Strategia Nationala de Aparare a Tarii reprezinta un risc la adresa democratiei

Strategia Nationala de Aparare a Tarii reprezinta un risc la adresa democratiei

Organizatiile semnatare resping si condamna concluziile integrate in Strategia Nationala de Aparare a Tarii, conform carora presa reprezinta o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale. Strategia a fost initiata de Presedintia Romaniei, adoptata de CSAT si inaintata astazi, 23 iunie 2010, Parlamentului.

Conform Strategiei Nationale de Aparare, “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o (…) vulnerabilitate a statului roman”.

Reamintim Presedintelui Romaniei si CSAT ca rolul presei intr-o societate democratica este acela de a informa publicul in legatura cu chestiuni de interes public. Atunci cand jurnalistii informeaza publicul, exista si riscul ca institutii ale statului sa fie criticate. Riscul ca jurnalistii sa se insele si sa “raspandeasca informatii false” este un risc asumat in orice democratie in virtutea respectarii dreptului la libertatea cuvantului. Este responsabilitatea presei sa transmita informatii si este dreptul publicului sa le primeasca si sa le evalueze. Politicienii si functionarii publici au o posibilitatea sa contracareze orice informatii eronate transmise de presa.

Documentul adoptat de CSAT nu contine si nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi in legatura cu posibile “campanii de presă la comandă”. Acelasi lucru este valabil si pentru afirmatia potrivit careia exista “presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Din acest punct de vedere Strategia Nationala de Aparare generalizeaza abuziv situatii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniaza presa in ansamblul ei.

Acest document oficial, care contine enunturi superficiale si acuzatii importiva presei in ansamblul ei, constituie o amenintare severa la adresa libertatii cuvantului, prin faptul ca el poate fundamenta initiative legislative menite sa desfiinteze orice afirmatie critica la adresa inistitutiilor statului. De aceea condamnam afirmatiile din Strategia CSAT si facem un apel la Parlamentul Romaniei sa aduca modificarile necesare acestui document, eliminind referirile la vulnerablitatea pe care o reprezinta critica de presa.

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociatia Patronala a Editorilor Locali

Conventia Organizatiilor de Media

Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind

Patronatul Presei din Romania Romedia

Centrul pentru Resurse Juridice

Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind (FRJ) | www.mediasind.ro
+40 21.207.61.89; +40 372.15.01.89 |  Fax: +40 372 87 10 86

Piata Presei Libere nr.1, Casa Presei, intrarea B1, etaj 1, camera 34, sector 1, Bucuresti, cod postal 013701

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

FRJ MediaSind cere groparilor presei sa înceteze subminarea industriei de media

A devenit o cutumă ca în fiecare an, de Ziua Libertăţii de exprimare, de Ziua Presei, să facem un bilanţ cu bunele şi relele din acest important domeniu al democraţiei româneşti – mass-media. Din păcate, şi în acest an constatăm, că presa nu are  motive de sărbatoare, având în vedere situaţia dramatică în care a ajuns din cauze externe dar, mai ales, interne. Astăzi nu mai miră pe nimeni locul ruşinos pe care este plasată România  de către organismele internaţionale  în ceea ce priveşte libertatea de exprimare – locul 88 alături de Bolivia , El Salvador şi Brazilia. (Potrivit raportului realizat de Freedom House, presa din România este considerată “parţial liberă”, fiind situată după Mozambic, Burkina Faso şi Croaţia însă înainte de Panama şi Peru. ).
      

Încercarile clasei politice de a submina independenţa presei prin diverse propuneri legislative – una mai aberantă decât alta (cum ar fi legea ştirilor pozitive şi negative, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune printr-o politizare mascată etc), menţinerea unei fiscalităţi excesive în domeniu, lipsa oricăror măsuri de sprijinire economică a industriei de media, inexistenţa unui dialog real dintre guvernanţi şi organizaţiile din presă etc., – au generat grave probleme pentru întreaga breaslă. În majoritatea statelor europene, guvernele au acordat o importanţă deosebită sprijinirii societăţilor din presă prin aplicarea unor măsuri economice concrete: TVA între 0 şi 5%, subvenţii directe pentru presă etc. pentru ca, astfel, să nu fie afectat dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi. În România, întâlnirile dintre reprezentanţii mass-media şi guvernanţi s-au transformat, din păcate, într-un dialog al surzilor. Iar efectul a fost devastator: zeci de publicaţii închise, peste 4 000 de jurnalişti aruncaţi în stradă ( majoritatea fără a primi plăţi compensatorii şi şomaj), presa locală a intrat în colaps economic, societăţile de difuzare a presei  – în faliment iar instituţiile publice din media SRR, SRTV şi Agepres au ajuns la limita supravieţuirii, depinzând de  mila guvernului.
   

Dar cea mai cruntă lovitură în privinţa credibilităţii a primit-o presa chiar din interiorul său. Transformarea unor instituţii de media în organe de propagandă politică (mai ales în campania electorală), nerespectarea de către patroni a drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-media, a Codului Deontologic anexat, folosirea abuzivă a Contractelor de Drepturi de Autor  în scop de evaziune fiscală  (pentru a eluda plata  datoriilor către stat şi pentru a substitui prevederile unui veritabil Contract Individual de Muncă ) sau în scop de şantaj împotriva angajaţilor care aveau curajul să-şi ceară drepturile, nu au facut decât să atârne încă o piatră de moară la independenţa şi credibilitatea  actului jurnalistic.

            În consecinţă, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind nu poate să considere Ziua Presei o sărbătoare. Pentru ca aceasta să nu se transforme într-un prohod, FRJ MediaSind face un apel către groparii presei – clasa politică, unii patroni, grupuri de interese şi anumiţi  jurnalişti – să înceteze subminarea industriei de media. Altfel,  libertatea de exprimare riscă să devină o frumoasă amintire.

Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor Mediasind

 

Preşedinte,

Cristi Godinac


Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind este organizaţie reprezentativă la nivel de ramură mass-media şi cuprinde peste 9000 de membri din presa scrisă, radio, televiziune, edituri,

tipografii şi difuzare.

 

FRJ MediaSind este membru cu drepturi depline al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi

al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor.

 

Organizaţii afiliate:

Federaţia Sindicatelor Jurnaliştilor şi Tipografilor din România | Federaţia Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune | Sindicatul pentru Unitatea Salariaţilor din Televiziune | Sindicatul 2002 din Societatea Română de Televiziune | SJP din Agenţia Naţională de Presă Agerpres | Sindicatul Lucrătorilor din Edituri şi Tipografii | SZR – Federaţia Sindicatelor din Întreaga Presa Sindicatul Liber din SC Rodipet  SA | Uniunea Jurnaliştilor din Republica Moldova

Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind (FRJ) | www.mediasind.ro
Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: