Geopolitica: Stratfor.com – „The Next Decade”

Text + clipuri + analiza + sursa informationala: Stratfor.com

STRATFOR CEO George Friedman, author of the new book „The Next Decade,” examines the role of the American president in preserving the republic while managing an empire.

Observing the ever-closer ties between Germany and Russia, STRATFOR founder George Friedman, author of the new book „The Next Decade,” discusses the likely impact on Poland – and the rest of Europe

STRATFOR founder George Friedman challenges the widely accepted view of China’s continuing economic growth and increasing influence on the world stage.

STRATFOR founder Dr. George Friedman says the Middle East will preoccupy the United States in the next decade, and Iran will be the center of that preoccupation.

Crin Antonescu: „Prin Noi Insine – Acum”

„PNL – Prin noi înşine,  ACUM” – e titlul moţiunii cu care va candida la Congresul din 5-7 martie a.c. preşedintele PNL Crin Antonescu. Documentul programatic e destul de gros, dar la o primă evaluare se pot distinge clar cel puţin 4 direcţii:

1. Partidul dreptei.
2. Partidul altfel.
3. Obiectivele asumate.
4. Lupta cu sistemul prost construit.

1.Partidul Dreptei: PNL îşi propune să devină un partid de 30%, principalul partid de dreapta din România. În acest sens PNL va fi un integrator a tot ce înseamnă mişcare politică aflată pe dreapta eşichierului politic românesc. De asemenea partidul îşi doreşte dezvoltarea de soluţii în principal liberale, dar şi soluţii creştin-democrate în ceea ce priveşte probleme sociale plus soluţii conservatorre în ce priveşte emanciparea culturală în sens larg şi de mentalitate. În centrul acţiunii PNL va fi CETĂŢEANUL, se mai afirmă în documentul PNL.

2.Partidul Altfel: „Revoluţia bunului simţ” din campania prezidenţială a fost preludiul la schimbarea pe care PNL doreşte să o aducă în viaţa politică românească. În principiu, Partidul Altfel înseamnă o modificare radicală şi reală a scopului şi mijloacelor activităţii politice – mai pe româneşte, terminarea odată cu balcanismul care a dominat viaţa politică românească de până acum şi punerea accentului pe principii şi pe respectarea cuvântului dat.

3.Obiectivele asumate: PNL îli propune ca la viitoarele alegeri parlamentare şi locale să obţină peste 30% din voturile românilor, să fie titular pe partea dreaptă a eşichierului politic şi accederea la guvernare din postura de principal partid la guvernare.

4.Lupta cu sistemul prost construit: La acest punct e vorba de două paliere: cel intern de partid şi cel al administraţiei publice. În primul rând, în plan intern PNL îşi propune să devină un partid disciplinat, dar nu dictatorial; un partid cu un sistem democratic, dar nu haos şi un partid în care filialele să poată să îşi spună punctul de vedere şi el să fie luat în considerare, dar asta nu va însemna baronizarea PNL. Un al doilea palier priveşte ţara în ansamblu – Aici PNL îşi doreşte o reformă reală, transparentă şi îndreptată spre CETĂŢEAN.

Sursa: PeSurse.ro

Crin Antonescu: „Niciodata nu am colaborat cu fosta Securitate”

Sinteză conferință de presă susținută de președintele PNL Crin Antonescu la finalul ședințelor BPC și CNEx
1.       Revizuirea Constituției

Partidul Național Liberal rămâne adept al republicii parlamentare şi al unui parlament bicameral, chiar dacă, aşa cum am spus-o dinainte de referendum, cu un număr redus de parlamentari.

–          PNL consideră că eventuale modificări în Constituție ar trebui să vizeze, așa cum ne-a dovedit și practica politică a ultimilor ani, clarificări în ceea ce priveşte atribuţiile, competenţele, pârghiile de acțiune ale preşedintelui în raport cu guvernul, primul ministru, parlamentul, cu celelalte puteri ale statului.

–          Va trebui să fie foarte clar până unde se întind atribuțiile de putere ale președintelui și va trebui să fie foarte clar că  preşedintele nu poate afecta, ştirbi, interfera autoritatea puterii legislative, a parlamentului. Parlamentul este instituția esențială a unui stat de drept.

–          PNL crede că parlamentul trebuie să fie bicameral, ceea ce trebuie reglementat este ca cele două Camere să aibă atribuţii diferite pentru ca durata procesului legislativ să nu mai fie atât de îndelungată. De asemenea, printr-o modificare pur și simplu a legii electorale, și nu a Constituție, putem să mergem cu reducerea numărului de parlamentari chiar sub cifra de 300.

–          PNL va definitiva opțiunile sale și le va face cunoscute și susține în dezbaterile privind revizuirea Constituției.

–          DA reducerii numărului de parlamentari, NU reducerii parlamentului la o anexă a Palatului Cotroceni, la o Mare Adunare Naţională reînviată sub regim, chipurile, democratic. Nu știu cum vrea să reducă dl Boc anul acesta reducerea parlamentarilor. Reducerea numărului de parlamentari se poate face prin modificarea legii electorale, începând cu viitoarele alegeri.

În ceea ce priveşte problemele de administraţie locală şi de împărţire administrativ-teritorială, e o discuție referitoare și la regiuni, pentru PNL este esențial să reexaminăm regimul bugetar.

–          Principiul de la care trebuie să se pornească e cel că o parte mult mai semnificativă a banilor care se produc într-un loc trebuie să rămână la bugetul administrației locale pentru a limita arbitrariul administrației centrale, al diferitelor guverne, în realocarea pe criterii politice, pe criterii partizane și clientelare, așa cum se vede prin excelență astăzi, a banilor produși de societatea românească.

2.       Schimbarea conducerilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România și a Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc

Biroul Politic Central al PNL susține menținerea lui Marius Oprea în fruntea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România și a lui Dinu Zamfirescu la conducerea Institutului Național pentru Memoria Exilului Românesc. BPC al PNL îi atrage atenția premierului Boc în legătură cu decizia sa privind așa-numita reorganizare a celor două institute.

–          PNL consideră că aceste două instituții, comasate sau nu într-o singură instituție, trebuie să funcţioneze în continuare. Istoricul Marius Oprea și Dinu Zamfirescu trebuie lăsaţi să-şi continue activitatea, care nu este doar performantă, ci recunoscută și pe plan internaţional.

–          Nu are niciun fel de importanţă faptul că Marius Oprea și Dinu Zamfirescu sunt membrii PNL. Nici un moment, în nici o împrejurare aceşti doi oameni în fruntea instituțiilor pe care le-au condus nu au făcut politică partizană. Niciunul dintre ei nu a intervenit în campania electorală, nu au folosit instituţia pe care o conduce în favoarea Partidului Național Liberal sau a vreunui membru PNL.

–          Am fi într-o culme a penibilului ca guvernul domnului care pretinde că a condamnat comunismul să-i schimbe azi pe Dinu Zamfirescu și Marius Oprea din fruntea celor două instituții. Sunt oameni pentru care vorbește propria lor performanță, pentru care vorbește biografia lor. Activitatea depusă în fruntea acestor instituții este cea mai bună recomandare.

3.       Congresul PNL

Voi face publice în următoarele zile toate documentele prin care voi propune partidului un proiect politic sub forma unei moțiuni, care să reunească elemente identitare de doctrină, de strategie și de reorganizare internă, propuneri pentru modificări importante în statut.

–          În acest moment e important pentru conducerea partidului să asume coerent și unitar un proiect clar în fața societății românești. De această dată sunt partizanul unui sistem de confruntare, în acest proces electoral în fruntea partidului, de moţiuni, de echipe. Modificările în ceea ce privește statutul nu se rezumă la acest lucru, ci ele vizează o democratizare reală a partidului la bază și o mult mai bună, eficientă funcționare a tuturor structurilor organizatorice ale partidului – secretariat general, comisii de specialitate, departamente permanente.

–          Vreau să avem în Partidul Național Liberal mai multă democrație și în același timp mai multă disciplină pentru că e nevoie să avem mai multă disciplină.

–          Eu personal susţin existența în continuare a funcţiei de prim-vicepreşedinte, este un ajutor. Voi lua o decizie referitoare la poziția mea privind menținerea sau nu a acestei funcții după ce mă voi consulta cu acei colegi cu care voi alcătui echipa pe care o voi prezenta Congresului.

 4.       Necolaborarea cu fosta Securitate

Niciodată nu am colaborat cu fosta Securitate. Pe un site circulă o mizerie pe care eu am văzut-o la un moment dat și în timpul campaniei electorale. Nu ştiu cine face aceste lucruri, pot să presupun că nu prieteni politici.

Așa cum am spus de 20 de ani, nu numai că nu am avut absolut nici o formă de colaborare vreodată cu fosta Securitate, lucru de altfel certificat de instituțiile abilitate, dar am fost şi rămân unul din oamenii care cu consecvență și cu radicalism am vorbit împotriva practicilor fostei Securităţi. Am fost vehement pentru scoaterea oamenilor care au colaborat cu fosta Securitate din rândul PNL. Categoric tot ceea ce am văzut că este scris e o fabulaţie de la un capăt la altul. Nu am avut nici o legătură, sub nici o formă cu Securitatea, de când m-am născut și până în ziua de azi.

20 de ani de la instalarea partidului-stat: FSN

Postez materialul dnei Zoe Petre, care analizeaza detaliat formarea si instalarea partidului-stat FSN.

„Mă alătur cu toată convingerea colegilor de blog care manifestă azi, 28 ianuarie 2010, la 20 de ani de la marea manifestație anti FSN din București (și de la prima mineriadă), împotriva noii tentative de instaurare a puterii partidului stat. Fiindcă, dragi colegi, despre asta e vorba: politizarea sistematică și brutală a tuturor instituțiilor statului e menită să instituie un monopol de facto al partidului lui Băsescu, tot așa cum proclamarea FSN ca partid politic, după ce își anexase întreaga administrație, echivala cu o lovitură de stat care anula principala cucerire a revoluției – desființarea partidului-stat. Să ne amintim:

Intervenţii repetate ale liderilor CFSN, în frunte cu Iliescu, invocă imediat după revoluţie ideea conform căreia partidele ar fi instituţii „depăşite”, cu toate că acelaşi CFSN emisese decretul prin care aceste partide se puteau constitui. Modernitatea ar fi însă reprezentată de mişcări largi fără o identitate politică şi organizaţională precisă. La 16 ianuarie Iliescu anunţa că FSN nu va participa ca formaţiune politică structurată la alegeri, iar în discursul său televizat din 25 ianuarie 1990, acelaşi Iliescu pleda pentru o mişcare de masă generată de un proces revoluţionar, fără structuri rigide de partid, citînd drept exemple, în devălmăşie, mişcarea ecologistă din Germania (Verzii), Solidarnost’ din Polonia, forumurile civice din Cehoslovacia şi Ungaria. Între aceste două declaraţii, pe 23 ianuarie, FSN îşi anunţase decizia de a participa la alegeri.
Controlînd de la bun început toate pîrghiile puterii executive şi legislative, FSN intră în jocul electoral cu toate datele falsificării acestuia. Transformarea FSN în partid politic şi înscrierea sa într-o confruntare acerbă cu partidele tradiţionale refondate reprezintă, cu toate acestea, primul mare eşec al proiectului politic iniţiat de echipa Iliescu, acela al unui partid tip forum, în care nucleul dur FSN să controleze de fapt întreaga putere politică.
Cele trei partide istorice, PNŢCD, PNL şi PSDR, organizează imediat prima lor acţiune politică comună, publicînd pe 26 ianuarie un comunicat comun şi convocînd un miting de protest pentru ziua de 28 ianuarie. Comunicatul comun lansa tema revoluţiei confiscate; preluată masiv sub forma unor lozinci scandate de mulţimea manifestanţilor anti-FSN din 28 ianuarie, această temă va avea o îndelungată şi importantă carieră pînă azi. Cele trei partide îşi legitimau acţiunea prin ideea că revoluţia din decembrie fusese o superbă victorie a întregului popor – deci nu meritul exclusiv al „emanaţilor revoluţiei” – şi cereau înlocuirea CFSN şi a guvernului provizoriu Roman cu un alt guvern, cu atribuţii executive şi legislative, format din reprezentanţi ai partidelor politice active şi personalităţi afirmate în lupta împotriva dictaturii comuniste timp de 45 de ani. La solicitarea PNL, comunicatul cerea de asemeni desființarea Consiliilor Frontului care se constituiseră în toate întreprinderile și instituțiile din țară pe matricea fostelor organizații sindicale și PCR.
Contra-manifestaţia organizată de CFSN nu reuşeşte să ocupe spaţiul din faţa guvernului, în contrast cu marele succes al mitingului opoziţiei, care mobilizează o mulţime impresionantă în Piaţa Victoriei. Acest prim eşec provoacă două consecinţe de mare importanţă: constituirea CPUN şi prima „mineriadă”.
Pe de-o parte, Iliescu e silit de împrejurări să renunţe la monopolul de iure al puterii: în întrevederea cu liderii partidelor istorice – transmisă de această dată în direct de TVRL – vizibil iritat şi ostil, Ion Iliescu anunţă constituirea unui organism legislativ provizoriu, Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale, CPUN, care urma să dezbată şi să adopte cele cîteva norme indispensabile pentru viitoarele alegeri.
Acţiunea de masă din 28 ianuarie obligă deci echipa Iliescu să ia în considerare xistența însăși a opoziţiei, chiar dacă raportul real de putere îi permite să limiteze efectele acesteia. Consimţind să cedeze o parte din resursele pe care se înstăpînise la revoluţie, Iliescu acceptă implicit prima formă post-decembristă de separare între puterea legislativă, încredinţată CPUN, şi puterea executivă.

Iliescu renunţă la monopolul legislativ – care, secundar şi formal în viziunea sa de sorginte bolşevică, devine terenul predilect al manevrelor indirecte – dar se luptă pînă la capăt pentru monopolul asupra pîrghiilor executive, pe care le consideră esenţiale. FSN – devenit partid – cedează o parte a resurselor normative simbolice, dar îşi rezervă în continuare întreaga putere executivă, adică libera dispoziţie a tuturor resurselor materiale. Astfel, în contrast cu definiţia democratică a echilibrului puterilor, se menține caracterul limitat şi formal al legislativului şi supra-dimensionarea puterii executive, integral controlată de FSN atît prin guvernul provizoriu cît şi prin conducerile CFSN la nivel central şi local. Această disjuncţie originară exprimă public şi încurajează în întreaga societate dispreţul faţă de parlament, în contrast cu guvernul şi cu preşedintele ţării, ca şi dispreţul faţă de produsul esenţial al parlamentului – legile – pe care noua guvernare le tratează ca pe elemente formale, disjunse de puterea exercitată în sine şi pentru sine.

Concomitent însă, CFSN neagă violent această redistribuire a puterii chiar şi numai în registrul simbolic, declanşînd operaţia alternativă de mobilizare a unor grupuri muncitoreşti aduse dinafara Bucureştilor, bine aprovizionate cu băuturi alcoolice şi îndemnate energic la violenţă. Cum scria în zilele următoare oficiosul FSN, „frontul cărbunelui s-a îngemănat cu Frontul Salvării Naţionale”. Între minerii care declanșează această primă invazie se remarcă nu doar mineri din Valea Jiului, cum se presupune adesea, ci şi mineri din Moldova (Comănești/Bacău) ori muncitori din centre industriale situate în sudul ţării; o bună parte din șefii lor de atunci au devenit în anii imediat următori membri marcanți și parlamentari ai PD-FSN, și au rămas în aceste poziții pînă după alegerile din 2004. Un exemplu elocvent este cel al lui Gh. Dobre, numit Ministru al Transporturilor în 2005, și care, în calitate de director general în același minister, acționase energic în 1990 pentru aducerea minerilor în Capitală.

În seara de 28 ianuarie şi mai ales în ziua următoare, aceste grupuri invadează brutal Capitala, devastînd localul Institutului de Arhitectură din Bucureşti şi sediul central al PNŢCD. Lozincile „noi muncim, nu gîndim” și „moarte intelectualilor”, scandate atunci, au avut drept efect ruptura iremediabilă dintre FSN și marea majoritate a intelectualilor.unde provoacă importante pagube materiale şi oferă prilejul unei scene mediatice cu un impact excepţional: primul ministru al Guvernului provizoriu, Petre Roman, ajunge însoţit de Armată la sediul PNŢCD, de unde se adresează maselor furioase cu un discurs incitator pe tema „S-au demascat!” (se înţelege, ca duşmani ai poporului) şi, sub pretextul salvării de furia legitimă a maselor, îl evacuează de acolo pe Corneliu Coposu înghesuit într-un TAB, ceea ce difuzează în toată ţara o copie conformă a scenei în care Ceauşescu era înghesuit într-un vehicol similar.

Dincolo de aceste evenimente sinistre, constatăm totuși că, pe termen mediu, strategul Frontului, Iliescu, a eşuat în construirea unui partid de tip front, devenind liderul unui partid monolitic, în vreme ce opoziţia a reuşit să construiască o forţă politică de tip Forum – CDR – şi să cîştige astfel în 1992 o reprezentare consistentă în administraţia locală, apoi şi în Parlament, iar în 1996 – o victorie a cărei dimensiune simbolică nu mai are a fi subliniată, chiar dacă dimensiunea ei politică nu mai e recunoscută azi pe măsura importanței sale decisive pentru soarta României.”

Transformarea PNL in partid „catch-all-over” *

„Păstrează-ţi convingerile şi fiinţa naţională, nu abdica de la ceea ce este drept şi în acord cu demnitatea omenească, nu ceda sugestiei şi avantagiilor aparente. Fii aleşi în suferinţă sau când soarta îţi este prielnică. Fii credincios tradiţiilor care au îngăduit ridicarea patriei, neatârnării tale omeneşti şi şi cari au asigurat biruinţa adevărului în lume.”…”Liberalismul, aşa cum l-am moştenit noi, este credinţa în ratio, în individualism, în viziunea antropocentrică, în sanctitatea contractului, în libertatea spirituală, în statul de drept, în suveranitatea lui, în egalitate, în progres şi în fraternitate.”

„Liberalismul este în acelaşi timp favorabil şi ostil democraţiei. Favorabil, deoarece clasa sa politică este o clasă deschisă… El este ostil democraţiei, deoarece aceasta tinde să substituie numărul şi cantitatea calităţii, deoarece el ştie că datorită acestui fapt democraţia deschide calea demogagiei şi, involuntar, dictaturii şi tiraniei şi, astfel, duce la propria sa distrugere.”

„Principiul individual în economia pieţei, adică în economia liberală prin excelenţă, trebuie să fie echilibrat de princiul social şi uman, menit să îndepărteze pericolul de moarte al proletarizării. Aici este rolul uman al liberalismului: a lupta pentru desproletarizarea categoriilor muncitoare, susţinând o politică socială energică, promovând o largă difuzare a proprietăţii, asigurând descentralizarea în toate domeniile.”

Mihail Farcasanu, cuvantare de deschidere al conferintei Tineretului National Liberal, din octombrie 1944. Mihail Farcasanu a condus Tineretul National Liberal in perioda 1940-44 (in clandestinitate) si in perioada 1944-46.

img_2735

PNL este pe cale de a se transforma in partid catch-all-over, care va cuprinde toate dotrinele de centru. centru-dreapta si dreapta. Accentuez faptul ca transformarea PNL este emblemata insusi in numele partidului: PNL.

Partid = formatiune care cuprinde curente, platforme. PNL nu a fost niciodata un partid monolit, si nu a fost niciodata conceput drept partid de clasa. PNL a reusit sa se adapteze organizatoric la diferitele sisteme politice din istoria moderna a Romaniei. Astfel PNL sa infiintat drept organizatie revolutionara pasoptista (1843: „Fratia”), sa consolidat doctrinar drept grup parlamentar in Tara Romaneasca si Moldova (1859), a supravietuit perioada comunista sub forma unei organizatii al exilului roman (1972: „Clubul de Actiune si Gandire Liberala de la Paris”).

National = PNL sa nascut si a supravietuit in Diaspora, PNL a aplicat pe plan international doctrina Realpolitikului. PNL este partidul integrarii euro-atlantice.

Liberal = Liberalismul este o doctrina de dreapta. Dreapta sau centru-dreapta poate cuprinde toate curentele non-marxiste: centrism, social-liberalism, neoliberalism, socialdemocratie de Dreapta practicata de Blair si Schröder, neoconservatorism, crestindemocratie.

Insusi PNL a coagulat doua disidente social-liberale provenite din FSN: in 2002 Alianta pentru Romania si in 2008 Frontul Democrat Roman, si doua formatiuni crestindemocrate de dreapta: in 2002 Uniunea Fortelor de Dreapta si in 2008 Alianta Populara.

Intr-un cuvant PNL este un partid deschis tuturor claselor sociale si coaguleaza pe toti romanii care nu se inchina la Karl Marx. PNL va trebui sa se transforme din partid-balama in partid popular de centru-dreapta.

PNL1990

In scopul atingerii aceastui target trebuie parcurse urmatoarele etape:

– integrarea in partid a circa 20% din electoratul liberal expus in alegerile prezidentiale din 22. noiembrie 2009,

– PNL trebuie sa cuprinda in anul electoral 2012 in randuriile sale circa 500.000 de membri cotizanti, dintre care 250.000 de membri sa sustina in mod activ politica cotidiana a partidului,

– PNL trebuie sa demareze procesul de selectie si pregatire ai celor 20.000 de candidati locali si ai celor 485 candidati parlamentari,

– in PNL trebuie sa dominze spiritul de echipa,

– edificarea si consolidarea al unui guvern din umbra al PNL, unitate functionala care sa risposteze de cate ori este nevoie activitatii guvernamentale,

– PNL va trebui sa initieze un dialog cu partenerii sociali si organizatiile societatii civile,

– PNL va trebui sa obtina la viitoarele alegeri locale din iunie 2012 un scor minim de 25%, iar in alegerile parlamentare din noiembrie 2012 un scor minim de 30%,

– PNL va trebui sa demareze precampania electorala pentru alegerile prezidentiale din noiembrie 2014,

Aplicarea masurilor de mai sus vor determina schimbari majore in sistemul de partide romanesc.

Pe termen mediu culoarul de stanga este dominat de PSD. La centru-stanga, se regasesc 30% din optiuniile electoratului.

Culoarul de dreapta cuprinde insa 70% din optiunile electoratului roman. Misiunea PNL este captarea a cel putin 50% din optiuniile de electoratului de centru-dreapta.

 

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: