Analiza: transformarea platformei „Romania 100” din miscare civica in partidul politic „RO+”

„In urmatoarele zile, o saptamana, maximum doua vom depune dosarul de inscriere a unui viitor partid” Hotnews.ro 

Anuntul lansarii. Despre proiectul politic al lui Dacian Ciolos a curs multa cerneala si probabil va curge si mai multa cerneala. Proiectul este dezbatut de ceva timp in societatea civila si a prins ceva radacini. Sa analizam situatia la rece. Sa recurgem la memorie: Dacian Ciolos a fost membru in cabinetul Tariceanu in perioada 2004-2008. Dupa perioada de Comisar European, Ciolos a revenit in Romania drept premier in perioada 2015-16.

 

Imaginea imaculata de tehnocrat european. Sa revenim la formatiunea lui Dacian Ciolos. Dacian Ciolos sa bucura de simpatie in zona electoratului de dreapta, mai ales in randul simpatizantilor PNL si USR. Dupa alegeri Dacian Ciolos a refuzat sa se implice atat in PNL, dar si in USR. In ambele partide Ciolos putea ajunge lider fara prea mult efort. Din ce motive a refuzat Ciolos sa conduca unul dintre cele doua partide din Opozitie in perioada post-electorala ramine un mister. Ciolos a preferat insa drumul constructiei unui partid de la zero. Sa raminem realisti, este foarte greu sa construiesti astazi un partid politic in Romania.

M10, Noua Romaniei; doua proiecte politice esuate. A mai auzit cineva de M10? Partidul „M10” nu a reusit sa participe la alegerile parlamentare din decembrie 2016, din lipsa semnaturile necesare. Un alt partid lansat cu ecouri media a fost Noua Republica. Websitul este inactiv si se pare ca partidul si a incetat activitatea.

Proceduri si birocratie. Inscrierea unui partid politic dureaza minim sase (6) luni de zile. ProRomania a fost lansat in septembrie 2017 si inscris in februarie 2018, deci in sase luni a capatat calitate juridica. Daca Miscarea Romania Impreuna RO+ va fi lansat in aprilie 2018 atunci la finele anului 2018 va avea calitate juridica, noul partid va primi un sediu si va putea colecta cele 200.000 de semnaturi necesare participarii la alegerile europarlamentare din 2019.b Un alt handicap este acuzatia de plagiat venita din partea organizatiei non-profit „Platforma Civica Impreuna„. Aceasta acuzatie va fi disputata la tribunal. In final se va ajunge la o decizie, dar asta va insemna ca inregistrarea formatiunii va intarzia.

Ecouri media (1). Deja in mediile de socializare au aparute primele caricaturi. Le vedeti aici, aici si aici

Ecouri media (2). In analiza G4Media.ro formatiunea RO+ este vazuta ca o formatiunea de centru-stanga europeana, formata dupa modelul EnMarche din Franta. Numai ca diferentele sunt uriase. In Franta EnMarche sa desprins din Partidul Socialist, a candidat pe listele formatiunii MoDem si starea de spirit a favorizat aceasta formatiune: socialistii erau in picaj, gaulistii nu au convins, Frontul National nu depasea in sondaje 25%. Cel mai important argument este sistemul electoral. In mai 2017 au fost organizate alegerile prezidentiale, unde Macron a castigat fara emotii turul doi, iar la alegerile parlamentare din iunie 2017 electoratul a votat in bloc EnMarche, care deja guverna. Toate aceste aspecte nu se regasesc in sistemul politic din Romania.

Alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Primul mare test electoral sunt alegerile europarlamentare. Data acestor alegeri a fost deja stabilita: 26 mai 2019. Toate formatiunile nou infiintate, ProRomania, DEMOS, RO+ se vor confrunta cu factorul timp. Cel tarziu pina in data 22 martie 2019 listele de candidati trebuie depuse la BEC. Asta presupune organizarea unui congres care sa desemneze candidatii. Incepand cu septembrie 2018 toata clasa politica se va afla in febra alegerilor europarlamentare.

Partid non-doctrinar? Care va fi doctrina formatiunii lui Dacian Ciolos? Nimeni nu reinventeaza apa calda. In plan economic numai liberalismul este unica ideologie viabila. Probabil vor mai exista niste nuante ale democratiei participative, dar noul partid va fi cladit exclusiv pe imaginea lui Dacian Ciolos. Cel putin la nivel superficial Dacian Ciolos are o imagine pozitiva. Fata de guvernele care au mostenit guvernarea Ciolos, prestatia guvernului Ciolos a fost una buna. Numai ca in 2016 PSD nu a facut niciun efort sa darime guvernul Ciolos, anul de guvernare a fost lipsit de crize majore si anul 2016 a trecut repede. Dupa lansare Ciolos va face turneul televiziunilor, isi va prezenta programul si stafful de conducere.

Lipsa unui grup parlamentar. Un alt handicap, este faptul ca acest partid este o formatiune neparlamentara. Daca nu fuzioneaza si ramine neparlamentar, atunci Miscarea Romani Impreuna nu va avea reprezentanti in sectiile de votare. Acest aspect este deosebit de important. Partidul Miscarea Populara a fost nevoit sa fuzioneze cu Uniunea Pentru Progresul Romaniei UNPR pentru a obtine statul de partid parlamentar si de a trimite reprezentanti in sectiile de vot.

USR –  prima victima. Cel mai afectat de infiintarea acestui partid este USR. Nimeni nu stie exact doctrina oficiala a USR. Nimeni nu cunoaste in ce familie politica europeana acest partid este ancorat. Asta poate fi pe termen scurt un avantaj, dar pe lung este un dezavantaj, Aderarea la o familie politica europeana presupune dobandirea calitatii de partid politic european cf Art 10 alin 4 TUE. Asta presupune participarea in alegeri locale, parlamentare si europarlamentare si dobandirea unor mandate. Dacian Ciolos do.reste sa isi plaseze partidul intr-o angulema doctrinara neutra, nici de dreapta, nici de stanga. Simpatizantii USR se regasesc in totalitate in ideile formatiunii RO+. Deasemenea electoratul USR a mers la vot in decembrie 2016 in speranta ca USR va forma alaturi de PNL un guvern de coalitie condus de Dacian Ciolos. In fata urnelor electotatul USR se va imparti in doua factiuni, in factiunea pro-Ciolos si factiunea care ramine in USR, dar il iubeste de la distanta pe Dacian Ciolos. USR traieste inca din imaginea de partid anti-sistem. In momentul aparitiei actorului politic Dacian Ciolos, aceasta imagine va fi dublata si totodata rachetata de formatiunea RO+. Marele handicap al formatiunii RO+ ramine lipsa unui grup parlamentar. Nu este exclus ca din USR sa se desprinda un grup de parlamentari care sa se inscrie in partidul nou-infiintat, Aparitia in parlament ale unor partide politice este un fenomen cotidian in viata politica. Alianta pentru Romania ApR sa infiintat in 1997, dar a esuat la urne in alegerile din 2000. In prezent niciun partid infiintat post-alegeri nu a reusit sa supravietuiasca, toata au fuzionat sau au fost radiate din Registrul Partidelor Politice.

Alianta sau fuziune? Ca sa indeplineasca aceste conditii Miscarea Romania Impreuna RO+ va trebui sa se alieze cu USR sau in cel mai fericit caz sa fuzioneze. Fuziunea presupune organizarea unui nou congres, adoptarea unui nume, adoptarea unui statut si al unei platforme politice comune. Fuziunea intre PNL si PDL a fost infaptuita juridic in cinci luni (august-decembrie 2014), dar procesul organizatoric si politic a durat trei ani (iulie 2014 – iunie 2017). Trei ani marcati de adunari, congrese, conflicte, impacari si formarea unei echipe de conducere comuna. Despre fuziunea intre doua entitati politice se poate scrie o lucrare de doctorat.

Reactia partidelor mainstream. Cum vor reactiona insa partidele mainstream la infiintarea platformei Miscarea Romania Impreuna RO+? PMP nu va fi afectat de aparitia acestui partid. Electoratul PMP este exclusiv axat pe figura liderului Traian Basescu si se intersecteaza foarte putin cu imaginea lui Dacian Ciolos. RO+ nu si a asumat unifciarea cu Basarabia, insa acest politic este esential in agenda politica PMP. ALDE a fost un partid oponent la formarea guvernului Ciolos si va adopta o politica de opozitie la nivel de imagine.

Consecintele pentru PNL. PNL va trebui insa sa isi slefuiasca profilul si sa abordeze tematic diferentele intre solutiile RO+ si proiectele PNL. PNL a avut inca de la reinfiintare nenumarata concurenti electorali. In perioada ianuarie-mai 1990 principalul concurent electoral al PNL a fost PNTCD. Candidatul prezidential Ion Ratiu avea un discurs liberal-conservator, emana acel discurs de capitalism britanic. In perioada iunie 1990 – septembrie 1992 PNL a avut sase (6) concurenti electorali: PNL-AT, PNL-CD, PAC, Noul Partid Liberal, PNTCD si PUNR. Ultimul partid era fixat in Ardeal, unde UNPR a colectat electoratul traditional PNL. Rezultatul a fost esecul din alegerile parlamentare din septembrie 1992. In perioada septembrie 1992 – noiembrie 1996 PNL a fost concurat de opt partide politice: PNL-CD, PAC, PL-93, PNL-C, Partidul Alternativa Romaniei PAR, PNTCD, Partidul Umanist Roman PUR si UNPR. Prin politica de aliante PNL a reusit sa intre in parlament si a slabit concurenta. PAC, PL-93, PNL-C, PUR si UNPR nu au intrat in legislativ. A urmat fuziunea cu PAC si PL-93 si formarea unui partid cu puternica reprezentanta in teritoriu. In perioada decembrie 1996-noiembrie 2000 PNL a avut sase concurenti electorali: PAR a devenit Uniunea Fortelor de Dreapta UFD, PNL-C, din PDSR sa desprins Alianta pentru Romania ApR, UNPR, din PNTCD sa desprins Alianta Nationala Crestin Democrata ANCD si PNTCD. PNL a reusit sa treaca peste esecul din 2000 fiindca nu sa lipit de imaginea negativa emanata de CDR. In perioda 2000-2004 PNL a absorbit UFD si PNL-C si a incheiat o alianta cu PD. La dreapta esichierului politic PNL era concurat numai de PNTCD (care in 2003 a absorbit Uniunea pentru Reconstructia Romaniei). Rezultatul a fost victoria din alegerile anului 2004. In perioada 2004-08 Partidul Liberal Democrat a fost absorbit de PD, In 2014 sa infiintat Partidul Reformator LIberal devenit ulterior ALDE. ALDE este un partid-satelit PSD. In lipsa aliantei cu PSD acest partid ar dispare. In concluzie PNL trebuie sa se dezvolte organizatoric pe focus-grupurile tineret (elevi, studenti), femei, pensioari (sa nu subestimeze nimeni capacitatea unui pensionar de comunicare si timpul liber pus la dispozitie in slujba partidului) si micii fermieri si antreprenori. In teritoriu avem 40.000 de sectii de votare. Practic PNL trebuie sa aiba minim 80.000 de reprezentanti in sectiile de votare. Alaturi de acestia PNL trebuie sa aiba minim 10 de propagandisti electorali. Cu toata simpatia pentru RO+, dar in ultimii 28 de ani numai PSD a reusit ca partid sa dispuna de asemenea rezerve umane. Dreapta, atunci cand a fost unita CDR (1992-1996 si 2000) a dispus de asemenea resurse. In 2012 PDL a incercat prin formarea aliantei ARD alaturi de FC si PNTCD sa se opuna blocului USL. Daca cel putin numeric ARD dispunea de o capitalul uman sa acopere numeric intreg teritoriul, aparatul media al USL a fost mai convingator. In finala numai PNL are resursele necesare sa se castige fata de PSD.

Concluzie finala. Pe termen lung unica alternativa ramine fuziunea intre RO+ si USR. O fuziune intre o formatiune care inca isi cauta drumul ideologic (USR) si o formatiune care se afla in dureriele inevitabile ale nasterii (RO+) aduce de la sine un oximoron politic de provocari si conflicte.

Case-study: Partidele politice, membrii

Europarlamentarul Cristian Preda analizeaza intr-o postare publicata pe blogul personal evolutia apartenentei la partidele politice in perioada 2003-2010.

Sa comparam cifrele:

Nr. total:

2003: 1.735.430
2007: 1.307.417
2010: 1.208.058

PSD

2011: 409.833
2007: 290.116
2003: 300.000

PNL

2011: 131.908
2007: 116.134
2003: 120.115

PDL

2011: 86.817
2007: 86.461
2003: 148.000

Sinteza:

PSD ramine cel mai bine organizat partid politic din Romania. PSD revendica cu drept statutul de partid de mase, un partid catch-all-over.

PNL este bine organizat, bine structurat, dar comparativ cu PSD, capacitatea de mobilizare se raporteaza 1 la 3. In 2008 PNL a fuzionat prin absorbtie cu alte doua formatiuni: Actiunea Populara si Forta Democrata si a suferit o disidenta: Partidul Liberal-Democrat PLD.  Comparativ cu alte partide liberale, PNL sta foarte bine la acest capitol.

Cifrele PD din 2007 si 2011 inseala, fiindca sub anuntati doar membrii din 28 de judete. Pe plan national PDL detine cca. 100.000-125.000 de membri.

Astfel ierarhia nationala arata astfel:

1). PSD
2). PNL
3). PDL

Bibliografie:

Cristian Preda, Sorina Soare: „Regimul, partidele si sistemul politic din Romania”, editura Nemira, Bucuresti, 2008, pag. 79.

Analiza comparativa:

Uniunea Crestindemocrata CDU (Germania) 493.846
Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria CSU 153.890
Partidul Socialdemocrat din Germania SPD 493.664
Partidul Liberal din Germania FDP 63.416

Uniunea pentru o Majoritate Populara UMP 261.000
Partidul Socialist PS (Franta) 233.000
Miscarea Democrata MoDem 35.000

Polul Libertatii PdL  1.150.000
Partido Democratico PD (Italia) 620.000
Uniunea Crestindemocrata si de Centru UDC 220.000
Lega Nord LG 150.000
Futuro e Liberta per Italia FLI 100.000

Conservative Party UK 177.000
Labour Party UK 193.961
Liberal Democrats UK LibDem 65.038

Partidul Popular (Spania) 806.098
Partidul Socialist din Spania 460.000

Partidul Socialdemocrat din Polonia PLD 57.432
Platforma Civica PL (Polonia) 46.000
Lege si Dreptate PiS (Polonia) 22.000

Clasament – partide socialdemocrate

Partido Democratico PD (Italia) 620.000
Partidul Socialdemocrat din Germania SPD 493.664
Partidul Socialist din Spania 460.000
Partidul Socialdemocrat PSD 409.803

Indiscutabil socialdemocratii italieni sunt cel mai bine organizati. Comparativ cu alte partide socialdemocrate PSD sta foarte bine.

Clasament – partide populare si crestindemocrate

Polul Libertatii PdL  1.150.000
Partidul Popular (Spania) 806.098
Uniunea Crestindemocrata CDU (Germania) 493.846
Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria CSU 153.890

Formatiunea condusa de Silvio Berlusconi conduce detasat la capitolul organizare, dar cifrele PdL trebuie tratate cu retinere. Foarte bine organizat este insa Partidul Popular din Spania. Pe locul trei se afla cele doua formatiuni crestindemocrate germane.

Clasament – partide liberale

Partidul National Liberal PNL 131.908
Liberal Democrats LibDem UK 65.038
Partidul Liberal din Germania FDP 63.416

PNL conduce detasat la acest capitol. Diferenta fata de liberalii germani si britanici este de la 1 la 2.

Clasament general

Clasamentul general cuprinde Partidul Popular din Austria, Partidul Socialist din Austria, Partidul Socialdemocrat din Portugalia. Partidele clasate intre 1 si 8 sunt partide mari. Partidele clasate intre 9 si 18 sunt formatiuni politice mediane.

1. Polul Libertatii PdL  1.150.000
2. Partidul Popular PP (Spania) 806.098
3. Partidul Popular  din Austria ÖVP 700.000
4. Partido Democratico PD (Italia) 620.000
5. Uniunea Crestindemocrata CDU (Germania) 493.846
6. Partidul Socialdemocrat din Germania SPD 493.664
7. Partidul Socialist din Spania 460.000
8. Partidul Socialdemocrat PSD 409.803
9. Uniunea pentru o Majoritate Populara UMP 261.000
10. Partidul Socialist din Austria SPÖ 243.462
11. Partidul Socialist PS (Franta) 233.000
12. Uniunea Crestindemocrata si de Centru UDC 220.000
13. Labour Party UK 193.961
14. Conservative Party UK 177.000
15. Uniunea Crestin-Sociala din Bavaria CSU 153.890
16. Partidul Social Democrat (Portugalia) 150.901
17. Lega Nord LG 150.000
18. Partidul National Liberal PNL 131.908

Case-study: Chavez invins de alianta transdoctrinara „Unidad Venezuela”

Duminica, 26 septembrie 2010 s-au desfasurat alegerile parlamentare in Venezuela. Tara latinoamericana este condusa de un dictator, Hugo Chavez, legitimat politic printr-o lovitura de stat (2002), urmat de un referendum (2004) (care ingradeste pregativele parlamentului unicameral), alegeri parlamentare (2005) din care partidul-stat „Partidul Socialist Unit din Venezuela” a castigat139 din cele 167 mandate parlamentare.

Opozitia a reusit sa castige la ultimele alegeri 65 din 165 mandate parlamentare.

Rezultate alegeri parlamentare

Sistem de vot mix: 50% uninominal, 50% proportional

Participare la vot: 11.054.674, 66,74%

PSUV 5.259.998 voturi valabil exprimate, 58,79%, 97 parlamentari

PPT Patria por Todos  (socialisti calibrati pe segmentul etnic indigen)

320.260 voturi valabil epxrimate, 1,83%, 2 parlamentari.

Unidad National 5.448.864 voturi valabil exprimate, 39,38%, 65 parlamentari

Repartizare mandate castigate de catre alianta electorala „Unidad National”:

PODEMOS Por la Democracia Social (socialdemocrati) 4 mandate

Acción Democrática AD (socialdemocrati) 14 mandate

Primero Justicia PJ (social-liberali) 6 mandate

La Causa Radical (socialdemocrati) 3 mandate

Proyecto Venezuela (social-liberali) 3 mandate

Cuentas Claras (socialdemocrati) 1 mandat

Comité de Organización Política Electoral Independiente COPEI (crestindemocrati) 8 mandate

Un Nuevo Tiempo (socialdemocrati) 17 mandate

In 2012 se vor desfasura alegeri prezidentiale. Candidatul opozitiei se va alege intre partidele majore. In prezent formatiuniile socialdemocrate detin majoritate in alianta. Este posibil ca socialdemocratii sa propuna candidatul prezidential, iar crestindemocratii premierul.

Coalitia electorala”Mesa de la Unidad Democratica” sa infiintat in iunie 2009 si cuprinde 50 de partide din intregul spectrul politic.

Printre membrii fondatori se numara:

COPEI – Partido Popular (crestindemocrati)

Accion Democratica (socialdemocrati) (socialconservatori-neoliberali)

Partidul Liberal din Venezuela a guvernat aceasta tara in perioada 1840-1897. In prezent diferitele curente liberale (social-liberalism, progresism, libertarianism, neoconservatorism) sau unificat in platforma Organizacion por la Democracia Liberal en Venezuela ODLV. Formatiunea principala este Movimiento Democracia Liberal.

Think-tank liberal: CEDICE Libertad (Centrul de analiza si cercetare liberala)

Bloguri liberale: El Republicano Liberal

Fundatiile, organizatiile civice din America Latina sau unificat  in platforma RELIAL.

Postul de televiziune al opozitiei: GloboVision

Alegerile parlamentare din Olanda, Belgia si Slovacia

La numai o saptamina de la publicarea analizei https://aliantadreptei.wordpress.com/2010/05/31/se-scutura-portocalele-alegerile-parlamentare-din-cehia/ blogul Alianta Dreptei analizeaza alegerile legislative din Olanda, Belgia si Slovacia.

Alegeri parlamentare Olanda

VVD (liberali-conservatori) 1.926.551 VVE, 20.5%, 31 mandate

PvdA (socialdemocrati) 1.846.776 VVE, 19,6%, 30 mandate

PVV (nationalisti-identitari) 1.453.944 VVE, 15,5%, 24 mandate

CDA (crestindemocrati) 1.281.137 VVE, 13,6%, 21 mandate

PS (socialisti) 924.977 VVE, 9,8%, 15 mandate

D’66 (sociali-liberali) 653.265 VVE, 6,9%, 10 mandate

GL (social-ecologisti) 627.912 VVE, 6,7%, 10 mandate

CU (sociali-conservatori) 305.628 VVE, 3,3%, 5 mandate

SGP (conservatori) 163.512 VVE, 1,7%, 2 mandate

PvdD (protectia animaelor) 122.257 VVE, 1,3%, 2 mandate
Regatul Tarilor de Jos va fi guvernata de catre un premier liberal. In prezent se negociaza o coaliatie social-liberal-ecologista formata din patru partide: PvdA, VVD, D66, GL. Esecul crestindemocratiilor este semnificativ pentru decaderea continua al acestui curent politic. Nationalistii identitari grupati in formatiunea „Partidul Libertatii” castiga in voturi valabil exprimate, dar nu vor participa la guvernare.

Sinteza: Curentul liberal-conservator castiga atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate.

Alegeri parlamentare Belgia

NV-A (regionalisti) 1.135.617 VVE, 17,40%, 27 mandate

PS (socialisti francofoni) 894.543 VVE, 13,71%, 26 mandate

CDA (crestindemocrati valoni) 707.986 VVE, 10,85%, 17 mandate

MR (liberali francofoni) 695,617 VVE, 9,28%, 18 mandate

PS-A (socialisti valoni) 602.867 VVE, 9,24%, 13 mandate

OpenVLD (liberali valoni) 563.873 VVE, 8,64%, 13 mandate

VB (valoni nationalisti) 506.607 VVE, 7,76%, 12 mandate

CDH (centristi-umanisti) 360.441 VVE, 5,53%, 9 mandate

Ecolo (ecologisti francofoni) 313.047 VVE, 4,80%, 8 mandate

Green! (ecologisti valoni) 285.989 VVE, 4,38%, 5 mandate

Lista Dedecker (nationalisti valoni) 150.157 VVE, 2,31%, 1 mandat

PP (populari conservatori) 84.005 VVE, 1,29%, 1 mandat

Sinteza:

Liberalii belgieni pierd atat in voturi valabil exprimate, cat si in mandate. Viitorul guvern de coalitie va fi format din liberali, socialist, crestindemocrati si regionalisti valoni. Piata de incercare ramina insa solutionarea problemelor administrative intre valoni si francofoni.

Alegeri parlamentare Slovacia

Socialdemocrati,  880.111 VVE, 34,79%, 62 mandate

Uniunea Crestindemocrata Slovaca, 390.042 VVE, 15,42%, 28 mandate

Solidaritate si Prosperitate (liberali-conservatori), 307.287 VVE, 12,14%, 22 mandate

Miscarea Crestindemocrata, 215.755 VVE, 8,25%, 15 mandate

MOST – Minoritatea ungara, 205.538 VVE, 8,12%, 14 mandate

Partidul Nationalist Slovac, 128.490 VVE, 5,07%, 9 mandate

Sinteza:

Alegerile parlamentare au fost castigate de catre formatiuniile de centru-dreapta. In prezent se negociaza o formula guvernamentala crestin-liberala la care va participa si minoritatea ungara. Liberalii slovaci revin pe scena politica dupa o absenta de 12 ani.

Sinteza generala:
Curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare ale anului 2010. Cu exceptia Belgiei, liberalii castiga alegeriile parlamentare si devin partid guvernamental in Marea Britanie, Olanda, Belgia, Slovacia si Cehia.

Media europeana al curentului liberal-conservator este de 20%.

Perspective:

Federatia de partide ELDR se improspateaza cu formatiuni de dreapta: TOP’09 si SaS.  Toate partidele au un profil liberal-conservator, combina si muleaza elemente liberale si setul de valori conservatoare.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Piata Universitatii de Dreapta – trecut, prezent si realpolitik

10 iunie – Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”
– Sala Senatului Universitatii din Bucuresti – intre orele 10:00 si 13:00 – Masa Rotunda.
– Sala Consiliului Facultatii de Istorie – intre orele 16:00 si 20:00 – Atelier.

12 iunie – In Piaţa Universităţii din Bucureşti, Tineretul National Liberal va organiza un miting ce va avea ca mesaj central : „Dreapta autentică se uneşte pentru România/Un nou început după 20 de ani”.
Participanţi: membrii PNL şi PNŢCD şi reprezentanţi ai societăţii civile.
Ora: 18:00
Invitaţi/vorbitori: lideri ai PNL şi ai PNŢCD, Doina Cornea, surorile Coposu, Zoe Petre, Victor Rebengiuc, Lucia Hossu-Longin ş.a
Prezentator (amfitrion): Victor Rebengiuc/Mircea Diaconu.

In perioada 13-15 iunie nu s-au obtinut autorizatii pentru mitinguri. Doar Asociatia Victimelor Mineriadelor a primit autorizatie pentru o expozitie foto (fara sonor) pe tema: „20 de ani de la represiunea din iunie 1990 – Mineriada”, autorizatie pe care o puteti verifica aici: http://avmr.ro/aprobare-13-15-iunie-in-pasajul-universitii.html

Conferinţa „Mineriada din 13-15 iunie 1990, după douăzeci de ani: punctul nostru de vedere”

10 iunie 2010

– teme de dezbatere pentru masa rotundă şi atelier –

Piaţa Universității și construcția societății civile din România
Piața Universității ca fenomen social
Organizații și organizatori ai Pieței Universităţii
Balconul Facultatii de Geologie, tribună a democraţiei
Ecoul internațional al manifestației din Piața Universității
Manipularea prin TVR şi ziarele FSN-iste asupra Pieţei Universităţii
Presa democratică anticomunistă şi anti FSN-istă
Pregătirea represiunii Pieţei Universităţii
Rolul preşedintelui, Guvernului şi FSN-ului
Implicarea serviciilor secrete în pregătirea şi organizarea represiunii
Preliminarii la atacul minerilor: invadarea Institutului de Arhitectură de către gărzile FSN-iste de la IMGB
Diversiunile din 13 iunie: incendierea autobuzelor de către Poliţie, autoincendierea sediului Poliţiei, invadarea televizată a TVR
Chemarea minerilor pentru restabilirea ordinii
Intervenţia trupelor de ordine şi omorârea unor civili nevinovaţi
Transportul şi sosirea minerilor în Bucureşti
Atacul minerilor şi falşilor mineri, organizaţi şi conduşi de agenţii serviciilor secrete, asupra sediilor partidelor şi asociaţiilor civice
Arestarea ilegală, torturarea şi anchetarea participanţilor la Piaţa Universităţii, în unităţile militare de la Măgurele şi Băneasa
Pogromul asupra rromilor din cartierele de la periferia Bucureştiului
Ecoul internaţional al respresiunii şi daunele produse României în plan politic, economic şi social
Exodul tinerei generaţii în Occident
Rolul Poliţiei, Armatei şi Procuraturii în mineriada din 13-15 iunie
Blocarea anchetelor asupra evenimentelor din 13-15 iunie de către Poliţie şi Procuratură, în perioadele 1990-1997 şi 2001-2004
Manipularea mediatică a adevărului istoric asupra evenimentelor din 13-15 iunie

Autor: Lilick

Material: Fundatia Romana pentru Democratie

Despre fenomenul politic Piata Universitatii la Cluj cititi mai jos:

In primavara lui 1990, prea mic fiind pentru a participa activ la eveniment, urmaream totusi cu sufletul la gura ce se intampla in legatura cu fenomenul “Piata Universitatii”. Dupa scoala fugeama casa sa-mi fac cat mai repede temele, pentru a asculta pe urma la radio (Europa Libera sau BBC) ce s-a mai intamplat in Bucuresti, TVR-ul nu imi inspira multa incredere.

Putina lume stie ca si Clujul a avut o “piata a Universitatii”: piata Libertatii din centrul orasului, dominata de biserica gotica si statuia lui Matei Corvin.

Am gasit cateva materiale interesante despre acea perioada:

Un interviu cu doamna Doina Cornea despre primavara clujeana si bucuresteana a anului 1990

Un reportaj in Adevarul (care este si sursa foto) despre golaniada clujeana

O revista a presei clujene si centrale despre evenimentele din 13 -14 iunie (apare si CTP care incerca sa convinga cititorii ca pe 13 iunie a avut loc o tentativa de lovitura de stat).

Autor: Transildania

Analiza AliantaDreptei:

Orice analiza decantata la dreapta, contine o declinare la trecut, prezent si mai ales la coordonatele realpolitikului.

Prinviind spre trecut este necesar sa constatam ca autorul politic si moral ale represalilor din 13-15 iunie 1990 este Miscarea Politica Frontul Salvarii Nationale. Din aceasta formatiune politica au emanat doua partide politice parlamentare: Partidul Democrat si Partidul Socialdemocrat.

Daca revolutia din decembrie 1989 a fost de stanga, atunci manifestatia din Piata Universitatii a fost contrarevolutia libertatii.

A inceput la 22 aprilie cu mitingurile electorale ale PNTCD si Uniunii Democrate de Centru (alianta de partide din care au facut parte o serie de formatiuni de centru si centru-dreapta) din care enumar: Partidul Socialist-Liberal condus de Niculae Cerveni, Partidul Democrat din Cluj, Partidul Frontului Democrat infiintat la 17 decembrie 1989 la Timisoara (prima formatiune politica din Romania postcomunista).

Dupa 13-15 iunie Grupul Democrat de Centru sa destramat: Partidul Socialist-Liberal a fuzionat prin absorbtie in PNL, dar nu a fost radiat din registrul partidelor politice. In aprilie 1992 pe structura juridica PSL urma sa se infiinteze Partidul National Liberal-Conventia Democratica.

Partidul Democrat din Cluj a fuzionat prin absorbtie in Partidul National Liberal-Aripa Tanara. O fractiune din PNL-CD a fuzionat cu PNL-AT, formand Partidul Liberal 1993.

In 1997 PNL-CD si PL-93 au fuzionat in Partidul Liberal. In septembrie 98 Partidul Liberal a fuzionat in PNL.

Din structuriile PNL-AT/PL’93/PL sa format Fundatia Rene Radu Policrat, devenita ulterior Fundatia Horia Rusu. Horia Rusu a decedat 2 saptamini inaintea congresului PNL, congres care la ales pe Valeriu Stoica drept presedinte PNL. Cu siguranta un PNL condus de Horia Rusu ar fi avut alta traiectorie, decat PNL-ul condus de Valeriu Stoica si Theodor Stolojan.

Partidul Frontului Democrat a fuzionat cu Partidul Democrat, care in 1993 a fuzionat cu Frontul Salvarii Nationale, devenit ulterior FSN (PD), rebotezat PD, actualmente PD-L.

In iunie 1990 PNL se afla in corzi. Sediul central era devastat pentru a treia oara intr-un interval de 6 luni, iar in interiorul partidului se structura ramura disidenta Aripa Tanara, din care in iulie 1990 va emana Partidul National Liberal-Aripa Tanara. 20 de ani mai tarziu PNL-AT , traieste politic prin Fundatia Horia Rusu.

Partidul Socialdemocrat, partid de stanga a fost si ramine adversarul  discursiv al Partidului National Liberal. Acest joc democratic, aceasta regula academica ar fi valabila daca am trai intr-o tara democratica. Realitatea este ca Romania se afla la marginea prapastiei. In termeni economici Romania este un failed state.

Iar falimentul de stat se va cupla cu implozia politica al partidului-stat. Iar falimentul de stat este inevitabil. Un factor decisiv este reforma monetara din zona euro, care va veni peste Romania asemenea unui tsunami.

Falimentul politic va demara totodata descompunerea organizatorica al partidului-stat, iar acest proces va genera competitia politica intre stanga si dreapta.

Piata Universitatii din perioada 22.04-15.06.1990 a fost un fenomen politic al miscariilor civice postrevolutionare.

In istoria noastra exista insa Piata Universitatii de Dreapta. Si aceasta o consemna prin demonstatia din 8 noiembrie 1945. La 8 noiembrie 1945 organizatiile de tineret PNL si PNTCD au organizat prima manifestatie anticomunista, antitotalitara si promonarhista din Romania.

8 noiembrie 1945 este Piata Universitatii de Dreapta!

8 noiembrie 1945 este revolutia noastra! 8 noiembrie 1945 este contrarevolutia libertatii!

Traditie, ordine si prosperitate ar fi sloganul acestei constructii politice.

Un asemenea amalgam politic ar putea sa castige viitoarele alegeri locale, parlamentare si prezidentiale cu o majoritate absoluta.

Si imi justific aceasta afirmatie cu modele politice aplicate cu succes in sistemele politice ale Uniunii Europene.

– In Germania, Partidul Liberal a castigat in perioada 2008-10 toate scrutinurile electorale (locale, regionale, legislative si europarlamentare) cu o medie de 15% si cu un surplus de voturi valabil exprimate cuantificat la 500.000.

– In Cehia, doua partide liberale (TOP’09 si Miscarea Politica „Interesul Public”) proaspat infiintate au obtinut impreuna 27,58%. Rezultat care pozitioneaza aceste formatiuni pe primul loc.

– In Slovacia, formatiunea SaS (Solidaritate si Libertate) este cotata la cca. 13,7% si este curtata intens de potentialii parteneri de guvernare din stanga si dreapta esichierului politic.

– In Marea Britanie, Partidul Liberal Britanic LibDem a revenit dupa 87 de ani la guvernare.

– In Olanda, formatiuniile liberale VVD si D’66 insumeaza impreuna 28,35%, scor care va propulsa aceste formatiuni la guvernare.

– In Franta, fostul premier Dominique du Villepin va infiinta la 19 iunie a.c. o noua formatiune de centru, care va calibra elemente liberale si neogaulliste. Este de asteptat ca viitoarea formatiune liberala sa fileteze segmente importante din UMP. Si in Franta, neogaullismul se indreapta spre liberalism.

– In Italia, presedintele Camerei Deputatilor, Gianfranco Fini, pana in trecut partener de guvernare in executivul Berlusconi, co-presedinte al PdL, si-a configurat propria formatiune liberala. Liderul „Generatione Italia” isi propune castigarea alegerilor parlamentare din 2013. Si in Italia membrii PdL sau saturat de populism, demagogie si manipulare publica.

Liberali si taranisti strangeti randurile!

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Alegerile parlamentare din Cehia

In perioada 28-29 mai 2010 electoratul ceh a fost chemat din nou la urne. Rezultatele alegerilor parlamentare proiecteaza un viitor guvern de  coalitie de centru-dreapta de orientare liberala.

Rezultate electorale

CSSD (Partidul Socialdemocrat Ceh) 1.155.267 VVE, 22.08%, 56 mandate

ODS (Partidul Popular Democrat) 1.057.792 VVE, 20,22%, 53 mandate

TOP-09 (Traditie, Ordine, Prosperitate), 873.833 VVE, 16,70%, 41 mandate

KCSM (Partidul Comunistilor din Cehia si Bohemia), 589.765 VVE, 11,27%, 26 mandate

VeVe (Miscarea Politica „Interesul Public”), 569.127 VVE, 10,88%, 24 mandate

KDU-KSL (Uniunea Crestindemocrata-Partidul Popular), 229.717 VVE, 4,39%

SPOZ (Miscarea Civica Zeman), 226.527 VVE, 4,33%

Suvernitatea (Miscarea Politica „Suveranitatea”), 192.145 VVE, 3,67%

Partidul Ecologist Ceh, 127.831 VVE, 2,44%

Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale, 59.888 VVE, 1.14%

Partidul Piratilor, 42.323VVE, 0.80%

Participare la vot. 62,60%

Analiza:
Campania electorala sa desfasurat intre doua proiecte: cel de stanga; formate din partidele rezultate din fostul Partid Comunist Cehoslovac, care la randul lor sau repozitionat pe scena politica intr-un curent neocomunist KSCM si socialdemocrati traditionali CSSD, si ofertele partidelor de dreapta.

Comunistii au pierdut in cifre totale cca. 85.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul comunist a migrat spre non-votanti. In ciuda acestui rezultat neocomunistii cehi isi pastreaza mandatele detinute in perioada 2006-10.

Socialdemocratii au pierdut masiv: cca. 750.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul de stanga sa indreptat in mai multe directii: un segment sa directionat spre disidenta SPOZ, miscare condusa de fostul lider socialdemocrat Zeman.

Un alt segment sa indreptat la centru-dreapta spre formatiunea neoliberala VeVe (Interesul Public). Asemanator socialdemocratiilor din Polonia si Ungaria, stanga socialdemocrata implodeaza si isi pierde monopolul politic pe culoarul doctrinar de centru-stanga. In ansamblu culoarul de stanga insumeaza cca. 37,68%.  Pe termen mediu si lung neocomunistii cehi detin un proiect politic coerent si autentic de „stanga”. Socialdemocratii si neocomunistii cehi colaboreaza politc la nivel local si regional.

Dreapta ceha este pluralista: conservatori eurosceptici, neoconservatori, neoliberali, centristi si dreapta monarhista.

Partidul Popular Demorat ODS a pierdut masiv: 700.000 de voturi valabil exprimate. Electoratul ODS sa indreptat spre disidenta neoconservatore „Traditie, Ordine, Prosperitate”, condusa de fost ministru de externe ceh Karl Schwarzenberg. Intre ODS si TOP-09 diferentele doctrinare sunt minime, unica diferanta este optinea pro-europeana afisata de TOP-09. Revelatia acestor alegeri este insa Miscarea Politica „Interesul Public”. Formatiunea a fost infiintata de jurnalistul John Radek. Programul partidului cuprinde prin altele: controlul public ale bugetelor locale, regionale si centrale, reduceri de personal, controlul averilor demnitarilor, privatizari si restructurari bugetare. Electoratul formatiunii „Interesul Public” a migratat atat din partea OSD, cat si din segmentul de centru-stanga.

Astfel se contureaza tripleta guvernamentala: ODS-TOP-Veve.

Uninea Crestindemocrata-Partidul Popular Ceh a esuat obtinand 4,39%. Crestindemocratii cehi au pierdut masiv in favoarea formatiunilor noi infiintate TOP-09 si Veve. Formatiuniile neparlamentare de centru-dreapta au obtinut rezultate notabile. Printre acestea enumar Miscarea Politica „Suveranitatea” (3,67%) care pledeaza pentru neutralitatea Cehiei si o serie de miscari politice de orientare civic-liberala, care au candidat in exclusivitate in centrele urbane.  In total curentul de centru-dreapta insumeaza cca. 46.86% din optiuniile electoratului.

Partidul Ecologist Ceh a inregistrat o dureroasa infrangere: 2.44%. Neofascistii grupati in Partidul Muncitoresc al Dreptatii Sociale au obtinut 1,14%. Partidul Piratilor ramine un fenomen care trebuie atent observat, „piratii” cehi au obtinut in centrele universitare 0,80%.

Concluzii

Cehia a ales la dreapta. Instabilitatea politica sa sfarsit. Presedintele eurosceptic Vaclav Klaus va fi nevoit sa colaboreze politic cu un cabinet de centru-dreapta. Nu este exclus ca din acest cabinet sa se contureze viitorul presedinte al Cehiei. In Cehia Presedintele este ales de catre Parlament. Un favorit este liberalul Karl Schwarzenberg.

Schwarzenberg a intrat in politica in anii 60 in Partidul Popular Austriac. Dupa schimbarea de sistem din noiembrie 1989 Schwarzenberg adera la formatiunea liberal-conservatoare Uniunea Populara-Uniunea democrata US-DEU. In cadrul alegerilor legislative din 2002 US-DEU obtine 680.671 voturi valabil exprimate, respectiv 14,27%. In sanul formatiunii apara diferente in ce priveste realegerea lui Vaclav Klaus. In 2007 formatiunea se destrama, o parte din parlamentari migreaza spre ODS, restul formatiunii se autodesfiinteaza. In 2008 Klausenberg ocupa portofoliul ministerului de externe. In septembrie 2009 Schwarzenberg regrupeaza curentul liberal-conservator infiintand Miscarea Politica „Traditie, Ordine si Prosperitate”.  Liberalul Schwarzenberg detine sanse reale sa fie ales drept viitor presedinte al Cehiei.

Implicatii pentru Uniunea Europeana

Familia liberala ELDR primeste sange proaspat: TOP-09, VeVe.

Viitorul presedinte al Cehiei va proveni din familia liberala.

Partidele clasice crestindemocrate si conservatoare isi pierd monopolul in cadrul curentului de centru-dreapta.

Implicatii pentru Romania

PNL si PNTCD pot reusi numai impreuna. Victoria TOP’09 exemplifica in cel mai concret mod faptul ca liberalismul, crestindemocratia si conservatorismul se pot conjuga intr-un singur partid politic, respectiv intr-o alianta politica.

Sloganul folosit de liberalii cehi este compatibil cu programele PNL si PNTCD: Traditie, Ordine si Prosperitate.

In ultimele sondaje politice: PNL obtine in Bucuresti 32,50%, iar media pe tara se mentine la 25%. Reconstructia unui pol de centru-dreapta intre PNL si PNTCD, defrisarea, descompunerea si disparitia PD-L, stagnarea PSD la 35%, ar propulsa Alianta Dreptei PNL-PNTCD la un scor egal cu PSD, scor care deschide Dreptei toate optiuniile: guvernare, dar si partid de opozitie capabil sa cenzureze constitutional executivul.

Pe termen lung curentul liberal-conservator castiga toate alegerile parlamentare.

Rezultate electorale:

2008 Partidul National Liberal PNL 18.75%

2009 Partidul Liberal German FDP 14,60%

2010 Partidul Liberal Britanic LiDem 22,10%

2010 Miscarea Politica „Traditie, Ordine, Prosperitate” 16,70%

Prognoza alegeri parlamentare Slovacia:

2010 Miscarea Politica Slovaca  „SaS” (Libertate si Solidaritate) 15%+x

9 iunie alegeri parlamentare Olanda: VVD obtine 22%,

12 iunie alegeri parlamentare Slovacia: SaS sfideaza sondajele otravite si obtine 15%,

13 iunie alegeri parlamentare Belgia: liberalii belgieni obtin impreuna 30% (MR 15%+OpenVLD 15%),

Formatiuni liberale care se desprind din partidele populare:

La 18 iunie 2010 Dominique du Villepin isi va lansa platforma politica de orientare liberala.

Gianfranco Fini, presedintele Camerei Deputatilor din Italia a lansat formatiunea de centru-dreapta „Generatione Italia”.

In sanul formatiuniilor populare din Ungaria si Polonia se grupeaza disidente portocalii, din care se vor emula viitoarele formatiuni liberale.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

img_2735

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: