. Cred că Guvernul are oameni, şi Primul-ministru, şi ministrul de Interne, şi ministrul-delegat pentru Administraţie şi ministrul de Externe, oameni cu experienţă, cu înţelepciune şi cu agerime.

Întrebare: Şi în discuţiile pe care le-aţi avut cu Victor Ponta, premierul
României, aţi discutat despre această actualizare a listelor electorale
permanente?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu, am spus că nu, v-am spus în ce măsură mă interesează pe mine şi discut şi public şi la întâlnirile cu Premierul. Ce le cere Curtea, să facă Guvernul ce le cere Curtea, pentru că asta e o chestiune de bună funcţionare a instituţiilor şi de stat de drept şi până când?

Întrebare: Domnule preşedinte, o altfel de întrebare, dacă îmi permiteţi. Se apropie meciul Dinamo-Barcelona. Ştiu că dumneavoastră sunteţi microbist şi mai ţineţi şi cu Barcelona. Vă întâlniţi cu jucătorii echipei? Pentru că au apărut tot felul de informaţii în presă. Şi dacă mergeţi la meci, cu cine mergeţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Da, au apărut… Asta e altă diversiune, şi mai grosolană decât cea cu SIE. Am văzut, nu mai… Ştiu unde am văzut, dar nu mai spun. Ideea că eu aş fi propus să vină Barcelona, să fie primită la Cotroceni, echipa de fotbal şi aşa mai departe. Evident, nu e nimic adevărat. Dar nimic adevărat.

Cunosc suficient de mult despre fotbal, credeţi-mă, nemaipunând la socoteală că am fost şi ministrul Sportului trei ani şi ceva, dar cunosc foarte mult despre fotbal, credeţi-mă, încât să ştiu care este programul, care este calendarul şi care sunt obiceiurile unor superechipe de felul Barcelonei, care au timpul drămuit, secundele drămuite şi cel puţin în intersezon, aceste meciuri amicale, sigur, care sunt angajamente publicitare, financiare… Şi aşa au o supraîncărcare a unui program dens, care pregăteşte sezonul.

În al doilea rând, cred că e un lucru clar pentru oricine că la Palatul Cotroceni, sediu al Preşedinţiei României, sunt primiţi doar sportivi români, în condiţiile unor ceremonii, de premiere, după evenimente sportive majore, în care ei, sportivii români, cei care reprezintă tricolorul, naţiunea română, Ţara Românească, sunt primiţi. Eu nu îmi aduc aminte vreun precedent, şi nu era să îl inventez eu. Asta e o altă diversiune care nu are, repet, absolut nici un fel de urmă de adevăr. Singurul lucru adevărat este că mă voi duce la meci, cu ajutorul lui Dumnezeu. Ca să asist, adică să nu apară mâine că vreau să şi joc sau ceva de felul ăsta.

Întrebare:Vă întâlniţi cu jucătorii doar pe stadion, acolo, eventual la vestiare. Deci nu la Cotroceni.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Păi credeţi că e treaba mea să mă întâlnesc în altă parte cu jucătorii? Nu e. Cu judecătorii Curţii avem noi treabă, nu cu jucătorii.

Întrebare: Un pronostic pentru meci?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu are rost să dăm pronosticuri pentru meciuri amicale.
Mulţumesc mult, o seară bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
08 August 2012

Discursul Preşedintelui Interimar al României, Crin Antonescu – mitingul pro-referendum organizat în Bucureşti, 26 iulie 2012

Sursa informationala: Radu Zlati

”Bună seara, dragi compatrioţi!

De aici, toţi până în spate, toţi pe care nu apuc să-i văd, dar îi simt, vă salut pe toţi! Bine aţi venit!

Bună seara, compatrioţi din Piaţa Victoriei, de la Piaţa Universităţii!
Bună seara, români din toată ţara!
Bună seara, români, fraţi din Basarabia!
Bună seara, români din întreaga lume!

Mai sunt două zile. Ei, adică Traian Băsescu şi grupul său de profitori, de corupţi, de evazionişti fiscali, de propagandişti mincinoşi, plătiţi din bani furaţi din buzunarele voastre, ei le spun românilor: staţi acasă, staţi la locul vostru, făceţi-vă că nu existaţi! Lăsaţi-i pe ei în continuare să conducă ţara, să fure ţara, să umilească ţara, s-o facă de ruşine.

Dragii mei, toţi, toţi cei care au profitat de pe urma regimului Băsescu şi s-au îmbogăţit furând din banii tuturor să stea acasă! Toţi cei care au minţit şi mint plătiţi din banii furaţi de Băsescu de la toţi românii să stea acasă! Cei cărora le place să fie minţiţi, furaţi, umiliţi, să stea acasă!

Noi spunem să vină la vot românii cinstiţi. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot românii curaţi. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot românii care au suferit şi suferă. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot românii care încă mai speră. Oare suntem 9 milioane?
Eu spun să vină la vot toţi românii de peste tot care vor ca această ţară să fie respectată. Oare mai suntem 9 milioane?

Dragii mei, vom veni în duminica ce este şi Ziua Imnului Naţional, ”Deşteaptă-te, române!”, vom veni cu toţii la vot, în picioare, curaţi, cinstiţi, cu suferinţa, cu speranţa şi cu mândria noastră. Suntem sau nu suntem 9 milioane?

Duminică, poate unii vor avea o surpriză, toată lumea va vedea că România este o ţară şi nu doar un teritoriu! Duminică, toată lumea va vedea că românii sunt un popor şi nu doar o populaţie! Duminică, toţi vor vedea români în picioare!

Duminică, românii vor fi în picioare, vor fi în lumină, vor fi în speranţă şi vor fi mai mulţi de 9 milioane. Sufletul nostru bate socoteala lor! Cinstea noastră bate hoţia lor! Speranţa noastră bate minciuna lor! Adevărul şi dragostea înving întotdeauna frica, umilinţa şi teama. Să votăm pentru adevăr, să votăm pentru dragoste, să votăm pentru ţara noastră şi oamenii ei, adevăraţi, simpli, normali!

Oamenii plătiţi gras din bani furaţi de Traian Băsescu au o problemă: dacă Antonescu se ţine sau nu de cuvânt. Mă ţin de cuvânt şi spun încă o dată, clar: Traian Băsescu, n-am pus niciun pariu cu tine, pentru că eşti un mincinos. Am pus rămăşag cu mine şi onoarea mea, ori tu, ori eu!

Eu nu am minţit niciodată, eu nu mă mint pe mine şi nu mint oamenii care şi-au pus speranţa în mine şi în cei cu care am construit toate aceste lucruri împreună cu dumneavoastră. Eu nu mai am ce căuta în politică dacă nu vom fi 9 milioane de români curaţi, în lumină, în picioare!

Veniţi la vot! Veniţi la vot şi chiar dacă aţi suferit, şi chiar dacă aţi fost umiliţi, şi chiar dacă aţi fost şi sunteţi sfidaţi până în ultima zi, votaţi fără ură! România vrea dragoste! România vrea bunătate! România vrea omenie! Votaţi cu sufletul deschis, votaţi duminică, votaţi de mână cu Dumnezeu şi cu soarta acestei ţări! Nu am nicio îndoială, duminică veţi vedea toţi chipul luminat al României! Aşa să ne ajute Dumnezeu, români!”

PREŞEDINTELE ANTONESCU: ROMÂNIA TREBUIE SĂ DEVINĂ ACTOR EUROPEAN. VOM TRIMITE O ARMATĂ DE EXPERŢI CA SĂ DĂM UNIUNII EUROPENE IDEILE ŞI SOLUŢIILE ROMÂNIEI

Sursa informationala: Presedintele Romaniei – Adminstratia Prezidentiala

Sublinieri in text: Roxana Iordache

Declaraţie de presă a preşedintelui interimar al României, domnul Crin Antonescu, Cotroceni, 18 iulie 2012:

Bună seara din nou. Vă mulțumesc pentru prezența la această întâlnire.

Mai întâi, câteva cuvinte, dar nu multe, tot despre Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii astăzi în forma sa oficială şi prezentat de însuşi Preşedintele Comisiei, domnul Jose Manuel Durao Barroso.

Pe fond, dincolo de ceea ce deja reprezentanţii Guvernului, Primul-ministru, în principal, ministrul Justiţiei, dincolo de ceea ce oameni politici dintr-o parte sau alta, comentatori, analişti au spus despre conţinutul acestui raport, nu aş mai adăuga decât câteva consideraţii de ordin general. Prima dintre aceste consideraţii este următoarea: în acest Raport, Comisia Europeană şi Preşedintele Comisiei Europene reafirmă în mod explicit nişte valori și nişte principii cu care suntem cu toţii categoric de acord. Este în deplină concordanţă cu ceea ce credem noi toţi aici în România – majoritate, opoziţie, Guvern, Preşedinte interimar – să reafirmăm principiul deplinei independenţe a Justiţiei în raport cu factorul politic, respectul pentru Constituţie şi constituţionalitatea legilor, inclusiv respectarea hotărârilor Curţii Constituţionale, limita între jocul politic şi respectarea acestor reguli fundamentale ale democraţiei şi statului de drept. Nu a existat şi nu există niciun fel de divergenţă în această privinţă.

Pe de altă parte, există o serie de evaluări privitoare la situaţia politică recentă din România, în legătură cu care părerile rămân împărţite şi în această zonă îmi păstrez evaluările, aprecierile, rezervele în unele privinţe pe care le-am formulat atunci când am discutat despre draftul, despre proiectul acestui raport, confirmat, în mare măsură, de forma sa oficială.

Ceea ce este însă important în acest moment şi ceea ce salut şi ceea ce este un lucru îmbucurător cred pentru noi toţi este faptul că se reintră, şi din acest punct de vedere, în normalitate, se fac paşi foarte importanţi înainte pe calea comunicării, pe calea înţelegerii şi din partea Comisiei Europene a ce se întâmplă sau nu se întâmplă în România, a intenţiilor interlocutorilor politici actuali din România şi, pe partea cealaltă, a înţelegerii de către Guvernul României, de către noi toţi a criteriilor şi a exigenţelor fireşti, normale ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene.

În sensul acesta, eu salut şi efortul pe care Preşedintele Comisiei Europene l-a făcut în mod evident prin Raportul pe care l-a prezentat astăzi de a relua această comunicare normală şi salut, de asemenea, efortul pe care l-a făcut Primul-ministru al României şi Guvernul său în a da consistenţă şi continuitate acestui dialog esenţial.

Cert este că trebuie să reafirmăm, încă o dată, împotriva acelor care încearcă să sperie cetăţenii României. România nu este şi nu va fi izolată. România, cu aceste mecanisme de monitorizare în continuare sau fără ele, să sperăm, într-un viitor cât mai apropiat, va fi o ţară din ce în ce mai europeană, va fi o ţară din ce în ce mai conectată la standardele, la exigenţele, la mecanismele europene.

Aş mai adăuga, încheind acest capitol, că România nu are doar această temă despre care s-a discutat mult în ultimii cinci ani şi despre care discutăm şi astăzi cu prilejul Raportului publicat, Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. România are în fond o problemă mai mare căreia va trebui să îi dea repede şi bine soluţii cât mai curând şi anume aceea de a face mai puţină figuraţie în UE şi în instituţiile ei, şi asta înseamnă pentru Guvern, pentru clasa politică, pentru noi toţi, că va trebui cât mai repede posibil să pregătim şi să trimitem spre Bruxelles o armată de oameni competenţi, de experţi autentici, de oameni care să pregătească în România formule, variante, politici pe care să le ducă şi să încerce să le implementeze în instituţiile europene, în comitetele de lucru de la nivelul tuturor instituţiilor din Bruxelles. Asta e, îmi pare, problema cea mai importantă a României, nu doar de a trece din când în când examene de bună purtare, necesare şi ele în felul lor, ci aceea de a deveni cu adevărat un actor în UE, un depozitar şi purtător de soluţii politice pentru întreaga Uniune.

În al doilea rând şi în altă ordine de idei, aş vrea să remarc încă o dată ceva ce s-a observat şi se discută mai puţin în aceste zile, dominate pe scena publică de bătălia pentru referendum şi de bătălia pentru Europa – aşa cum mai mult sau mai puţin propriu a fost ea numită – şi anume că avem un Guvern care încearcă să facă nişte lucruri şi în sprijinul căruia, ca Preşedinte interimar, mă pronunţ categoric şi chem pe toţi cei care au bune intenţii. România are trei direcţii mari în care acţiunea Guvernului este decisivă. Are problemele de natură economică, are problemele care ţin de echilibrul social devastat de guvernările anterioare şi are, de asemenea, problema gestiunii banului public, bugetului public, problema destructurării reţelelor clientelare alimentate de bani publici, a corupţiei la nivel înalt, în fond. În sensul acesta, eu salut faptul că, în nici două luni şi jumătate, Guvernul actual, Guvernul USL condus de Victor Ponta a pornit acţiuni cât se poate de hotărâte şi cât se poate de necesare şi el trebuie sprijinit în această direcţie din toate punctele de vedere.

În domeniul economic, măsurile luate zilele trecute sunt foarte importante şi urmează a fi însoţite, sper că vor fi însoţite, de altele care să oxigeneze organismul mediului de afaceri şi economiei româneşti, care să deblocheze, să scoată din sufocare acest organism viu de care depinde Bugetul României, echilibrul social al României şi în cele din urmă prosperitatea fiecăreia dintre cetăţenii acestei ţări.

În domeniul social, în domeniul echilibrelor sociale grav afectate în ultimii ani, din prima zi acest Guvern a luat deja măsuri necesare şi reparatorii. Cele care privesc reîntregirea salariilor, aşa cum Guvernul s-a angajat şi guvernul deja a început să o facă, în ceea ce priveşte returnarea sumelor reţinute ilegal de la numeroase categorii de pensionari şi, în fine, în a treia direcţie unde acest Guvern pare şi sper să o facă cu adevărat să fie primul guvern care are curajul să atace reţele extrem de puternice ale corupţiei publice din România, ale cheltuirii banului public pe reţele clientelare. Este un Guvern care pare decis şi a făcut paşi în acest sens de a începe cu adevărat lupta cu aşa-numiţii “băieţi deştepţi”, este un Guvern care pe fiecare minister pregăteşte câte un audit extrem de important, nu doar pentru a arăta că vinovaţi de sărăcia României astăzi sunt mult mai mulţi decât cei despre care discutăm dar, de asemenea, de a dezvălui şi de a curma mecanisme de risipire în continuare a banului public. Susţin întru totul acest Guvern în aceste acţiuni şi cred că ele trebuie să se desfăşoare în fiecare zi chiar în această perioadă de referendum cu din ce în ce mai multă forţă, cu din ce în ce mai multă hotărâre pentru că aceasta este înainte de toate menirea şi obligaţia guvernului României în faţa cetăţenilor acestei ţări.

În fine, având în vedere că, odată cu prezentarea oficială a Raportului Comisiei Europene, odată cu definitivarea legislaţiei privitoare la referendum şi salut aici deciziile care s-au luat astăzi în Parlamentul României şi care pun în deplin acord şi legea referendumului şi legea Curţii Constituţionale cu hotărârile Curţii, cu ceea ce s-a cerut, cu ceea ce s-a promulgat în cursul zilei de ieri, odată încheiată, să spunem această criză de comunicare în plan internaţional şi în plan intern, vreau să anunţ fără nici un fel de echivoc, cât se poate de deschis, că în zilele care au mai rămas în campania pentru acest referendum, mă voi implica direct şi la vedere în această campanie. Mă voi implica în sensul în care voi face cu toate mijloacele mele apel la participarea cetăţenilor români la acest referendum, la desluşirea înţelesului şi interesului pe care pentru fiecare dintre cetăţenii ţării acest referendum îl prezintă.

Toţi cetăţenii României trebuie să ştie că au dreptul de a veni sau nu la acest referendum, dar în acelaşi timp toţi cetăţenii României trebuie să ştie în ce măsură soarta fiecăruia dintre ei, soarta fiecăruia dintre noi se leagă de rezultatul acestui referendum şi implicit de votul pe care îl are la dispoziţie. Şi în sensul acesta, indiferent cât de mult o să placă acest lucru unora sau altora dintre actorii politici implicaţi, indiferent de comentariile care se vor face, anunţ deschis, cinstit, direct, intenţia mea de a participa intens, în acest sens şi cu acest mesaj, la campania pentru referendum. Dacă sunt întrebări, vă rog să le puneţi. Dacă nu, nu.

Intrebare: Domnule Preşedinte, care ar trebui să fie priorităţile României pentru următoarea perioadă, în domeniul justiţiei, aşa încât până la finalul acestui an să avem un Raport, să spunem mai puţin dur, decât cel prezentat astăzi

Răspuns: Vă mulţumesc pentru această întrebare pentru că ea îmi dă prilejul să spun ceva ce se cade spus şi nu apucasem să spun. Şi anume că pentru toate acele părţi bune, pentru toate acele succese pe care raportul le consacră şi le apreciază ca atare, îi felicit pe toţi profesioniştii, pe toţi magistraţii din toate tipurile de instanţe, din toate tipurile de organisme ale sistemului judiciar care au făcut posibile aceste progrese. Ei au o muncă de maximă importanţă, de maximă dificultate şi tuturor magistraţilor care şi-au făcut datoria cinstit, fără a ţine de cont de influenţe politice, de tentative de a influenţa politic, care şi-au făcut meseria respectând doar legea şi obligaţia pe care şi-au asumat-o, tuturor acestora le adresez mulţumiri şi felicitări. România trebuie să meargă dincolo de lucrurile care sunt de natură tehnică şi sunt cuprinse în raportul tehnic, despre care s-a discutat mai puţin. România trebuie să meargă, în această privinţă, pe aceleaşi principii pe care ne-am angajat şi pe care le susţinem toţi. Sigur, am putea să discutăm multe chiar şi despre Raport şi, în orice caz, despre realitate. Am putea să găsim şi alte motive de nemulţumire, care nu sunt trecute în Raport, şi am să vă dau un exemplu. Sper ca, foarte curând, să nu mai avem un preşedinte al României care, în nenumărate rânduri, afirmă public, cum că are informaţii din dosare în lucru, că le cunoaşte conţinutul şi chiar îşi dă cu părerea asupra modului în care ar trebui sau crede că vor fi soluţionate. Aşa ceva este inadmisibil. Cred, de asemenea, că, acolo unde Comisia vorbeşte despre necesitatea transparenţei în procesul de desemnare a funcţiilor de conducere în Parchetul General sau în Departamentul Naţional Anticorupţie, este o direcţie la care toţi trebuie să concurăm în efortul de a face cu adevărat transparenţă. Să precizez că, practic, actualii şefi ai Parchetelor şi actuala legislaţie – deci, proceduri în baza cărora ei sunt numiţi – este una care a fost adoptată atunci când doamna Monica Macovei era ministru al Justiţiei, în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, care Călin Popescu Tăriceanu, ca şef al guvernului şi ca premier, a angajat răspunderea pe acest pachet de legi, pe această reformă a justiţiei. Numirile au fost făcute la propunerea doamnei Macovei ca ministru, cu avizul CSM şi cu semnătura preşedintelui Băsescu, pe vremea aceea, şi ăsta este mecanismul. Dacă şi Comisia este de acord că ar trebui să fie ceva mai transparent decât enunţă simplu legea, adică, de pildă, în momentul în care se analizează nişte propuneri în care ministrul Justiţiei ia în considerare nişte nume pe care să le propună şi apoi ele să treacă, sigur, prin avizul CSM-ului şi, ulterior, semnătura Preşedintelui, să existe, dacă vreţi, o mai mare informare sau chiar dezbatere publică în legătură cu cine sunt aceşti oameni, care este parcursul lor, care este cariera lor, ar fi foarte bine. N-am avut aşa ceva atunci când doamna Kovesi sau domnul Morar au fost numiţi, dar dacă, în momentul în care, la încheierea mandatelor, pentru aceste funcţii vor avea loc alte numiri, o asemenea informare şi dezbatere va avea loc, acesta este un lucru întrutotul de salutat.

Intrebare: Astăzi, la nivelul Camerei Deputaţilor au fost adoptate două proiecte de lege în ceea ce priveşte referendumul, care reglementează acelaşi articol din legea referendumului, respectiv art. 34. Într-una dintre variante este vorba de un interval orar între 7:00 şi 23:00, iar în cealaltă variantă, este vorba despre abilitarea Guvernului de a stabili un eventual interval orar. Voiam să vă întreb: în situaţia în care aceste două legi ajung la promulgare, în ce succesiune le veţi promulga, dacă le veţi promulga, pentru că, în funcţie de succesiunea acestor promulgări, va rămâne în vigoare o anumită formă.

Răspuns: E cam tot una… Eu nu ştiu exact forma în care s-au finalizat pentru că, după cum ştiţi, la Cameră s-a lucrat până puţin înainte de a intra noi în acest plăcut dialog. Înţeleg că o variantă este cu precizarea expresă 7:00 – 23:00, iar cealaltă, cu abilitarea Guvernului pentru a reglementa. Cred că e acelaşi lucru pentru că, din cât am discutat şi din cât l-am auzit pronunţându-se public pe Primul-ministru, şi viziunea Guvernului sau opţiunea guvernului este tot pentru 7:00 – 23:00. De altfel, dacă vă aduceţi aminte, după promulgarea sau după anunţul promulgării legii referendumului, am apelat eu însumi la o formulă de extindere în interiorul aceleiaşi zile de vot a orarului de vot, aşa încât cred că este o iniţiativă bună, cred că o formulă cu vot între orele 7:00 şi 23:00 e cât se poate de normală dă şansa cât mai multor cetăţeni să-şi exercite acest drept constituţional. Un referendum sau scopul oricărui referendum este o consulare populară, este acela de a face cât mai mulţi cetăţeni să participe şi de a afla ce cred cât mai mulţi dintre cetăţeni în legătură cu o problemă foarte importantă pentru întreaga societate şi, deci, sub o formă sau alta, acesta va fi orarul. Aş putea să vă spun, în sensul acesta, că o promulg pe prima care ajunge pe masa promulgării.

Intrebare: Domnule Preşedinte, spuneaţi mai devreme – cu aceste mecanisme de monitorizare sau fără ele, să sperăm, în curând, România va fi o ţară din ce în ce mai europeană, iar astăzi, premierul Victor Ponta a spus de mai multe ori că e foarte bine că ne monitorizează Uniunea Europeană justiţia şi că e un semn de bun augur. Aveţi viziuni diferite?

Răspuns: Închipuiţi-vă că avem şi păreri diferite de multe ori. Nu cred aici că e vorba de o părere diferită pe acest subiect, între mine şi Primul-ministru. Cred că e vorba de unghiul de abordare. Cred că Primul-ministru a făcut azi o afirmaţie cu caracter contextual şi care voia să arate ideea că nimeni, domnia sa în niciun caz, nu este ostil, nu este reţinut, nu este necooperant faţă de un mecanism de monitorizare la care România s-a angajat nu pe vremea Guvernului Ponta, ci cu mult înainte, şi cu care toţi am fost de acord. Dacă discutăm teoretic şi pe termen lung, sigur că este de dorit ca România să devină o ţară asemenea atâtor altora, cu excepţia noastră şi a Bulgariei, care să nu aibă nevoie, să nu mai aibă la un moment dat nevoie de un asemenea mecanism. Iată, de pildă, vă dau exemplu, se discută foarte clar şi este o certitudine: Croaţia, da?, intrată mai recent, ultima nou-venită în club, mai târziu, evident, decât România şi Bulgaria, intră fără un asemenea mecanism. Deci siuaţia normală şi pe deplin mulţumitoare este aceea de a nu mai avea nevoia unei asemenea monitorizări şi cred că şi premierul Ponta e de acord cu această afirmaţie văzută astfel.

Intrebare Ionuţ Cristache, Antena 3: Bună seara, domnule Preşedinte! Voiam să revin cu aceeaşi întrebare pe care v-am adresat-o şi în urmă cu câteva zile.

Răspuns: STS… Am ghicit.

Intrebare: Dacă aţi lămurit situaţia cu STS-ul, dacă i-aţi cerut explicaţii domnului Opriş…

Răspuns: Am avut o discuţie pe acest subiect cu domnul Opriş. Situaţia nu e, din punctul meu de vedere, complet lămurită sub aspect legal. Înţeleg că şi Comisia de Apărare din Senat, cel puţin, a deschis o discuţie sau o cercetare, cere explicaţii ca să lămurească această situaţie. Sunt un partizan vechi şi foarte hotărât al controlului parlamentar, aşa cum scrie, de altfel, şi în Constituţie, asupra tuturor Serviciilor şi, în foarte scurtă vreme, când voi avea toate elementele, vă voi comunica o decizie în această privinţă.

Intrebare: Dar credeţi că s-ar impune convocarea CSAT-ului pentru lămurirea situaţiei?

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Dacă se va impune, se va convoca.

Intrebare: Şi o ultimă întrebare – după ce acest Raport al Comisiei Europene a fost făcut public, preşedintele Traian Băsescu, preşedintele suspendat, v-a sunat?

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu. Ar fi trebuit?

Intrebare: În sensul de a obţine transparenţa aceea pe care ne-o cere Comisia Europeană şi ca să avem rezultate bune în Raportul care urmează să fie făcut până la sfârşitul anului, este posibilă o schimbare a legislaţiei în sensul obţinerii transparenţei pentru numirea conducerilor DNA şi a Parchetului General? Să fie organizate altfel, să fie de exemplu varianta aceea cu “aleşi de CSM”.

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Posibil este orice în materie de voinţă parlamentară, cu condiţia să nu încalce Constituţia. Nu vă pot spune eu, din poziţia în care mă aflu acum, dacă Parlamentul vrea, nu vrea, va face sau nu va face asta, dar posibil cred că este.

Mulţumesc! O seară bună!

Transcriere preluată de pe site-ul Preşedinţiei României. Toate sublinierile îmi aparţin.

Declarații de presă ale preşedintelui interimar al României, Crin Antonescu,16 iulie 2012

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a susținut luni, 16 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, următoarele declarații de presă:

”Bună seara! Înainte de toate aș vrea să încep această declarație prin a saluta măsurile cu caracter fiscal și economic pe care guvernul României le-a adoptat astăzi. Îl felicit pe Primul-ministru, ca şi pe ministrul Finanţelor, în special, pentru măsurile care erau aşteptate de foarte multă vreme, care erau solicitate de ani de zile de mediul de afaceri în primul rând, şi îi felicit pentru faptul că, într-o perioadă foarte agitată politic, au găsit timpul, resursele şi curajul de a adopta măsuri absolut necesare mediului de afaceri din România, deci întregii economii româneşti, şi este, între altele, dovada faptului că acest guvern ştie să facă o ierarhie de priorităţi. În toate măsurile care au fost luate, de la plata TVA, la încasarea facturii şi până la deductibilităţile pentru cercetare există un spirit deschis, pe care îl salut, şi mai ales există o înţelegere a faptului că, fără măsuri de creştere economică, fără măsuri care să redea oxigenul mediului de afaceri în primul rând şi fără măsuri cu caracter economic, fiscal, care să aibă drept finalitate cât mai rapidă creşterea numărului de locuri de muncă, suntem condamnaţi să discutăm în gol despre măsuri de austeritate, despre macroeconomie, despre deficit şi despre alte lucruri, importante, categoric, şi ele, dar care nu ne dau şansa de a putea construi, din punct de vedere economic, în viitor.

Al doilea lucru, şi probabil cel mai aşteptat, este legat şi de discuţia pe care am avut-o astăzi, în cursul acestei seri, cu Primul-ministru şi cu Preşedinţii celor două Camere, de asemenea cu ministrul relaţiei cu Parlamentul. Le-am adus la cunoştinţă ceea vă aduc şi dumneavoastră la cunoştinţă, şi anume că am decis să promulg Legea de modificare a Legii referendumului, aşa cum a fost ea votată de Parlamentul României, aşa cum a trecut prin Curtea Constituţională. Sigur, în legătură cu conţinutul, în sine, al acestei legi, care consacră un prag de participare, un cvorum de participare de cel puţin 50% plus unu din alegătorii înscrişi în listele electorale, se pot discuta foarte multe lucruri. Personal, am rezerve faţă de faptul că această formulă încalcă sau ignoră tocmai recomandările Comisiei de la Veneţia, în această materie, recomandări care de atâtea ori au fost luate în calcul şi respectate şi, culmea, care, sau la care au făcut trimitere şi cei mulţi din ţară şi din afara ţării, care în aceste zile au pledat pentru impunerea acestui cvorum.

În paragrafele 50, 51, 52 din ”Codul de Bune Practici”, cu privire la referendum, al Comisiei de la Veneţia – pentru cine este curios – se spune foarte clar că nu se recomandă impunerea unui cvorum, tocmai pentru că o asemenea impunere ar putea să facă inefectiv votul celor care se pronunţă, ar putea încuraja tactici absenteiste, care afectează direct şi viciază, în fond, expresia de voinţă populară. Totuşi, repet, în faţa deciziei Parlamentului şi Curţii Constituţionale am socotit că e mai puţin important, cum e şi normal, punctul meu de vedere. Am promulgat această lege şi cred că, în felul acesta, am închis unul din subiectele fierbinţi de dezbatere.

Aş vrea să spun că unul din motivele pentru care am decis promulgarea acestui proiect de lege, promulgarea acestei legi, este şi acela că, spre deosebire de alţii, înţeleg întotdeauna să pun interesul naţional, în faţa interesului partizan sau personal.

România se află sub un asalt de dezinformare, România se află într-o situaţie extrem de dificilă, în care a fost adusă de iresponsabilitatea unor oameni disperaţi că îşi pierd scaunul şi puterea, şi, din punctul meu de vedere, ceea ce în aceste zile aceşti oameni au făcut în presa internaţională, în mediile politice internaţionale, europene, şi nu doar, este un lucru pe care nu l-aş putea califica altfel decât, din punct de vedere moral, crimă împotriva acestei ţări, care şi-a câştigat cu greu, dar în mod cinstit, dreptul de a fi considerată o ţară democratică, dreptul de a fi partener egal în toate structurile europene şi euroatlantice, dreptul de a avea o credibilitate neştirbită. România este o ţară care s-a achitat de toate obligaţiile sale la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Alianţei Nord Atlantice. România este o ţară care, cel puţin până în acest moment, a dat mai mult decât a primit, şi e mare păcat că oameni care au avut responsabilitatea conducerii acestei ţări, la cel mai înalt nivel, lucrează, azi, împotriva interesului naţional.

Am mai discutat cu Preşedinţii Camerelor şi cu ministrul relaţiei cu Parlamentul, evident, şi cu Primul-ministru, despre o altă temă importantă, pe care Parlamentul o va discuta, şi anume Legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă pe care Guvernul a dat-o şi prin care se scoteau de sub jurisdicţia Curţii Constituţionale hotărârile celor două Camere. Am luat cu toţii act de poziţia Curţii Constituţionale, poziţie care ni se pare întru totul corectă şi conformă cu Constituţia, conform căreia anumite hotărâri ale celor două Camere trebuie să râmână supuse controlului constituţional, şi altele, nu – şi Preşedinţii celor două Camere m-au asigurat că această ordonanţă, Proiectul de lege de aprobare a ordonanţei va fi transformat, va fi modificat, în sens integral cerut, în sensul integral cerut, în forma exactă cerută de Curtea Constituţională. Aceasta a fost, de altfel, şi poziţia Primului-ministru şi cred că şi acest subiect este sau va fi, mâine, odată, mâine, poimâine, odată cu deciziile Parlamentului, un subiect închis.

Vreau să fac încă o dată precizarea că nici eu, nici Primul-ministru nu dictăm Parlamentului. Oameni care nu cunosc Constituţia României îi cer asta Primului-ministru sau îmi cer asta mie: nu încălcăm Constituţia României, pentru niciun motiv. Şi am avut astăzi o discuţie de informare, o discuţie în urma căreia eu sunt convins că lucrurile vor decurge normal în această privinţă, dar aceste decizii despre care vorbesc, despre care m-am informat, în legătură cu care m-au informat Preşedinţii celor două Camere şi Primul-ministru, sunt decizii pe care le va lua Parlamentul României, nu decizii dictate de preşedintele interimar, de Primul-ministru sau de altcineva.

Aş avea încă două precizări de făcut, după care, dacă sunt întrebări, le primesc. Am văzut că există o anumită tulburare şi acuzaţii în legătură cu participarea mea, în cursul zilei de ieri, la un miting la Timişoara, şi acuzaţia, sigur, care a venit, că Preşedintele interimar n-ar avea voie, că nu s-ar cuveni să facă acest lucru – las la o parte, ironia şi jena că astfel de reproşuri pot veni de la cineva ca Traian Băsescu. Trebuie însă să spun, pentru cetăţenii acestei ţări, pentru toţi cei care au dreptul să ştie, ce şi de ce fac, că am participat la un miting organizat de societatea civilă în oraşul Timişoara, că am participat la acest miting, pentru a-mi spune foarte limpede părerea despre două teme: unu – anume, că cetăţenii României trebuie să vină, indiferent ce opţiuni au, şi să se exprime la acest referendum, dat fiind că mult din destinul politic al acestei ţări depinde de acest moment; şi, în al doilea rând – să vorbesc oamenilor despre drepturile inalienabile ale României, despre faptul că nimeni, nici Traian Băsescu, nici Monica Macovei, nici oricine altcineva nu pot scoate România din Uniunea Europeană sau din civilizaţia democratică, pentru că nu ei au dus-o acolo, pentru că România merită pe deplin şi definitiv acest statut.

Acestea au fost temele cu care eu, sau în legătură cu care eu m-am pronunţat la acel miting. Nu ştiu dacă voi mai participa, sau nu, la mitinguri pe timpul acestui referendum, voi decide, nu exclud această ipoteză, dar acestea sunt temele pe care cred că am dreptul să mă pronunţ public, inclusiv în cursul sau în cadrul unui miting. Nu discut despre, repet, cine, cui face reproşuri, cine cui face morală, sau în ce măsură preşedintele suspendat, vreme de opt ani, s-a implicat în campanii electorale, în viaţa politică a unui partid, şi aşa mai departe. Nu discut aceste lucruri, cel puţin aici.

În fine, s-a vorbit despre minciuni rostite de la acest pupitru. Nu doresc, pentru că nu se cade, să polemizez nici cu Traian Băsescu, nici cu altcineva de la acest pupitru. Îi voi da răspunsul din alte locuri şi cu alte prilejuri. Vreau să spun doar, pe de o parte, că, de la acest pupitru, nu am făcut, şi nici din altă parte, nicio referire la primarul Constanţei şi, dacă Traian Băsescu produce dovada unei asemenea declaraţii, eu mă retrag imediat din viaţa politică, nu mai aştept rezultatul referendumului, dacă nu, ştim, încă o dată, cine-i mincinos. Şi, în al doilea rând, atunci când am spus, şi repet, în seara zilei de 13 iulie 2012, că nu exista un document oficial în care să i se pună nişte condiţii Primului-ministru al României, am spus adevărul – în aceeaşi seară, după intervenţia mea, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, domnul Mark Grey, a declarat ceea ce aţi văzut cu toţii: ””m văzut ştirile publicate de Hot News şi Radio France Internationale, nu există o declaraţie oficială a Comisiei Europene. Guvernul României este deplin conştient de problemele pe care le-am ridicat şi nu voi comenta altceva”.

La Preşedinţia României nu a ajuns nici atunci şi nu a ajuns până azi vreun document, vreo solicitare, vreo plângere, vreo întrebare din partea Comisiei Europene şi, ca atare, consider că am spus adevărul pe care îl ştiam. Despre întrebări, despre puncte de dialog ale Primului-ministru cu Preşedintele Comisiei Europene sau cu alţi oficiali europeni, este o problemă la care cred că Primul- ministru a răspuns întru totul, cu promptitudine şi cu exactitate.

Dacă sunt întrebări, vă rog să le puneţi.

Intrebare: Bună seara, domnule Preşedinte. În primul rând, o precizare, dacă îmi permiteţi, acea lege pe care aţi spus că o veţi promulga, include şi recomandarea Curţii Constituţionale, de asigurare a pragului minim de prezenţă 50% plus unul din numărul total de alegători?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Categoric.

Intrebare: … Și, în acest caz, sesiunea extraordinară a Parlamentului, aţi stabilit ce va fi pe ordinea de zi, dacă dumneavoastră promulgati această lege?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu eu stabilesc şi nici Primul – ministru.

Intrebare: Dacă v-au informat cei…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu eu stabilesc ordinea de zi a lucrărilor Parlamentului. Pe mine m-a interesat, din orice ordine de zi şi-ar face Parlamentul, m-au interesat două chestiuni: unu – ordonanţa, aceea, privitoare la atribuţiile Curţii Constituţionale, în legătură cu care am fost informat că va fi modificată exact aşa cum a spus Curtea; şi, în al doilea rând – clarificarea acestei tematici legate de referendum. Şi, în sensul acesta, eu le-am adus la cunoştinţă Preşedinţilor celor două Camere, că promulg această lege şi că dumnealor, în sensul acesta, le rămâne să pună în acord, să clarifice la nivel parlamentar Ordonanţa de urgenţă pe care Primul-ministru, Guvernul au emis-o pe acelaşi subiect, şi în sesiunea extraordinară există pe ordinea de zi, am fost informat, Legea de adoptare a acelei ordonanţe.

I-am informat, deci, că din punct de vedere legislativ, odată cu promulgarea legii la care făceam referire, suntem într-o altă fază şi, ca atare, i-am rugat să ţină cont de acest fapt, de promulgarea acestei legi în discuţia despre Ordonanţă, şi acestea au fost, din punctul meu de vedere, problemele care mă interesau. Nu ştiu – vom afla cu toţii – dacă pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare a vreuneia dintre cele două Camere o să apară şi altceva. Mai sunt ordonanţe, sigur, nu atât de interesante din punct de vedere al actualităţii politice.

Intrebare: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a confirmat azi, prin vocea domnului colonel Adrian Fulea, că a instalat sisteme de comunicaţii secretizate la sediul de campanie al domnului preşedinte Traian Băsescu şi că dumneavoastră aţi fost informat despre acest aspect. Este adevărat? Şi dacă da, cum comentaţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Că au instalat? Vă rog să repetaţi.

Intrebare: Că au instalat sisteme secretizate de comunicare la sediul de campanie al domnului preşedinte suspendat, Traian Băsescu.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu am fost informat nici de domnul pe care-l evocaţi, nici de altcineva, nici de şeful acestui serviciu despre aşa ceva.

Intrebare: Dar dacă este adevărat, cum comentaţi o astfel de situaţie?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu pot să comentez până când nu mă informez. Nu deţin nicio informaţie în acest sens, nu am fost informat în niciun fel. Am avut o discuţie cu şeful acestui serviciu acum câteva zile, o discuţie de principiu despre funcţionarea normală a instituţiei pe toată această perioadă, aşa cum am avut şi cu şefii altor servicii. Deci, nu primesc această informaţie de la dumneavoastră şi sigur că o să mă interesez instituţional.

Intrebare: Şi o a doua întrebare. Astăzi cursul Euro a atins un nou maxim istoric. Aţi avut vreun dialog cu Guvernatorul Băncii Naţionale pe această temă?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am avut cu Guvernatorul Băncii Naţionale dialogul pe care îl cunoaşteţi, chiar în prima zi, în care m-am aflat aici, în această instituţie. Am avut atunci un dialog sigur, pe toate aceste secvenţe. Consideraţiile în legătură cu evoluţia cursului, pe care le-a făcut şi guvernatorul şi, pe care recent, chiar azi le-a făcut ministrul Finanţelor şi viceguvernator al Băncii Naţionale, domnul Florin Georgescu, mi se par cât se poate de pertinente.

Intrebare: Domnule Preşedinte interimar, în condiţiile promulgării legii, în ceea ce priveşte desfăşurarea referendumului ca durată, aş fi vrut să vă întreb dacă s-a clarificat, în urma discuţiei dumneavoastră cu Premierul şi cu şefii celor două Camere o durată – două zile, o zi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Legea precizează foarte clar durata sau desfăşurarea referendumului pentru o zi. Avem, de asemenea, hotărârea Parlamentului, adoptată. Deci, hotărârea care include şi suspendarea şi organizarea referendumului, hotărâre care stabileşte ziua, una singură, 29 iulie, pentru acest referendum. Nu am avut… Am văzut sigur, discuţii publice despre… sau ipoteze sau solicitări pentru prelungirea datei referendumului. Din punct de vedere oficial, nu am avut în discuţie aşa ceva niciodată. Proiectul legii prevede o zi. Eu am promulgat-o aşa cum este legea. Sigur, pe de altă parte, că i-am împărtăşit Primului-ministru, dincolo de promulgarea acestei legi, preocuparea mea pentru ca indiferent de condiţiile pe care legea le stabileşte, cât mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot, în ţară şi în străinătate, să poată avea fizic acces pentru a-şi exercita dreptul de vot.

În sensul acesta, eu consider că prelungirea programului de vot în interiorul aceleiaşi zile, pentru că avem de la ora 8:00 la ora 20:00, s-ar putea face de la ora 7:00 la ora 22:00 sau 23:00. Astea sunt chestiuni care eventual se pot reglementa, cred, la nivelul unei decizii a Guvernului, care se ocupă cu organizarea, care este responsabil de organizare. De asemenea, un număr de secţii suficient de mare şi în ţară şi în străinătate, pentru că este esenţial şi este şi obligaţia mea, fie şi temporară, să asigur sau să fac în aşa fel încât instituţiile responsabile să asigure dreptul oricui doreşte – şi dorim să voteze, evident, cât mai mulţi cetăţeni – să poată fi respectat şi îndeplinit.

Intrebare: Şi, dacă îmi permiteţi, USL a transmis către Biroul Electoral Central o solicitare pentru ca pe litoral să fie suplimentat numărul de secţii de votare, fiind, evident, vară şi week-end. De ce nu se întâmplă sau de ce nu s-a întâmplat acelaşi lucru şi pentru străinătate? Au fost şi petiţii în acest sens.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu vorbesc aici în numele USL şi cel puţin formal nu mai fac parte din USL. Nu am cinstea să fac parte din Biroul Electoral Central. Sunt întrebări care nu-mi pot fi adresate din simplul motiv că nu pot da un răspuns. Principiul este acela, repet, că Guvernul trebuie să ia, şi am rugat în sensul acesta – Primul-ministru, m-a asigurat că o face – să ia toate măsurile pentru ca, repet, în ţară şi în străinătate, orice român cu drept de vot care vrea să voteze să poată vota.

Intrebare: O precizare, astăzi aţi promulgat Legea privind referendumul…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Încă nu am promulgat-o, probabil după întâlnirea cu dumneavoastră o voi face, dar decizia e luată şi v-am anunţat-o ca atare.

Intrebare: Totodată, ne-aţi spus că mâine va discutată în Parlament Ordonanţa privind referendumul.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu ştiu dacă mâine, iertaţi-mă, în cursul acestei sesiuni extraordinare, programul Parlamentului nu-l stabilesc eu.

Intrebare: Din discuţiile pe care le-aţi avut, se va transforma într-un proiect de lege privind respingerea ordonanţei guvernului privind desfăşurarea referendumului?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu am intrat în asemenea detalii pentru că, repet, nu îmi permit să fac nici măcar sugestii corpului legiuitor. M-am asigurat că este pe ordinea de zi şi că, în mod natural, se vor pune în acord datele de legislaţie existentă, adică, simplu spus, eu i-am anunţat pe Preşedinţii celor două Camere că promulg această lege şi m-am interesat şi dânşii m-au asigurat că şi Legea de aprobare a acelei Ordonanţe, sigur, cu modificări, e în puterea Parlamentului, se află pe agenda lor. Asta e tot. Cum o vor face, e problema Parlamentului.

Intrebare: Aţi spus că la Preşedinţie nu a ajuns o informare oficială a Comisiei Europene privind acele puncte în care Comisia ar critica România.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Sigur.

Intrebare: Bun. În aceste condiţii, totuşi există nişte informaţii în mass-media privind aceste critici. În aceste condiţii, intenţionaţi să aveţi o ieşire publică, având în vedere că sunteţi şeful diplomaţiei româneşti în calitatea dumneavoastră de Preşedinte interimar şi având în vedere că raportul MCV bate la uşă?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am spus nişte lucruri de principiu care cred că trebuiau spuse încă de la precedenta noastră întâlnire. Lucrurile acelea rămân în vigoare şi sper că s-au auzit şi au fost foarte clare. Am avut în intervalul ultimelor două zile două discuţii cu ministrul de externe al României şi l-am rugat şi pe domnia sa ca întreg Corpul Diplomatic al României să-şi facă datoria, în sensul de a suplimenta efortul de informare în legătură cu situaţia din România.

Ce apare în anumite pulicaţii, unele importante, influente, din diferite ţări occidentale, chiar din Statele Unite ale Americii, sigur, ţară tot occidentală, dar nu europeană, consideraţii sau comentarii pe care anonimi sau cu identitate prezentată, oficiali ai Uniunii Europene le fac, sunt de natură să ne îngrijoreze, de această dată pe noi, pentru că s-a ajuns foarte departe. Chiar dacă s-au clarificat, le-a clarificat Premierul la Bruxelles, le-am clarificat şi eu în intervenţiile mele publice, le-am clarificat în discuţii în detaliu cu ambasadorii celor mai importante ţări, Statelor Unite ale Americii, cele din Uniunea Europeană, încă se fabulează, nu de către aceşti oficiali, dar se fabulează în legătură cu lovituri de stat, cu preluarea întregii puteri de către Primul-ministru, cu suspendarea statului de drept în România, cu tot felul de lucruri care nu au nici cea mai mică, dar nici cea mai mică legătură cu România. Aşa ceva este de nepermis pentru o ţară europeană şi este datoria, repet, a diplomaţilor români să contracareze foarte repede aceste lucruri şi să informeze oficial, corect, complet, toţi partenerii noştri despre situaţia din România, pe care cred că o ştim toţi.

Intrebare: O precizare: consideraţi că este o campanie susţinută de denigrare – şi mă refer la poziţia dumneavoastră de Preşedinte interimar în media europeană, că aţi vorbit de anumite dezinformări, de anumite….
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Consider că, din diferite motive, există cercuri politice, implicit grupuri mediatice, din diferite motive, care doresc să forţeze o decizie a poporului român la acest referendum. O spun limpede. Şi, luând act de aceste lucruri, evaluând, evident, toate dificultăţile pe care le generează o asemenea atitudine, nu încetăm să spunem că rezultatul acestui referendum va fi dat doar de votul cetăţenilor români.

Intrebare: Domnule Preşedinte, pentru că am vorbit despre cum este proiectată situaţia actuală în exterior, în ce măsură consideraţi că situaţia politică actuală poate fi folosită ca pretext pentru tăierea fondurilor de coeziune pentru România şi şubrezirea poziţiei ţării noastre în negocierile pe bugetul european?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Teoretic, în mare măsură. Sper că, practic, nimeni nu va face asta.

Intrebare: Vroiam să vă întreb în legătură cu situaţia, imaginea externă a României aţi spus că a fost reflectată nerealist, şi dacă aveţi în vedere contacte directe cu oficiali europeni sau lideri ai unor state membre?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu:Bun. Sigur că eu am făcut ceea ce se putea face în aceste zile. Şi despre asta am mai vorbit. Primul-ministru, ştiţi foarte bine, de asemenea, ce agendă a avut. Aşteptăm acum Raportul Comisiei pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi evident că, în primul rând, autorităţile guvernamentale îşi vor face observaţiile şi vor aborda această chestiune foarte serios. Din punctul meu de vedere am avut discuţii şi comunicare nu doar cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, ci şi, sub o formă sau alta, cu guvernele lor. Am pus foarte clar pe masa discuţiilor, concret, toate temele. De pildă, ca să dau un singur exemplu, în momentul în care se tot numără 11, devenite, între timp, oficiale, e adevărat, dar între timp, în raport cu guvernul, 11 lucruri pe care ar trebui să le facă Guvernul, acolo apar lucruri care sunt cu totul inactuale şi care n-au nici o relevanţă, şi care sunt absurde, de exemplu ca Preşedintele interimar să nu schimbe şefii Parchetelor sau să nu graţieze pe nimeni. Păstrez ceea ce am spus înainte: nimeni, sub niciun motiv, nu poate ştirbi suveranitatea României. Dar, dincolo de asta, nu avem obiect al discuţiei. Şefii n-au fost şi nu vor fi schimbaţi – am declarat-o din prima zi. Nimeni n-a fost şi nu va fi graţiat – am declarat-o din prima zi. De ce atunci avem în continuare 11 puncte şi nu rămân măcar nouă? Cam aşa se fac şi se construiesc aceste lucruri. V-am dat doar un exemplu. Mulţumesc foarte mult. O seară bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
16 Iulie 2012

Crin Antonescu: „Ich bin ein Berliner!”

Sursa YouTube:

Discursul Presedintelui Interimar al Romaniei, Crin Antonescu,
la Timisoara, duminica, 15 iulie 2012

Sursa informationala: Radu Zlati

Bună seara Timişoara,
Bună seara prieteni,

Sunt pentru cel puţin câteva zile preşedintele României şi dacă aş fi avut ocazia pentru o singură zi să fiu preşedintele României aş fi venit, cum vin azi la Timişoara, să vă mulţumesc în numele tuturor românilor vouă, timişorenilor, pentru Libertate. Fără voi, fără sacrificiul timişorenilor, fără curajul lor, istoria România n-ar fi avut pagina de Libertate pe care o trăim. Vă sunt recunoscător şi vă mulţumesc!

Nu ştiu dacă în perioada acestei campanii electorale pentru Referendum voi mai merge într-un alt oraş, nu ştiu dacă voi mai merge la un alt miting, dar am venit azi la Timişoara pentru a vă spune dumneavoastră, şi de aici de la Timişoara întregii ţări, câteva lucruri în care cred.

Dragii mei, eu nu umblu cu copii în braţe în timpul campaniei electorale, eu nu lovesc copii în timpul campaniei electorale, eu nu rânjesc şi nu plâng în campaniile electorale, eu nu fur şi nu mint, eu vreau cu adevărat Justiţie dreapta şi eu vreau cu adevărat Democraţie şi Stat de drept, şi vreau aceste lucruri în numele vostru. Vreau aceste lucruri în numele tuturor oamenilor din această ţară, care vor să trăiască normal.

Astăzi Traian Băsescu şi oamenii săi ştiind că nu mai au credibilitate, ştiind că nu mai pot minţi românii, ne ameninţă cu un singur lucru, ne ameninţă cu Europa, cu Uniunea Europeană, cu Germania, cu America. Şi eu vreau să spun următorul lucru: România, şi deci Europa, suntem noi, cei care, DA, vom veni la Referendum şi ne vom pronunţa. Şi vreau în numele vostru şi în numele tuturor românilor care cred în demnitatea noastră naţională, în destinul nostru european, în democraţie, în stat de drept, în Justiţie liberă, vreau să le spun în numele vostru tuturor prietenilor noştri din Occident, în limba germană: «Ich bin ein Berliner!» – «Şi eu sunt berlinez!».

Acum 50 de ani aproape, preşedintele John Fitzgerald Kennedy s-a dus la Berlin atunci când Germania liberă a fost despărţită de un zid de restul ei de ţară, atunci când armata sovietică asedia Berlinul liber, şi atunci Kennedy le-a dat această încurajare şi le-a spus, preşedintele Statelor Unite, tuturor germanilor şi tuturor europenilor în limba germană: «Ich bin ein Berliner!». Acum, în numele vostru, le spun prietenilor noştri occidentali: Noi suntem berlinezi, adică noi suntem europeni, noi împărţim aceleaşi valori şi aceleaşi idealuri cu voi. Voi sunteţi noi, şi voi sunteţi noi.

DA, vrem stat de drept cu adevărat în România şi de ceea venim la Referendum şi ne hotărâm destinul. DA, vrem Justiţie independentă în România pentru că nu noi, eu şi dumneavoastră, avem dosare blocate, puse deoparte, ci Traian Băsescu. Nu pe noi ne-a evitat Justiţia, ci pe apropiaţii lui. DA, vrem dreptate, libertate, civilizaţie europeană şi Timişoara e primul oraş din România îndreptăţit să spună asta Europei: «Noi suntem berlinezi, în sensul că noi suntem occidentali, democraţi, oameni deschişi spre viitor.»

DA, trebuie ca fiecare român să vină la Referendum şi să-şi spună cuvântul pentru că aceşti oameni ne-au furat, ne-au furat banii din Bugetul public, ne-au furat voturile din Parlament, votând şi promulgând legi numărate pe furate în văzul întregii ţări şi, mai ales, aceşti oameni încearcă acum să ne fure memoria. Şi sunt aici, timişoreni, pentru a vă aminti ceea ce nu poate fi furat din memoria noastră, spre a vă aminti că Europa nu ne-a primit pentru că ne-au dus acolo Traian Băsescu şi Monica Macovei.

N-are nimeni dreptul, nici Traian Băsescu, nici Monica Macovei, nimeni altcineva, să ceară ieşirea României din Europa, pentru că România este în Europa prin sacrificiul sutelor de mii de oameni morţi în temniţele comuniste, atunci când n-am avut norocul ca un preşedinte american să vină la Bucureşti şi să spună: «Şi eu sunt român!». România este în Europa prin jertfa curată a miilor de tineri ai Timişoarei în Decembrie ’89. Nu ştiu cum întâmpină noaptea Traian Băsescu şi Monica Macovei. La uşa conştiinţei mele, în pragul fiecărei nopţi, apar ei cei mai frumoşi dintre noi care au căzut atunci şi mă întreabă în fiecare noapte şi vă întreabă în fiecare noapte: «Ce aţi făcut cu sângele nostru? Ce aţi făcut cu viaţa noastră? Ce aţi făcut cu jertfa noastră întreagă şi curată?».

În 1989, decembrie, oameni aceia şi-au dat viaţa. Mulţi dintre noi erau pe străzi, Traian Băsescu se ascundea într-un birou al nomenclaturii comuniste, după cum singur a mărturisit, iar Monica Macovei era procuror comunist. Nu ne pot scoate din Europa.

În 13-15 iunie, la mineriade, noi, oameni ca noi, eram bătuţi, alergaţi, protestam în Bucureşti, în Timişoara, în toată ţara. Traian Băsescu era în Guvernul lui Iliescu şi organiza trenurile pentru mineri, iar Monica Macovei era procuror al regimului Iliescu. Nu a zis nimic atunci, nici un cuvânt. Nu ne pot scoate Băsescu şi Macovei din Europa!

România, indiferent că e condusă de Băsescu, de Antonescu, de oricine altcineva, are dreptul şi are obligaţia să considere Europa definitiv partea a sa, parte a culturii sale, parte a istoriei sale, parte a viitorului său. Nu există Europă deplină fără România şi nu există Românie întreagă fără apartenenţa la Europa.

Trăiască Europa!

Trăiască România!

Trăiască democraţia şi statul de drept!

DA. Prieteni sunt aici pentru a spune azi, de aici de la Timişoara, tuturor elitelor intelectuale, profesionale, spirituale ale României: DA, implicaţi-vă, lămuriţi lucrurile, faceţi-vă datoria faţă de naţiunea aceasta atât de încercată şi luminaţi-i drumul către propriul ei viitor!

Sunt aici pentru a le spune de la Timişoara tuturor tinerilor: DA, veniţi la referendum şi hotărâţi-vă viitorul! Sunt aici pentru a le spune de la Timişoara acum tuturor oamenilor liberi ai României: DA, veniţi şi pecetluiţi viitorul unit european şi democratic al României! DA la Timişoara! DA în toată ţara!”

Declaratii Crin Antonescu, Presedintele Interimar al Romaniei, la Ambasada Frantei

„Intr-un moment plin de semnificatie, data de 14 iulie (Ziua Frantei) tine de conceptul de liberate, de speranta in viitor si pastrarea valorilor democratice. Cultura franceza a permis progresul social si economic. Reformele sunt mai semnificative in ziua de azi, atunci cand vorbim despre criza. Romania si Franta trebuie sa se ajute.

Vreau sa imi exprim multumirea pentru nivelul de cooperare dintre cele doua tari. Franta este al 3-lea partener comercial al Romaniei. Trebuie sa fim uniti, sa facem un front comun pentru solidaritate.

14 iulie este o sarbatoare a libertatii. Libertatea este prima noastra valoare. Traiasca Franta. Traiasca Romania. Traiasca libertatea!”

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: