Crestindemocratia – starea de fapt si provocarea prezentului

Reproduc un pasaj important din interviul „Dialoguri esentiale cu Alexandru Herlea despre „problema romaneasca”. Adnotarile le-am cifrat si le gasiti mai jos.

….N.F.: Aş dori sa revin la originile constructiei europene, la crestin democratie si la cele sase state fondatoare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. Italia pe atunci crestin democrata a fost chiar prima naţiune care a pledat pentru ideea Statelor Unite Europene. Astazi există o atitudine rău-voitoare faţă de democraţia crestiană, la nivel european.

A.H.: Nu cred ca putem vorbi de rea vointa in cea ce priveste crestin democratia, este mai degraba o pierdere de influenta a acesteia atat in unele state europene ca Italia, cat si la nivel european unde crestin democratia este inecata, dominata de tendintele mai de dreapta din Partidul Popular European. Acesta pierdere de influenta isi gaseste explicatia, cel putin in parte, in uzura cauzata de exercitiul puterii, proces normal in orice democratie. Italia care, cu democratia crestina (1) si Alcide De Gasperi, a jucat un rol de seama in lansarea proiectului european (a fost a treia mare ţara fondatoare a construcţiei europene) se gaseste astazi, cu Berlusconi (2), acest bufon al Europei – cum este denumit de unii jurnalisti, într-o situaţie mai marginală. Democraţia creştină, în Italia, a fost practic devertebrată si asta in contextul in care crestin-democratia se gaseste la nivel european in plina pierdere de viteza (3) in favoarea unor abordari populisto-liberale. Si asta in ciuda faptului ca proiectul Uniunii Europene din 1950 pînă la sfîrşitul secolului a fost dus înainte de creştin-democraţie in alianta cu social-democraţia. Astazi, creştin-democraţia se gaseste diluată şi a ramas minoritara în sînul familiei populare de centru-dreapta, a Partidului Popular European. Acesta, constituit în 1996, a fost cadrul in care creştin-democraţia, ce reprezenta esenţialul acestui centru-dreapta, s-a gasit intr-o situatie de inferioritate in urma deschiderii porţilor unor formaţii care nu au in comun cu creştin-democraţia decat faptul ca sunt adversarii, concurentii, social-democratilor. Valorile, viziunea si abordarile politice ce caracterizeaza o mare parte a acestor partide de drepta sunt mai indepartate de creştin-democraţie decat ceea ce separa crestin-democratia de social-democraţie. Şi aceste formaţii, Forza Italia a lui Berlusconi, Partido Popular a lui Aznar, conservatorii britanici, UMP-ul (Union du Mouvement Populaire) a lui Sarkozy (4), fac ca Partidul Popular European să nu mai fie expresia valorilor autentic creştin-democrate, a valorilor care au stat la originea lansării proiectului european. Aceasta realitate este un numai trista, dar si daunatoare proiectului european. Prezenţa PDL-ului lui Basescu în Partidul Popular European se explica prin aceasta evolutie a PPE-ului. Secretarul general al acestuia, pragmaticul si cinicul Antonio Isturiz Lopez, l-a curtat pe Băsescu si a considerat o victorie personala prezenta PDL in PPE ştiind perfect că valorile promovate de PDL nu au nimic în comun cu valorile europene. Sa amintesc ca pe 9 decembrie, la Berlin, cu o zi înainte de Summit-ul European se desfasoara congresul PPE si alegerea noului Birou al Partidului. Atat presedintele,Wilfried Martens (a şi scos o carte cu aceasta ocazie), cat si secretarul general, A. Isturiz Lopez, se vor reprezenta si vor fi probabil realesi. Wilfried Martens, un autentic crestin-democrat, este dominat din nefericire de secretarul general, care reprezinta partidele de dreapta, populare, din PPE. Aceasta evolutie a Partidului Popular European a provocat reactii. De exemplu partidul francez CDS (Centre des Democrats Sociaux), condus de François Bayrou, care ocupa un post de prim plan in conducerea PPE-ului, a parasit aceasta formatie in momentul in care UMP-ul a devenit membru in ciuda opozitiei CDS-ului. PNTCD care se gasea intr-o situatie similara CDS-ului nu a votat contra admiterii PDL, ci s-a abtinut. Un mod clar de a-si manifesta opozitia fara sa se gaseasca intr-o situatie comparabila cu cea a CDS-ului si sa fie obligat moral sa paraseasca PPE-ul.

1. Crestindemocratia este o ideologie care sa emanat si consacrat politic dupa 1945, drept raspuns la liberalismul clasic anglo-saxon si la comuism. Crestindemocratia sa pozitionat la aceea vreme la centru-stanga.

2. Ascensiunea lui Berlusconi coincide cu implozia sistemului de partide italian la mijlocul anului 1994. Democratia Cristiana, Partidul Socialist si Partidul Comunist au disparut si pe structura acestora au aparut partide noi: PdL, PD, PCI, PRCI.

3. Decaderea crestindemocratiei este vizibila in cel mai concret mod daca analizam rezultatele crestindemocratiilor germani.

In alegerile parlamentare din 1983 formatiuniile conduse de Helmut Kohl (CDU) si Franz Josef Strauss (CSU) obtineau urmatoarele rezultate:

Alegeri parlamenatare 1983

Uniunea Crestindemocrata CDU, 14.857.680 voturi valabil exprimate, 38,2%

Uniunea Crestinsocialista CSU, 4.140.865 voturi valabil exprimate, 10,6%

Total: 48,8%

Alegeri parlamentare 2009

Uniunea Crestindemocrata CDU, 11.828.277 voturi valabil exprimate, 27,3% (-10,9%)

Uniunea Crestinsocialista CSU, 2.830.238 voturi valabil exprimate, 6,5% (-4,1%)

Total: 33,8% (-15%)

Crestindemocratii germani au pierdut atat in mandate cat si in voturi valabil exprimate in favoarea liberalilor, ecologistilor si ale postcomunistilor („Noua Stanga”)

4. Forta Italia sa infiintat pe resaparea politica ale fancluburilor formatiei AC Milan. FI sa definit in 1994 drept formatiune liberala si a aderat la federatia liberalilor europeni, ulterior sa transferat la PPE. Partido Popular este continuatorul partidului-stat fascist Falanga Popular condus de generalul Franco. PP nu sa distantat nici pana in prezent de mostenirea politica franchista. Conservatorii britanici au parasit PPE in 2009 motivand inconsistenta doctrinara si amalgamul populist emanat de falanga Sarkozy-Berlusconi-Aznar. In prezent conservatorii britaniCI afiseaza o doctrina social-conservatoare. UMP sa format prin fuziunea neogaulistilor RPR si a federatiei de partide liberale UDF.

Sinteza:

Crestindemocratia sa afirmat drept curent politic in tariile catolice-protestante. Partidul National din Transilvania poate fi catalogizat drept partid crestindemocrat autentic.

PNTCD are misiunea sa ofere raspunsuri la urmatoarele provocari:

– Continuarea activitatii ca partid politic de sine-statator sau fuziunea prin absorbtie in PNL.

– Clarificarea doctrinei politice: crestindemocratie, socialconservatorism, neoconservatorism, centrism.

– Clarificarea strategiei politice: alianta electorala PNL-PNTCD, federatie de partide alaturi de PNL si cooptarea altor formatiuni politice de centru si centru-dreapta PC, FDGR.

In cazul unor alegeri anticipate dreapta autentica are misiunea de a oferi electoratului roman un proiect viabil bazat pe realitatiile politice din toamna anului 2010.

Formatiuniile de centru si centru dreapta au obtinut in alegerile parlamentare din 1996 cel mai ridicat scor electoral postdecembrist.

Rezultatele sunt urmatoarele:

Conventia Democratica Romana CDR (PNL, PNTCD, PNL-CD, PAR, PER)

3.777.084 voturi valabil exprimate, 30,70% (Senat)

Alianta National-Liberala ANL (PL-93, PAC)

236.132 voturi valabil exprimate, 1,92% (Senat)

Alianta National-Liberal Ecologista (PNL-C, AVE)

96.412 voturi valabil exprimate, 0,70% (Camera Deputatilor)

Total: 4.109.628 voturi valabil exprimate, 33,32%

Daca transpunem voturile valabil exprimate in alegerile parlamentare 1996 la o participare de vot de 50% (9.500.000 votanti) o alianta autentica de dreapta ar obtine 43,26% si aproximativ 200 mandate parlamentare.

Aliante electorale intre crestindemocrati si liberali au obtinut rezultate notabile in Ungaria in 1945 ( FKGP 57,03%, NPP 6,87%), rezultat depasit de alianta electorala FIDESZ-KDNP (58,78%+9,34%) in alegerile din martie/aprilie 2010 si in alegerile regionale din Catalunia (1984: 53,33%).

Alianta electorala PNL – PNTCD ar cuprinde intregul coridor doctrinar de centru si centru-dreapta, si a capta bazinul electoral de centru si centru-drepta care se ridica la circa 4,1 milioane de votanti.

Evolutia partidelor de stanga din Europa 06/2009-04/2010

Pe blogul portocoliu „Paralele//Paralele” autorul afiseaza analiza Stanga Europeana tot mai irelevanta. Cu siguranta autorul sa referit la convulsiile interne si criza doctrinara ale partidelor rezultate din Miscarea Politica Frontul Salvarii Natonale: PSD si PD-L.

Realitatea este cu totul alta. Sa analizam evolutia politica ale partidelor de stanga din principalele tari membre UE: Germania, Franta, Marea Britanie, Spania si Italia.

1. Germania:

Partidul Socialdemcrat German SPD

Alegeri europarlamentare: 20,8%

Alegeri legislative: 23%

Alegeri regionale Renania de Nordwestfalia (prognoza): 30%

Ecologistii

Alegeri europarlamentare: 12,1%

Alegeri legislative: 10,7%

Alegeri regionale Renania de Nordwestfalia (prognoza): 12%

Noua Stanga

Alegeri europarlamentare: 7,5%

Alegeri legislative: 11,9%

Alegeri regionale Renania de Nordwestfalia (prognoza): 7%

Total alegeri europarlamentare: 40,4%

Total alegeri legislative: 45,60%

Total alegeri regionale Renania de Nordwestfalia (prognoza): 49%

2. Franta

Partidul Socialist

Alegeri europarlamentare: 16,48%

Alegeri regionale, primul tur: 29,14%

Alegeri regionale, balotaj* Stanga Unita: 54,70%

In balotaj Partidul Socialist, Ecologistii si Parti de Gauche au candidat pe liste comune, respectiv si-au sustinut reciproc cel mai bine plasat candidat.

Ecologistii

Alegeri europarlamentare: 16,28%

Alegeri regionale, primul tur: 12,18%

Alegeri regionale, balotaj*

Parti/Front de Gauche (Noua Stanga)

Alegeri europarlamentare: 6,48%

Alegeri regionale, primul tur: 5,84%

Alegeri regionale, balotaj*

Total alegeri europarlamentare 2009: 39,24%

Total alegeri regionale 2010: 54,78%

Italia

Partidul Democrat

Alegeri europarlamentare 2009: 26,10%

Alegeri regionale 2010: 26,10%

Alegeri regionale liste comune: 44,62%*

Total alegeri europarlamentare 2009: 26,10%

Total alegeri regionale 2010: 44,62%

*In cadrul alegerilor regionale mai multe formatiuni de centru si centru-stanga au candidat pe liste comune.

Spania

Partidul Socialist al Muncitorilor din Spania

Alegeri europarlamentare 2009: 38,20%

Stanga Unita/Stanga Ecologista

Alegeri europarlamentare 2009: 3,70%

Ecologistii

Alegeri europarlamentare 2009: 2,50%

Total alegeri europarlamentare 2009: 44,40%

Marea Britanie

Partidul Laburist

Alegeri europarlamentare 2009: 15,7%

Alegeri legislative 2010 (prognoza): 200 de colegii parlamentare

Partidul Ecologist

Alegeri europarlametanre 2009: 8,6%

Alegeri legislative 2010 (prognoza): 5-6 colegii

NO2EU (Noua Stanga)

Alegeri europarlamentare 2009: 1%

TUSC (Noua Stanga)

Alegeri legislative 2010 (prognoza): 1-2 colegii

Total alegeri europarlamentare: 25,30%

Total alegeri legislative (prognoza): 200-208 colegii parlamentare

Sinteza:

Alegerile europarlamentare din 2009 au subliniat un esec total pentru partidele de stanga. In schimb in cadrul alegerilor regionale din Franta, stanga pluralista a obtinut ce mai bun scor electoral, iar in Germania, stanga pluralista formata din socialdemocrati, ecologisti si postcomunisti (Noua Stanga) pot castiga cel mai strategic land din Germania. Partidele de stanga guverneaza in Spania. In Italia si Germania stanga guverneaza in fiefuri regionale. In Marea Britanie laburistii vor inparti gestiunea guvernarii alaturi de liberali.

In toate cele cinci tari majore ale Uniunii Europene se etaleaza o stanga pluralista: socialdemocratii sunt concurati de ecologisti si de formatiuniile postcomuniste si neosocialiste. Media electorala penduleaza intre 40% si 44%.

Anul 2012 va fi crucial pentru Europa: in Spania se vor desfasura alegeri legislative iar Franta isi va alege un nou presedinte.

Gabriel Savulescu@GSPublicRelations2010

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

 

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: