„PNL is the strongest liberal force in Central and Eastern Europa and therefore a vital partner for Liberal International and ALDE”

Liberté

LI President Hans van Baalen MEP, addressed the extra-ordinary Congress of the Romanian Liberal party PNL in Bucharest. He stated that PNL is the strongest liberal force in Central and Eastern Europa and therefore a vital partner for Liberal International and ALDE.

A strong PNL, a strong Romania and a strong Europe are needed to lift the former Balkans to a more healthy democracy, to political stability and to economic prosperity. As a regional power Romania can make a great difference.

A strong PNL is the condition for a strong Romania because it fights against corruption and for good governance, for civil liberties, for the rule of law, for decentralisation of power and for a strong market economy.

Van Baalen also paid respect to former President Emil Constantinescu who strengthened the rule of law in Romania, to the Tariceanu government which brought Romania in to the European Union and to PLN Leader and Speaker of the Senate Crin Antonescu who brought all liberal and moderate forces together and built a Social – Liberal List for the last general elections winning a landslide victory. It is now for the coalition to win the Presidency of Romania in 2014.

Sursa informationala+autor: Liberal International

Memoria istoriei: Discursul sustinut de presedintele PNL, Crin Antonescu, cu ocazia Congresului Extraordinar al Partidului National Liberal, 7 aprilie 2012

„Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi să vă adresez, în calitate de preşedinte al partidului la acest Congres Extraordinar, un mesaj concentrat, nu un discurs lung pentru că nu vorbim acum prima oară despre opţiunile şi despre deciziile pe care acest Congres este chemat să le consacre.

În 5 februarie anul trecut, Delegaţia Permanentă a Partidului Naţional Liberal, forul îndreptăţit între congrese să ia asemenea decizii, a luat o decizie foarte importantă şi foarte grea şi anume aceea că Partidul Naţional Liberal să constituie, împreună cu Partidul Social Democrat şi cu Partidul Conservator, o mare alianţă numită Uniunea Social Liberală.

Spun că a fost o decizie nu doar importantă, crucială i-aş spune azi după timpul care s-a scurs, dar a fost o decizie grea şi anul care s-a scurs de atunci un an şi mai bine, nu a fost un an uşor. Ştiţi că această alianţă deşi a fost o decizie luată cu copleşitoare majoritate, şi la noi şi partenerii noştrii,  nu a fost scutită de la naştere nici de atacurile virulente ale adversarilor politici, dar nici de îndoielile cele mai intime pe care mulţi dintre noi, dacă nu toţi, şi noi şi ei, le-am avut. Toate motivele erau să ne gândim bine înainte de a purcede la o asemenea costrucţie fără precedent. Cred azi că ne-am gândit bine, cred azi că am decis bine, cred azi că am făcut ceea ce trebuia pentru România şi pentru Partidul Naţional Liberal.

Azi, în fond, asistăm la un moment în care foarte aproape de declanşarea primului mare moment electoral, adică alegerile locale, putem să privim deja câmpul de bătălie. Războiul, pentru că ştim cu toţii că am fost şi suntem încă într-un război, este departe de a se fi terminat, însă frontul s-a rupt. Războiul psihologic, războiul de credinţă, războiul de rezistenţă, între o putere decisă să recurgă la orice mijloc pentru a se menţine acolo şi o opoziţie încolţită, atacată, răvăşită în anumite momente de toate armele puterii, războiul acesta a fost deja câştigat de către noi şi a fost câştigat prin forţa dumneavoastră, a fiecăruia dintre dumneavoastră pornind de la fiecare primar al nostru din ultima comună, până la parlamentarii noştrii, până la conducerea partidului nostru

Am dovedit alegătorilor României, ne-am dovedit nouă înşine, le-am dovedit partenerilor noştrii şi le-am dovedit adversarilor noştrii că Partidul Naţional Liberal ştie să lupte până la capăt, atunci când în joc sunt valorile sale, sunt principiile sale şi  atunci când în joc este destinul democraţiei româneşti.

Nu mai fac, pentru că nu are rost, inventarul tuturor atacurilor, tuturor calomniilor, tuturor provocărilor care au fost îndreptate împotriva acestei construcţii politice, Uniunea Social Liberală, şi cu precădere împotriva Partidului Naţional Liberal. S-a vorbit de pierderea identităţii Partidului Naţional Liberal şi identitatea Partidului Naţional Liberal este mai puternică decât oricând, iar la nivel psihologic pentru cei care cu o urmă de sinceritate mai credeau în asemenea diversiuni şi pentru s-a terminat în momentul în care un om care astăzi e colegul nostru, şi anume Sorin Frunzăverde a spus: plec la Partidul Naţional Liberal pentru că acolo este dreapta.

Identitatea noastră nu a slăbit cu nimic, identitatea noastră s-a întărit, identitatea noastră a fost apărată prin obiectivele acestei uniuni, prin elementele de program care figurează în patrimoniul comun al acestei construcţii, prin faptul că Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat au discutat, au acţionat, vor discuta, vor acţiona pe deplin picior de egalitate, într-o paritate nu doar aritmetică, ci într-o paritate simbolică şi într-o paritate de principiu.

Uniunea Social Liberală este defapt un proiect de mare uniune naţională şi dacă urnele, alegătorii României vor valida victoria Uniunii Social Liberale şi vom avea un guvern al Uniunii Social Liberale, acela va fi în fond un guvern de adevărată uniune naţională,  un guvern şi o uniune de care România are nevoie. România are nevoie nu doar pentru a schimba puterea actuală de această construcţie a noastră. Această construcţie trebuie să câştige alegerile şi este deja clar că le va câştiga, locale, parlamentare, prezidenţiale şi această uniune trebuie să reziste un ciclu de guvernare pentru că România trebuie aşezată pe un fundament nou, pentru că România trebuie așezată pe un fundament nou, pe o construcție nouă, pe o construcție sănătoasă care nu poate fi făcută astfel decât în baza unui consens istoric pe care noi și partenerii noștrii avem datoria să îl construim și să îl îndeplinim.

Astăzi, de fapt în acest congres vă propun ratificarea, aprobarea în forul suprem al partidului, a politicii pe care conducerea dintre congrese a partidului, Delegație Permanentă, Consiliu Național Executiv, Biroul Politic Central, președinte au dus-o de la ultimul nostru Congres din 2010 politica de alianțe, spiritul acestei alianțe, obiectivul alianței.

Vă cer de asemenea stimați colegi reuniți în congres să desemnăm prin votul nostru, chiar dacă era suficientă o delegație permanentă, să desemnăm prin votul cu maximă putere al unui congres, un candidat pentru funcția de Prim-ministru care este președintele Partidului Social Democrat și un candidat al Uniunii Social Liberale și implicit al Partidului Național Liberal pentru funcția de președinte al României care este președintele Partidului Național Liberal.

Sigur că particularitatea cu totul memorabilă a acestor congrese de astăzi este că noi un partid nedezmințit de dreapta vom da votul pentru un prim-ministru de stânga.

Poate și mai spectaculos este că probabil Partidul Social Democrat va învesti drept candidat al Uniunii Social Liberale implicit și al său la președenția României un om de dreapta. Acestea sunt însă la nivelul cel mai de sus doar semnele angajamentului unei construcții împreună. Știu și stiți toți, și știu și ei câte sunt ,și care sunt diferențele dintre noi.

Avem nevoie acum însă pentru o vreme să stăm împreună, să construim împreună fiecare cu ce avem mai bun pentru că suntem două partide, pentru că suntem două ideologii, dar avem o singură țară care acum și în anii următori are nevoie de noi toți să o facem.

Nu știu, nu știu ce ne rezervă viitorul, știu doar că dacă acum suntem convinși că asta trebuie să facem, vom face. Și mai știu că indiferent de deznodământul tuturor bătăliilor politice care ne așteaptă Partidul Național Liberal va rămâne același pol de încredere și de garanție pentru toți cei care cred că nu poate exista o Românie a tuturor fără libertate, pentru toți cei care cred că destinul acestei țări trebuie legat în primul rând de cei care au curaj, de cei care au inițiativă, de cei care sunt gata să pună toată capacitatea lor în slujba destinului lor individual și în slujba țării. Că Partidul Național Liberal va fi mereu garantul sincer și eficient al statului de drept și al democrației în această țară.

Cu aceste gânduri stimați colegi vă invit să trecem la luarea acestor decizii fără ezitare, fără teamă, fără îndoială. Nimeni vreo dată nu a reușit și nimeni vreo dată nu va reuși să ne altereze identitatea, să ne deturneze fundamentele și obiectivele activității noastre politice sau să ne facă să uităm istoria acestei țări și istoria acestui partid.

(…)

Vă mulţumesc dumneavoastră ştimaţi colegi pentru încredere, pentru vot şi pentru acceptarea benevolă şi devotată a faptului că noi am putea ţine un Congres atât de scurt şi cu unanimităţi. Vă promit că este ultimul de felul acesta. Vreau, mulţumindu-vă tuturor, să le mulţumesc la modul cel mai serios în special celor care ştiu că ar fi putut discuta, întru totul îndreptăţiţi, diferite nuanţe. Am fi putut discuta în legătură cu deciziile luate astăzi, ne-am fi putut pronunţa chiar dacă opţiunea este evidentă, am fi putut în buna şi sănătoasa noastră tradiţie să ne contrazicem. Sunt colegi care poate simţeau nevoia să o facă. Ştiu că sunt colegi care doreau să îşi exprime nuanţele. Le mulţumesc pentru că au înţeles că astăzi este un Congres care are o anumită semnificaţie, care pe fondul debandadei puterii, trebuie să dea împreună cu congresele partenerilor noştrii semnalul de unitate, de forţă, de coerenţă. Le mulţumesc în mod special colegilor care au înţeles acest lucru, sper din tot sufletul că aţi luat decizii bune şi cu voia dumneavoastră declar închise lucrările acestui Congres Extraordinar.”

Crin Antonescu: PNL este astăzi cel mai mare partid de dreapta. Am obținut cel mai bun scor în alegeri, după 1990

Sursa informationala: CrinAntonescu.ro

Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat marți, la finalul ședinței Biroului Politic Central, că în urma alegerilor parlamentare câștigate de Uniunea Social Liberală, Partidul Național Liberal a obținut cel mai bun scor electoral de după 1990, și chiar de după 1937. Astfel, PNL va fi reprezentat în noua legislatură de un număr de 150 de parlamentari.

Nota informativa: Alegeri parlamentare 20/22 decembrie 1937:

Partidul National Liberal 1.103.353 VVE, 35,92%, 142 deputati, 86 senatoriPartidul National Liberal-Gheorghe Bratianu 119.361 VVE, 3,89%, 16 deputati

Sursa informationala: K. Treptow, „Alegerile din decembrie 1937 și instaurarea dictaturii regale”, în Romania and World War II, 1996, p.42-43.

„Partidul Național Liberal a obținut la aceste alegeri parlamentare un număr de 150 de parlamentari – 101 mandate de deputat, 49 mandate de senator. Asta înseamnă circa 25% din mandatele Camerei, circa 28% din mandatele Senatului. Este cel mai mare rezultat obținut de Partidul Național Liberal în niște alegeri după 1990, după 1937. Este un rezultat care consacră definitiv sper PNL ca un partid mare în sens sociologic. Este atingerea obiectivului pe care l-am fixat în moțiunea câștigătoare la Congresul extraordinar din anul 2010 și anume ca PNL să devină marele partid de dreapta de pe scena politică românească. În comparație cu alegerile parlamentare precedente, reamintesc faptul că în 2008 PNL a avut 65 de deputați, astăzi are 101, a avut 27 sau 28 de senatori, astăzi are 49”, a susținut Crin Antonescu.

Liderul liberalilor a precizat că este de remarcat și faptul că „Partidul Național Liberal, astăzi și prin prisma voturilor și prin prisma mandatelor de parlamentari obținute, este primul partid din Transilvania”.

„S-a discutat mult în anii din urmă, s-a discutat și în această campanie electorală despre faptul că Transilvania ar fi fieful electoral al PDL și al lui Traian Băsescu. Iată că în două rânduri de alegeri, la alegerile locale și acum confirmat pe alegerile generale, PNL dă cei mai mulți deputați și senatori care reprezintă cetățeni români din Transilvania, este primul partid politic parlamentar al României astăzi în Transilvania”, a spus Antonescu.

Președintele PNL a mai spus că rezultatele acestor alegeri „sunt fructul unei munci deosebite pe care au dus-o liderii Partidului Național Liberal, liderii locali, conducătorii de organizații, candidații, echipele de campanie, sunt oameni care au avut ani foarte grei, sunt oameni care au făcut enorm din toate punctele de vedere pentru ca PNL să fie astăzi partidul mare și în sens electoral, și în sens al numărului de voturi și de mandate despre care vorbim. Tuturor acestor oameni, ca și tuturor membrilor PNL care au contribuit la acest efort le mulțumesc din tot sufletul, pe toți îi felicit și pe toți îi fac părtași la bucuria noastră din acest moment”, a afirmat Crin Antonescu.

Pe de altă parte, Antonescu a menționat că PNL a reușit să obțină și câteva recorduri sub aspectul scorurilor electorale.

„Sub rezerva că nu am văzut chiar toate rezultatele în ultima lor formă oficială, cu foarte mare probabilitate deputatul liberal Marin Almăjanu a fost ales în colegiul său din Teleorman cu cel mai mare scor obținut vreodată la alegeri uninominale în România și anume 87,66%. Este până în prezent, pe verificările făcute de noi, cel mai mare scor, chiar dacă includem și câțiva parlamentari UDMR care în zone cu populație majoritar maghiară au obținut, de asemenea, scoruri foarte mari. Nu este, de alfel, singurul coleg care a obținut un scor foarte mare, îi felicit pe toți cei care și-au câștigat colegiul, toți parlamentarii noștri, toți 150 și-au câștigat colegiul, în sensul că au obținut cel mai mare număr de voturi, au terminat pe locul întâi. Cea mai mare parte dintre ei au închis colegiile, adică au terminat cu peste 50%, scoruri foarte mari au obținut, cum vă spuneam, Marin Almăjanu, care cred că este campionul național absolut, au mai obținut, de asemenea, deputatul Marin Anton la Giurgiu – 80%, multe scoruri peste 70%, eu am obținut la Senat 78% în colegiul din Teleorman, Alexandria și împrejurimi. S-au obținut scoruri foarte bune și în București, o felicit în mod special pe Alina Gorghiu, care a obținut cel mai mare scor la deputați – 71%, la Senat scoruri foarte mari, domnul Victor Ciorbea – 69,31%, domnul Tăriceanu – 68%, domnul Daniel Barbu – 66%, Corneliu Dobrițiu – 65%, Gigi Becali. Sper să nu greșesc față de colegi pe care să-i fi sărit. Sunt scoruri categorice, victoria a fost categorică la nivelul Uniunii Social Liberale, victoria a fost categorică și la nivelul Partidului Național Liberal”, a evidențial liderul liberalilor.

Crin Antonescu a subliniat și faptul că există, de asemenea, organizații care au reușit să câștige un număr record de parlamentari. „La București avem 15 parlamentari, la Iași avem 8 parlamentari din 8 candidați, la Prahova – un rezultat spectaculos pe care vreau să-l subliniez ca atare, pentru că nu a fost deloc unul ușor, avem 7 parlamentari din 7 candidați, inclusiv victoria unui candidat foarte tânăr împotriva Robertei Anastase. Sunt foarte bucuros pentru aceste rezultate, în special de la Prahova, unde cu ceva vreme în urmă am procedat la o schimbare a conducerii filialei care a născut tot felul de discuții atunci, acum nu mai sunt discuții, ceea ce mă bucură”, a precizat Antonescu.

Președintele liberalilor a adăugat că în ceea ce privește calendarul următoarelor zile, atât cât poate fi prefigurat, în condițiile în care el depinde și de niște decizii și de niște termene pe care Traian Băsescu, în virtutea prerogativelor constituționale, trebuie să le ia, să le aleagă, PNL știe că în 19 decembrie expiră mandatul actualilor parlamentari și că Traian Băsescu are la dispoziție 20 de zile, maximum 20 de zile pentru a convoca noii parlamentari, deci pentru a convoca Parlamentul nou ales.

„Aceasta înseamnă 20 de zile de la data alegerilor, ceea ce înseamnă că cel târziu pe 29 decembrie cele două camere trebuie convocate și, sigur, acest calendar se conjugă și cu calendarul consultărilor, desemnării unui candidat de premier, care după aceea să vină în Parlament. Noi sperăm încă o dată că toate aceste lucruri se vor petrece normal și repede. Nu există niciun motiv care să împiedice un calendar în așa fel încât să permită încheierea acestui an cu un Parlament și un Guvern nou învestite. În 20-21, dacă nu e sfârșitul lumii, camerele pot fi convocate, premierul poate fi desemnat încă înainte, sigur, e un termen și acolo, sunt 10 zile în care trebuie să se prezinte în Parlament, deci undeva în 20-21-22 camerele se pot reuni, mandatele de parlamentar se validează, conducerile camerelor și structurile camerelor sunt alese, premierul desemnat vine cu echipa sa și primește sau nu -vorbim acum în principiu – votul de învestitură, deci putem încheia acest an, putem avea un Parlament și un Guvern instalate până la Crăciun. Nu știm care sunt datele pe care le va alege președintele, nu știm ce va face președintele, dar, din punctul nostru de vedere, aceste lucruri sunt cât se poate de simple și orice întârziere sau complicare a acestui calendar nu văd cui i-ar folosi”, a mai spus Crin Antonescu.

În plus, președintele PNL a anunțat că pe măsură ce se va avansa în acest calendar, pe măsură ce, pe de altă parte, discuțiile cu premierul în legătură cu structura viitorului guvern, cu ministerele, cu arondarea lor, cu asumarea lor de către un partid sau altul vor avansa, Biroul Politic Central și ulterior Consiliul Național Executiv vor fi convocate, în mai multe rânduri dacă este nevoie, pentru finalizarea, în interiorul fiecărui partid, procesului de asumare a unor ministere, de asumare de formulă guvernamentală în ansamblul ei, de desemnare a unor persoane pe posturile de ministru, secretar de stat care revin liberalilor.

În privința posibilei colaborări cu UDMR, Crin Antonescu a declarat că acest subiect a fost discutat de Biroul Politic Central, dar a apreciat că nu există în acest moment elemente care să impună luarea unei decizii.

„Am discutat și acest subiect, fără a pune în discuție vreo decizie, pentru că deocamdată nu avem elemente ca să luăm vreo decizie. Am discutat însă acest subiect și suntem practic în consens. Există, evident, foarte mari rezerve față de o cooptare a UDMR la guvernare, dar există toată deschiderea pentru ca raporturile politice între Uniunea Social Liberală, implicit PNL, și UDMR să fie raporturi deschise și, acolo unde este nevoie, în interesul general, în interesul democrației, în interesul fiecăreia dintre formațiuni, să existe discuții pe orice subiect. Dacă însă vorbim despre guvernare, este evident că o asemenea idee creează foarte mare reținere, ca să nu spun că nu este agreată în PNL. Dar nu avem încă această problemă în față sau pe masă pentru a discuta și pentru a lua o decizie. Ceea ce vreau să vă spun și ceea ce vreau să afirm categoric este că în Uniunea Social Liberală nu există niciun fel de tensiune sau divergență pe această temă sau pe altele. Sunt atâția ani în față, o să apară și astfel de momente, dar nu vă pierdeți nici răbdarea, nici speranța, dar acum nu”, a conchis Antonescu.

Programul media al reuniunii Grupului ALDE din Parlamentul European, București, 16-17 octombrie

MARȚI – 16.10.2012

11.00-12.00 – Lansarea cărții liderului grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt (“Criza financiară”).  (Sediul SNSPA, sala Amfiteatru).

Participă:

  • Președintele PNL/președintele Senatului, Crin Antonescu
  • Șefa delegației liberale din PE, Norica Nicolai
  • Ministrul Economiei, Daniel Chițoiu
  • Reprezentanți ai mediului academic. 

16:30 -17:00 –  Conferință de presă ca urmare a dezbaterii din cadrul grupului ALDE, cu privire la sistemului judiciar din România.  (Hotel CROWNE PLAZAtraducere asigurată)

Participă:

  • Ministrul Justiției, Mona Pivniceru
  • Șefa delegației PNL din PE, Norica Nicolai
  • Europarlamentarul liberal din Marea Britanie, Sarah Ludford

18:15 – 18:30 – Declarații de presă ca urmare a dezbaterii din cadrul grupului ALDE, cu privire la situația politică a României (Hotel CROWNE PLAZAtraducere asigurată)

Participă:

  • Liderul grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt
  • Președintele PNL, Crin Antonescu

MIERCURI – 17.10.2012

12.00 -12.30 – Conferință de presă- concluziile reuniunii ALDE (participă Președintele PNL, Crin Antonescu împreună cu europarlamentarii liberali) (Hotel CROWNE PLAZA)

14.00 – 17.30 – Dezbaterea cu tema: Accesul la finanţare. Motorul creşterii competitivităţii IMM-urilor” (traducere asigurată pe toată durata dezbaterii) 

Cuvânt de deschidere:

Guy Verhofstadt, Eurodeputat, Preşedintele Grupului ALDE şi

Daniel Chiţoiu, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 

Panelul I: Măsuri de reglementare pentru ameliorarea accesului IMM-urilor la finanţare. Moderator: Cristian Buşoi, Eurodeputat ALDE (PNL)

Speakeri:

Mihai Voicu, Ministru Delegat pentru Mediul de Afaceri (10′)

Julien Guerrier, Comisia Europeană, Şef de unitate, Politica Întreprinderilor şi Instrumente Financiare (10′)

Jürgen Creutzmann, Eurodeputat ALDE (Germania) (10′)

Ovidiu Nicolescu, Preşedinte Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (10′)

Întrebări & Răspunsuri (20′)

 Panelul II: Accesul la finanţare în practică Moderator: Philippe de Backer, Eurodeputat ALDE (Belgia)

Speakeri:

Ing. Viorel Popescu, Director General Mibatron (10′)

Dr. Ing. Arhip Janel, Director General SELETRON (10′)

Florin Dănescu, Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (10′)

Daniel Coşniţă, Preşedintele Asociaţiei Clusterelor din România (10′)

Reprezentant al Bancii Europeane de Investiţii (10′)

Întrebări & Răspunsuri (20′)

Concluzii: Philippe de Backer, Eurodeputat ALDE (Belgia)

Conducerea PNL va participa la reuniunea de lucru a grupului ALDE din Parlamentul European

 

Sursa informationala: PNL.ro

Transcrierea declarațiilor de presă ale președintelui PNL,
Crin Antonescu, la finalul Biroului Politic Central
15 octombrie 2012
Întrebări din partea reprezentanților mass-media

 

Jurnalist:  Domnule Antonescu, s-a luat vreo decizie în ceea ce privește candidatura lui Gigi Becali?

Crin Antonescu: S-au luat mai multe decizii. Dați-mi voie să le transmit public în ordinea importanței lor. În primul rând, am discutat despre faptul că în această săptămână foarte încărcată cel mai important eveniment pentru noi este acela că primim vizita, de fapt reuniunea de lucru a grupului liberal european, a grupului ALDE, care va avea loc pe parcursul zilelor de astăzi și mâine în București. Și am discutat întâlnirile, participarea colegilor noștri din Biroul Politic Central, din grupurile parlamentare cu colegii noștri europeni care vin aici în frunte cu liderul grupului parlamentar european, domnul  Guy Verhofstadt.

În al doilea rând, am stabilit, am votat pentru vineri la orele 11.00 Biroul Politic Central și la orele 12.00 Consiliul Național Executiv care va definitiva candidaturile oficiale ale Partidului Național Liberal pe listele Uniunii Social Liberale.

În fine, am discutat și al treilea subiect și în această privință Biroul Politic Central a convenit să propună Consiliului Național derogări pentru personalitățile publice care vor fi propuse pe locurile Partidului Național Liberal și am vorbit aici, după cum spuneam, despre domnul Sorin Roșca Stănescu, despre domnul Vlad Nistor, despre profesorul Daniel Barbu, despre o serie de alți colegi, viitori colegi. Unii sunt membri ai Partidului Național Liberal, alții se vor înscrie, pentru toți trebuie o derogare de vechime.

În fine, în ultimul rând, Biroul Politic Central a votat în unanimitate o poziție de principiu favorabilă unui acord politic cu PNG și cu PNȚCD autentic, așa cum se numește gruparea politică condusă de Victor Ciorbea, care a fost un vot unanim, un vot favorabil pentru colaborarea și susținerea electorală din partea acestor formațiuni pentru USL și, în al doilea rând, un mandat pentru mine, ca președinte, de a finaliza detaliile privitoare la candidatura domnului Victor Ciorbea, domnului George Becali pe listele Uniunii Social Liberale.

 

Jurnalist: USL când va avea o întâlnire pe tema asta?

Crin Antonescu: Vom avea, în condițiile unui program extrem de aglomerat, repet, și datorită vizitei colegilor noștri liberali și datorită pregătirii mitingului din 17 octombrie, de miercuri, de la  Arena Națională, vom avea întâlniri și la nivelul USL unde poziția de principiu pot să v-o spun de pe acum – este favorabilă și din partea PSD unei asemenea formule de colaborare – iar discuțiile de amănunt cu Victor Ciorbea, cu Gigi Becali, cu Victor Ponta, cu președinți de organizație, pentru că la un moment dat oamenii ăștia trebuie să candideze undeva, vor avea și ele loc în următoarele zile, bineînțeles în timp util pentru ca vineri, așa cum vă spuneam, la Consiliul Național, să fie oficializate toate aceste candidaturi.

 

Jurnalist: Astăzi ne putem aștepta la o asemenea întâlnire?

Crin Antonescu: Dumneavoastră puteți să vă așteptați la orice, și aveți o imaginație bogată. Nu vă așteptați la două lucruri, însă, cel puțin pentru ziua de azi: la destrămarea USL și la înlăturarea mea din fruntea PNL. Deci astăzi puteți sta liniștiți.

 

Jurnalist: A fost ședință USL azi?

Crin Antonescu: Nu.

 

Jurnalist: O întâlnire cu Gigi Becali azi?

Crin Antonescu: Nici asta nu cred pentru că astăzi avem un program la Senat – o să vă cer îngăduința să merg la Birourile reunite – avem o ședință a plenului la Senat, avem deja niște acțiuni cu colegii noștri liberali. Nu este niciun fel de urgență, termenul limită este vineri și vom purta în timp util discuțiile necesare.

 

Jurnalist: Au fost voci care nu au fost de acord cu această alăturare cu Gigi Becali …

Crin Antonescu: Am discutat această chestiune, vocile care au ceva de spus o spun, cum bine știți, public. Votul Biroului Politic pe aceste două decizii a fost unul unanim.

 

Jurnalist: Ce îl califică pe domnul Becali?

Crin Antonescu: Eu nu fac un simpozion despre domnul Becali și când se va definitiva acest acord politic o să vă dau toate informațiile cu pricina.

 

Jurnalist: Există posibilitatea ca domnul Becali să candideze în același colegiu ca Dan Diaconescu?

Crin Antonescu: Sigur că există această posibilitate, mie chiar mi s-ar părea un frumos derby, să-i zicem în termeni sportivi, dar repet, sunt  chestiuni pe care nu le pot hotărî singur, iar faptul că într-un colegiu se întâlnesc doi anume candidați nu poate fi stabilit numai de către unii. Așa încât și eu doream să mă întâlnesc cu domnul Blaga, doi președinți de partid, dar nu ne-am întâlnit și este normal să se întâmple asta. Nu știu, nu am idee unde candidează Dan Diaconescu, o să vedem unde candidează George Becali.

 

Jurnalist: Mircea Ionescu Quintus a spus despre Gigi Becali că este rău de gură…

Crin Antonescu: Vreau să vă spun că domnul Quintus a pledat – și foarte apăsat, foarte convingător – pentru a face toate eforturile ca în preajma acestei mari bătălii electorale să strângem toate forțele. Am spus de la formarea Uniunii Social Liberale că este o mare alianță care este deschisă și că, sigur, dincolo de tot felul de lucruri care pot fi din trecut sau în prezent reproșate unuia sau altuia dintre partidele componente, dintre politicienii, dintre candidații lor, asta este ideea. Iar domnul Mircea Ionescu Quintus, pe care de altfel îl puteți aborda direct, a făcut o pledoarie foarte hotărâtă pentru aceste discuții și pentru această cooperare.

 

Jurnalist: Există posibilitatea candidaturii în colegiul 24 din sectorul 6…?

Crin Antonescu: Toate lucrurile care nu sunt interzise de lege sunt posibile la noi, după cum ați văzut. Nu pot spune eu acum, sunt mai multe variante. Mai întâi, poate aflăm unde candidează domnul Dan Diaconescu, ne înțelegem cu el și organizăm acest meci, nu știu.

 

Jurnalist: Există deci posibilitatea ca domnul Becali să intre în PNL?

Crin Antonescu: De vreme ce PNG rămâne, nu se desființează, nu fuzionează cu cineva și în condițiile în care acest acord se va încheia, membrii, susținătorii, simpatizanții PNG – atâția câți sunt ei, mulți, puțini, ca la fiecare partid – vor vota listele USL, Gigi Becali va candida pe listele USL. Ca să candidezi, din punct de vedere juridic, formal trebuie să faci parte dintr-un partid care e component al alianței. Deci Gigi Becali se va înscrie formal într-unul dintre aceste partide, dar de facto el va rămâne practic liderul propriului său partid.

Mulțumesc!

 

Declaraţiile de presa sustinute de presedintele interimar al României, Crin Antonescu, miercuri – 8.08.2012

Sursa informationala: Radu Zlati

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu, a susţinut miercuri 8 august a.c., la Palatul Cotroceni, următoarele declaraţii de presă:

“Bună-seara. În primul rând, aş vrea să felicit Guvernul României, cu precădere pe primul-ministru Victor Ponta, pe viceprim-ministrul şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu şi pe ministrul Economiei şi Comerţului, domnul Daniel Chiţoiu, pentru faptul că în negocierile din această rundă cu Fondul Monetar Internaţional, lucrurile merg foarte bine.

În întâlnirea pe care ieri am avut-o cu Fondul, am spus oaspeţilor două lucruri, cred, importante. Primul: am trimis la Constituţia României, care conferă foarte clar şi în întregime Guvernului toate prerogativele legate de elaborarea politicii interne, cu toate dimensiunile ei economice, sociale, fiscale etc, subliniind în sensul acesta un lucru de care, poate, oaspeţii noştri se dezobişnuiseră în vremea preşedintelui Traian Băsescu şi anume, că interlocutorul şi partenerul de tratative, de angajamente şi de punere în practică a acestor angajamente este Guvernul, desigur, în frunte cu primul-ministru şi al doilea lucru pe care l-am spus delegaţiei FMI, acela că în ciuda turbulenţelor, crizei politice, cum doriţi sau cum doresc dânşii să le numească, avem un Guvern stabil, avem un Guvern legitim, avem un Guvern responsabil şi avem un Guvern care nu a schimbat cu nimic, cu nici o iotă, angajamentele pe care le-a avut cu Fondul Monetar Internaţional şi pe care le are în continuare.

Iată de ce salut faptul că discuţiile care s-au desfăşurat între timp între Fond şi Guvern, între delegaţia Fondului, Uniunii Europene, Băncii Mondiale – dar spunem sub numele generic de Fond, partenerul cel mai important din acest grup de interlocutor, deci că aceste discuţii, aceste negocieri au reliefat trei lucruri. Primul şi cel mai important, că Guvernul României este în parametrii pe care i-a angajat la nivelul indicatorilor macroeconomici, la nivelul angajamentelor de privatizare şi de introducere a managementului privat, la nivelul tuturor celorlalte măsuri pe care, la întâlnirea anterioară, prima pe care Guvernul Ponta a avut-o cu delegaţia FMI, acest Guvern le-a angajat. Şi acesta este un punct foarte important, care conferă, dincolo de toate comentariile mai mult sau mai puţin prietenoase ale unora din ţară şi ale unora din afara ei, conferă credibilitate şi forţă acestui Guvern.

Salut în mod special faptul că guvernul a consfinţit în cadrul acestei noi runde de negocieri cu FMI respectarea unui angajament pe care l-a făcut faţă de un număr foarte important de cetăţeni ai României şi anume creşterea, o a doua tranşă a creşterii de salarii, din decembrie, salariile bugetarilor, un angajament politic pe care Guvernul l-a făcut, un angajament justificat de situaţia economică şi socială a României şi salut faptul că Guvernul se ţine de cuvânt şi că acest lucru va fi consacrat şi în aceste negocieri cu FMI. Încă o dată, le mulţumesc Primului-ministru, tuturor membrilor guvernului, pentru faptul că au acţionat cu responsabilitate şi că, inclusiv la această întâlnire cu FMI, şi-au dovedit credibilitatea şi viabilitatea ca guvern, ceea ce este esenţial pentru România.

În al doilea rând, aş vrea să salut câteva acţiuni foarte importante ale ministrului de Externe, în legătură cu care domnia sa m-a informat în cursul zilei de azi, acţiuni de natură să lămurească nişte lucruri, să risipească nişte confuzii şi chiar dezinformări apărute inclusiv în presa română, în legătură cu pretinsele declaraţii ale unor înalţi oficiali europeni şi, în sensul acesta, discuţiile telefonice şi corespondenţa pe care în cursul zilei de azi ministrul de Externe şi Ministerul de Externe au avut-o cu aceste instituţii, de la Comisia de la Veneţia şi până la Secretarul General al Consiliului Europei, sunt foarte importante şi le salut.

În fine, o precizare în legătură cu Ministerul Justiţiei: domnul prim-ministru, Victor Ponta, este în acest moment ministru interimar al Justiţiei, se cunoaşte propunerea privitoare la doamna judecător Pivniceru, propunere pe care o agreez pe deplin şi o salut. Fac precizarea că numai după ce se va reuni, din câte înţeleg, în 20 august, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a aproba această detaşare pe care, practic, Primul-ministru o solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, va putea fi făcută această numire şi, sigur, atunci când aceste formalităţi importante vor fi respectate şi îndeplinite şi Primul-ministru va înainta propunerea, îi voi da curs cu mare plăcere.

Cred că Mona Pivniceru, ca reprezentant al magistraţilor din România, este un om foarte nimerit pentru a da credibilitate unui minister care are foarte multe probleme de rezolvat şi care are, înainte de toate, de rezolvat problema credibilităţii instanţelor de tot felul din România, în ochii românilor, în primul rând, şi desigur, după aceea, ai instituţiilor internaţionale.

Aş vrea să recapitulăm, sintetic, câteva lucruri despre referendum, despre Curtea Constituţională şi despre lege, despre legislaţie. Ştiu că aveţi zilnic un mic seminar în legătură cu aceste chestiuni, eu nu intenţionez, însă, să prezint un eseu pe marginea legii sau pe marginea a ceea ce ar trebui să facă, după părerea mea, Curtea Constituţională sau mai ştiu eu cine. Pur şi simplu, eu dau pentru opinia publică, pentru că este necesar ca opinia publică, jurişti sau non-jurişti, să înţeleagă foarte bine despre ce vorbim şi pur şi simplu, eu dau nişte citate din lege şi din hotărârile Curţii, motivarea Curţii, care au, la rândul lor, forţă de lege.

În primul rând, un lucru despre care se discută mult şi confuz, este de fapt, destul de clar şi anume: cvorumul pentru referendum se stabileşte strict prin raportarea la listele electorale permanente. Articolul 5, cunoscutul articol 5, alineatul 2, din Legea 3/2000, Legea referendumului, sună textual, în felul următor, îl citez: “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar? Clar. Listele electorale permanente cuprind doar alegătorii cu domiciliul în România, ceea ce, evident, nu înseamnă că doar alegătorii cu domiciliul în România, deci alegătorii din listele electorale permanente au drept de vot. Toţi cetăţenii români, cu excepţiile prevăzute de lege, au drept de vot. Nimeni vreodată nu a pus în discuţie acest lucru, pentru că nu-l poate pune în discuţie, pentru că el este un drept fundamental constituţional şi oricine are cetăţenie română, indiferent unde ar domicilia, indiferent în ce punct al globului s-ar afla, deţine, între alte drepturi conferite de cetăţenia română, şi acest drept, drept de vot, dar asta este altceva decât prezenţa pe liste electorale permanente.

Listele electorale permanente – ne spune aceeaşi Lege în vigoare – Legea 35/2008, articolul 26, alin. 2 ne spune clar: ”Listele electorale permanente se întocmesc pe localităţi şi cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite”. Clar? Clar. Avem, deci, clar cum se face cvorumul, pentru că ne spune legea. Avem clar cine este şi cine nu este pe listele electorale permanente. Rămân cetăţenii români care nu sunt pe liste electorale permanente, care au drept de vot şi care votează, dacă doresc, pe listele electorale suplimentare. Citez exact din aceeaşi Lege 35/2008, articolul 27, alineatul 2: “În lista electorală suplimentară vor fi trecuţi cetăţenii români din străinătate care fac dovada cu paşaportul, cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate, că domiciliază într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, cetăţenii români care arată că au reşedinţa într-o ţară din colegiul uninominal respectiv, prin prezentarea paşaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, şi a cărţii de identitate, însoţite de documentul emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate, precum şi persoanele care votează, conform dispoziţiilor articolului 8, alineatul 3, adică personalul misiuilor diplomatice”.

Curtea Constituţională reţine prevederile legale pe care le-am invocat şi subliniază în motivarea sa cât se poate de clar că alegătorii din străinătate, deşi au drept de vot, nu se includ pe listele permanente, aceştia fiind incluşi pe listele electorale suplimentare şi ne spune foarte clar – mai clar nu se poate – şi de ce. Şi, în motivarea Curţii, la hotărârea nr.3 din 2 august 2012, Curtea spune în această motivare cu putere de lege, textual: “Raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”. Acesta este textul motivării Curţii Constituţionale, el nu a fost contestat, el nu a fost schimbat, el nu a fost pus sub vreo erată şi nici n-avea cum să fie astfel, deoarece face trimitere şi explică pe înţelesul tuturor articole de lege în vigoare. În aceste condiţii, cred că este foarte clar ce vrea şi prima adresă a Curţii Constituţionale adresată Primului-ministru şi, implicit, întregului Guvern şi anume: “Plenul Curţii Constituţionale a hotărât să solicite guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie şi să transmită Curţii numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a se putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui este valabil în conformitate cu dispoziţiile art.5, alin.2 din Legea 3/2000”, articol 5, alineat 2, cu care am început şi cu care închei această scurtă prezentare. “Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Clar. Clar pentru toată lumea, clar pentru Guvern, dispoziţii obligatorii. Guvernul trebuie să le răspundă, Guvernului i s-a acordat aproape o lună, termenul de 31 august a rămas în picioare, termenul de 31 august trebuie să fie respectat şi guvernul trebuie să trimită Curţii Constituţionale exact ceea ce i s-a cerut în termeni cum nu se poate mai simpli.

Restul sunt comentarii, propagandă politică, de înţeles, şi ele, până la un punct, dar ceea ce este important pentru instituţiile statului, guvern, în primul rând, este să aplice legea, lege însemnând şi dispoziţiile Curţii Constituţionale. Dacă sunt întrebări, stau la dispoziţia dumneavoastră.

Întrebare: Domnule Preşedinte, o să vă citesc, ca să înţelegem puţin mai bine, în articolul 2 din Legea nr. 370/2004, cea pe care aţi invocat-o şi dumneavoastră puţin mai devreme…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu am invocat această lege eu.

Întrebare: Atunci o să vă citesc din această lege.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am invocat Legea referendumului. Legea dumneavoastră despre ce e?

Întrebare: Se referă la legea pentru alegerea preşedintelui României. În alienatul “c” se precizează în felul următor: “Listele electorale permanente
sunt listele care cuprind cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până la ziua alegerilor inclusive”.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Când vom fi în situaţia – şi nu e foarte mult – că vom avea alegeri prezidenţiale, vom lua această lege şi o vom pune la lucru. Acum suntem, cred că măcar cu asta putem fi de acord, în situaţia unui referendum naţional şi, aşa cum face trimitere şi Curtea, mi se pare şi mie raţional să facem trimitere la Legea referendumului, pentru că în această situaţie sunt.

Întrebare: Vreau să vă întreb în legătură cu o declaraţie a dumneavoastră de seara trecută. Vorbeaţi despre nişte ameninţări pe care le-aţi primit pe telefonul mobil dumneavoastră şi apropiaţi ai dumneavoastră. Nu vă întreb ce scrie în acele mesaje, spuneaţi că vreţi să rămână private, nu insist. Însă vreau să vă întreb, pentru că mi se pare destul de grav că vorbiţi despre ameninţări. Sunteţi totuşi preşedintele interimar al României, a vorbit şi un judecător al Curţii Constituţionale…

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: A, nu, nu, dacă gravitatea ameninţărilor în sine vi se pare legată de funcţie, vă asigur, puteţi sta liniştită, de când sunt preşedinte interimar, nu am primit nici o ameninţare.

Întrebare: Vroiam să vă întreb până unde au mers acele ameninţări şi dacă aţi…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu, haideţi, aici discutăm chestiuni instituţionale…

Întrebare: …depus vreo plângere.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Deci nu am de gând să discut aceste lucruri, cum nu le-am discutat nici aseară.

Întrebare: Aţi menţionat totuşi despre ele şi de asta voiam să lămurim şi
despre persoanele care au făcut acele ameninţări.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Le-am lămurit de aseară. Dacă mai aveţi o altă întrebare.

Întrebare: În contextul în care salutaţi activitatea Ministerului de Externe, v-aş întreba dacă aveţi ceva de reproşat în activitatea Serviciului de Informaţii Externe şi în acest context, când aţi avut ultima discuţie cu dl director al SIE pe această temă?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: În legătură cu Serviciul de Informaţii Externe, am văzut, ca şi în alte cazuri, că se procedează în felul următor: se ia ceva ce nu a spus un om, după care se fac comentarii în legătură cu asta şi, mă rog, se ajunge foarte departe. Eu am spus, în cursul unei discuţii, al unui interviu, al unei emisiuni televizate, în orice caz, faptul că ceea ce se vede este că împotriva imaginii României a existat o acţiune organizată, coordonată, finanţată şi că eu socotesc că este cazul ca SIE să analizeze şi să găsească prin mijloace specifice cum s-a petrecut această operaţiune.

Nu am afirmat niciodată că serviciul însuşi a făcut această operaţiune. Dacă cineva îmi citează o asemenea afirmaţie, discutăm. Sigur, este uşor comic faptul că însuşi directorul Serviciului, domnul Teodor Meleşcanu, om cu multă experienţă de toate felurile, a înţeles greşit şi n-a mers la original. Apropo de servicii, trebuie să vă spun că, tot discutând de presiuni, de ameninţări, de încercări de intimidare care s-ar putea produce asupra vreunui membru al Curţii Constituţionale, ca şi asupra oricărui oficial din statul român, legat acum de chestiunea asta, cu referendumul, am avut o discuţie şi cu directorul SRI, care mi-a dat asigurări că nu s-au semnalat, că dânşii nu au semne, indicii că s-ar fi făcut vreo tentativă de acest gen legată de vreunul dintre judecătorii Curţii sau de, mă rog, alţi oficiali. Aşa încât rămânem cu ameninţările publice pe care vedem că le face o anumită persoană.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi o întrebare, la începutul întrevederii pe care aţi avut-o cu delegaţia FMI reprezentanţii instituţiilor financiare şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia politică. Care sunt punctele prioritare exprimate de reprezentanţii instituţiilor internaţionale în care România trebuie să acţioneze rapid în perioada următoare?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Asta am întrebat şi eu şi la discuţia cu Fondul, şi la discuţia cu alţi oficiali, la discuţiile cu alţi oficiali, şi am prezentat foarte simplu situaţia: suntem în interiorul unei situaţii democratice, am avut un referendum care e prevăzut de Constituţie, s-a prelungit perioada de aşteptare a verdictului, ceea ce, sigur, are nişte consecinţe economice. Eu nu am spus niciodată că nu are consecinţe economice, am spus că nu afectează atitudinea şi angajamentele Guvernului în raport cu FMI-ul, ceea ce e cu totul altceva. Nuanţele ne fac bine, ne ajută să creştem din punct de vedere spiritual şi e bine să luptăm pentru a le stăpâni.

Nu avem altceva de făcut decât să respectăm termenul Curţii şi, sigur, în toată această perioadă să dăm toate semnalele posibile, şi cred că Guvernul a dat chiar în cursul acestor negocieri cu FMI, toate semnalele posibile că, dincolo de o luptă politică normală într-o democraţie, există baze de stabilitate şi există, mai ales, un Guvern, că asta e foarte important, un Guvern care este stabil. Am putut da exemplul Belgiei. Belgia, peste un an nu a avut guvern, după cum bine ştiţi; adică, sigur, a avut un guvern care tot aştepta, în provizorat, învestirea unui guvern pe deplin legitim. Peste un an, economia belgiană nu a fost într-o criză. Nu avem în sensul acesta ce face, trebuie să aşteptăm rezultatul referendmului, trebuie să ne comportăm şi să declarăm, mai ales în raport cu instituţiile internaţionale, lucruri cât mai serioase şi mai normale, adică să nu mai povestească unii despre lovituri de stat, despre puciuri, despre alte schimbări de strategie şi alte nebunii şi în rest să aşteptăm, făcându-şi treaba instituţiile, că nu stăm în drum, iată, Guvernul în toiul acestei lupte politice, cu pre-campanie, cu campanie, cu referendum, constată azi FMI-ul că Guvernul, cum le place să formuleze unora, şi-a făcut temele. Mie nu-mi place formula asta, că Guvernul nu e elevul nimănui, dar în fine, s-o folosim, ca să ştim despre ce vorbim.

Întrebare: Domnule Antonescu, vă rog, o precizare legată de prima întrebare cu Serviciul de Informaţii Externe – domnul Meleşcanu a înţeles că trebuie să meargă la Comisia care anchetează activitatea SIE în Parlament, cei de acolo l-au trimis la dumneavoastră şi la CSAT;
dumneavoastră aţi vorbit cu domnia sa, i-aţi explicat ce vreţi, de fapt, de la SIE?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: O să îi explic. Cred că ştie.

Întrebare: Astăzi, premierul Victor Ponta a spus că nu s-a simţit nicidecum ameninţat sau intimidat cu privire la listele electorale. V-am ruga să ne explicaţi, în câteva cuvinte, ce v-a determinat să faceţi acele afirmaţii, că aveţi senzaţia că Guvernul, în întregimea lui, este intimidat?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Faptul că aproape în fiecare zi împotriva Guvernului au fost aruncate nu doar de către preşedintele suspendat şi nu doar de către opoziţie, dar chiar şi în cercuri internaţionale acuzaţii lipsite de fundament. Şi numai dacă luăm diversiunea – că altfel nu o pot numi – cu scrisoarea cuiva, ieri sau alaltăieri, din nou către foruri internaţionale în care se vorbeşte de presiuni şi se induce ideea că Guvernul ar fi cel care face presiuni asupra Curţii Constituţionale, numai pe astea dacă le luăm în calcul, ne dăm seama că e vorba de nişte încercări de intimidare şi de presiune enormă. Faptul că premierul rezistă nu poate decât să mă bucure şi, de altfel, am spus şi eu în cursul aceleiaşi discuţii, că am toată încrederea în legătură cu acest aspect.

Întrebare: Şi mai aveam o întrebare: Domnul Rus insistă şi spune că a plecat de la minister şi nu …
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Am terminat cu domnul Rus. Înţeleg că se mai poate discuta despre domnul Rus la garaj. Cu mine nu.

Întrebare: Domnule Preşedinte, cum priviţi reacţile internaţionale care au apărut în urma numirii lui Dan Şova în funcţia de ministru al Relaţiilor cu Parlamentul?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu mi-e foarte clar, pentru că sunt reacţii contradictorii. Dar asta este o problemă a Guvernului şi nu cred că are de ce să se transforme într-o problemă internaţională.

Întrebare: Aţi spus că aţi vrea să stabiliţi o întâlnire cu domnul Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, dacă aţi avut o discuţie telefonică, dacă plănuiţi să vă întâlniţi cu el…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Încă nu, încă nu. Fac tot ce pot pentru a nu tulbura, nici eu, nici altcineva, liniştea tuturor membrilor, judecătorilor Curţii Constituţionale, în frunte cu preşedintele ei. Încă nu.

Întrebare: Consideraţi că această întâlnire ar fi oportună sau nu? Adică s-ar putea naşte anumite în urma unei întâlniri…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu am afirmat public că e de datoria mea – şi fac în sensul acesta tot ce pot – să protejez, dacă vreţi, libertatea, relaxarea,independenţa judecătorilor în faţa acestei decizii atât de importante, pe care, încă o dată o spun, oricare ar fi, o voi respecta şi nici măcar de data asta n-o voi comenta.

Întrebare: Deci, urmează…
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Totul urmează.

Întrebare: Aţi subliniat încă o dată în această seară că CCR a solicitat guvernului listele electorale permanente actualizate conform legii. Guvernul iniţial a anunţat că va actualiza aceste liste electorale permanente, generic l-a numit un “mini-recensământ”. Credeţi că acest mini-recensământ ar trebui totuşi să se organizeze? Asta aţi fi vrut să transmiteţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu nu ştiu cum îl numim. Curtea spune foarte clar ce trebuie făcut şi cred că Guvernul a înţeles şi cred că Guvernul lucrează la îndeplinirea cerinţelor Curţii.

Întrebare: Vă spun pentru că premierul a anunţat că nu se va mai organiza acest mini-recensământ. Va fi în schimb instituţional de date.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Eu nu sunt preocupat, pentru că nu este treaba mea să mă amestec în vreun fel despre cum face Guvernul. Pentru mine important e ce face Guvernul şi ce face Guvernul, ce trebuie să facă Guvernul ne spune Curtea, ne spune ce şi ne spune până când. Asta mă interesează. Cum face Guvernul, e treaba lui.

Întrebare: Credeţi că e oportun să se organizeze un astfel de
minirecensământ?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu-mi dau păreri despre cum trebuie să lucreze o altă instituţie şi anume, Gvernul. Cred că Guvernul are oameni, şi Primul-ministru, şi ministrul de Interne, şi ministrul-delegat pentru Administraţie şi ministrul de Externe, oameni cu experienţă, cu înţelepciune şi cu agerime.

Întrebare: Şi în discuţiile pe care le-aţi avut cu Victor Ponta, premierul
României, aţi discutat despre această actualizare a listelor electorale
permanente?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu, am spus că nu, v-am spus în ce măsură mă interesează pe mine şi discut şi public şi la întâlnirile cu Premierul. Ce le cere Curtea, să facă Guvernul ce le cere Curtea, pentru că asta e o chestiune de bună funcţionare a instituţiilor şi de stat de drept şi până când?

Întrebare: Domnule preşedinte, o altfel de întrebare, dacă îmi permiteţi. Se apropie meciul Dinamo-Barcelona. Ştiu că dumneavoastră sunteţi microbist şi mai ţineţi şi cu Barcelona. Vă întâlniţi cu jucătorii echipei? Pentru că au apărut tot felul de informaţii în presă. Şi dacă mergeţi la meci, cu cine mergeţi?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Da, au apărut… Asta e altă diversiune, şi mai grosolană decât cea cu SIE. Am văzut, nu mai… Ştiu unde am văzut, dar nu mai spun. Ideea că eu aş fi propus să vină Barcelona, să fie primită la Cotroceni, echipa de fotbal şi aşa mai departe. Evident, nu e nimic adevărat. Dar nimic adevărat.

Cunosc suficient de mult despre fotbal, credeţi-mă, nemaipunând la socoteală că am fost şi ministrul Sportului trei ani şi ceva, dar cunosc foarte mult despre fotbal, credeţi-mă, încât să ştiu care este programul, care este calendarul şi care sunt obiceiurile unor superechipe de felul Barcelonei, care au timpul drămuit, secundele drămuite şi cel puţin în intersezon, aceste meciuri amicale, sigur, care sunt angajamente publicitare, financiare… Şi aşa au o supraîncărcare a unui program dens, care pregăteşte sezonul.

În al doilea rând, cred că e un lucru clar pentru oricine că la Palatul Cotroceni, sediu al Preşedinţiei României, sunt primiţi doar sportivi români, în condiţiile unor ceremonii, de premiere, după evenimente sportive majore, în care ei, sportivii români, cei care reprezintă tricolorul, naţiunea română, Ţara Românească, sunt primiţi. Eu nu îmi aduc aminte vreun precedent, şi nu era să îl inventez eu. Asta e o altă diversiune care nu are, repet, absolut nici un fel de urmă de adevăr. Singurul lucru adevărat este că mă voi duce la meci, cu ajutorul lui Dumnezeu. Ca să asist, adică să nu apară mâine că vreau să şi joc sau ceva de felul ăsta.

Întrebare:Vă întâlniţi cu jucătorii doar pe stadion, acolo, eventual la vestiare. Deci nu la Cotroceni.
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Păi credeţi că e treaba mea să mă întâlnesc în altă parte cu jucătorii? Nu e. Cu judecătorii Curţii avem noi treabă, nu cu jucătorii.

Întrebare: Un pronostic pentru meci?
Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu are rost să dăm pronosticuri pentru meciuri amicale.
Mulţumesc mult, o seară bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
08 August 2012

PREŞEDINTELE ANTONESCU: ROMÂNIA TREBUIE SĂ DEVINĂ ACTOR EUROPEAN. VOM TRIMITE O ARMATĂ DE EXPERŢI CA SĂ DĂM UNIUNII EUROPENE IDEILE ŞI SOLUŢIILE ROMÂNIEI

Sursa informationala: Presedintele Romaniei – Adminstratia Prezidentiala

Sublinieri in text: Roxana Iordache

Declaraţie de presă a preşedintelui interimar al României, domnul Crin Antonescu, Cotroceni, 18 iulie 2012:

Bună seara din nou. Vă mulțumesc pentru prezența la această întâlnire.

Mai întâi, câteva cuvinte, dar nu multe, tot despre Raportul Comisiei Europene, dat publicităţii astăzi în forma sa oficială şi prezentat de însuşi Preşedintele Comisiei, domnul Jose Manuel Durao Barroso.

Pe fond, dincolo de ceea ce deja reprezentanţii Guvernului, Primul-ministru, în principal, ministrul Justiţiei, dincolo de ceea ce oameni politici dintr-o parte sau alta, comentatori, analişti au spus despre conţinutul acestui raport, nu aş mai adăuga decât câteva consideraţii de ordin general. Prima dintre aceste consideraţii este următoarea: în acest Raport, Comisia Europeană şi Preşedintele Comisiei Europene reafirmă în mod explicit nişte valori și nişte principii cu care suntem cu toţii categoric de acord. Este în deplină concordanţă cu ceea ce credem noi toţi aici în România – majoritate, opoziţie, Guvern, Preşedinte interimar – să reafirmăm principiul deplinei independenţe a Justiţiei în raport cu factorul politic, respectul pentru Constituţie şi constituţionalitatea legilor, inclusiv respectarea hotărârilor Curţii Constituţionale, limita între jocul politic şi respectarea acestor reguli fundamentale ale democraţiei şi statului de drept. Nu a existat şi nu există niciun fel de divergenţă în această privinţă.

Pe de altă parte, există o serie de evaluări privitoare la situaţia politică recentă din România, în legătură cu care părerile rămân împărţite şi în această zonă îmi păstrez evaluările, aprecierile, rezervele în unele privinţe pe care le-am formulat atunci când am discutat despre draftul, despre proiectul acestui raport, confirmat, în mare măsură, de forma sa oficială.

Ceea ce este însă important în acest moment şi ceea ce salut şi ceea ce este un lucru îmbucurător cred pentru noi toţi este faptul că se reintră, şi din acest punct de vedere, în normalitate, se fac paşi foarte importanţi înainte pe calea comunicării, pe calea înţelegerii şi din partea Comisiei Europene a ce se întâmplă sau nu se întâmplă în România, a intenţiilor interlocutorilor politici actuali din România şi, pe partea cealaltă, a înţelegerii de către Guvernul României, de către noi toţi a criteriilor şi a exigenţelor fireşti, normale ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene.

În sensul acesta, eu salut şi efortul pe care Preşedintele Comisiei Europene l-a făcut în mod evident prin Raportul pe care l-a prezentat astăzi de a relua această comunicare normală şi salut, de asemenea, efortul pe care l-a făcut Primul-ministru al României şi Guvernul său în a da consistenţă şi continuitate acestui dialog esenţial.

Cert este că trebuie să reafirmăm, încă o dată, împotriva acelor care încearcă să sperie cetăţenii României. România nu este şi nu va fi izolată. România, cu aceste mecanisme de monitorizare în continuare sau fără ele, să sperăm, într-un viitor cât mai apropiat, va fi o ţară din ce în ce mai europeană, va fi o ţară din ce în ce mai conectată la standardele, la exigenţele, la mecanismele europene.

Aş mai adăuga, încheind acest capitol, că România nu are doar această temă despre care s-a discutat mult în ultimii cinci ani şi despre care discutăm şi astăzi cu prilejul Raportului publicat, Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. România are în fond o problemă mai mare căreia va trebui să îi dea repede şi bine soluţii cât mai curând şi anume aceea de a face mai puţină figuraţie în UE şi în instituţiile ei, şi asta înseamnă pentru Guvern, pentru clasa politică, pentru noi toţi, că va trebui cât mai repede posibil să pregătim şi să trimitem spre Bruxelles o armată de oameni competenţi, de experţi autentici, de oameni care să pregătească în România formule, variante, politici pe care să le ducă şi să încerce să le implementeze în instituţiile europene, în comitetele de lucru de la nivelul tuturor instituţiilor din Bruxelles. Asta e, îmi pare, problema cea mai importantă a României, nu doar de a trece din când în când examene de bună purtare, necesare şi ele în felul lor, ci aceea de a deveni cu adevărat un actor în UE, un depozitar şi purtător de soluţii politice pentru întreaga Uniune.

În al doilea rând şi în altă ordine de idei, aş vrea să remarc încă o dată ceva ce s-a observat şi se discută mai puţin în aceste zile, dominate pe scena publică de bătălia pentru referendum şi de bătălia pentru Europa – aşa cum mai mult sau mai puţin propriu a fost ea numită – şi anume că avem un Guvern care încearcă să facă nişte lucruri şi în sprijinul căruia, ca Preşedinte interimar, mă pronunţ categoric şi chem pe toţi cei care au bune intenţii. România are trei direcţii mari în care acţiunea Guvernului este decisivă. Are problemele de natură economică, are problemele care ţin de echilibrul social devastat de guvernările anterioare şi are, de asemenea, problema gestiunii banului public, bugetului public, problema destructurării reţelelor clientelare alimentate de bani publici, a corupţiei la nivel înalt, în fond. În sensul acesta, eu salut faptul că, în nici două luni şi jumătate, Guvernul actual, Guvernul USL condus de Victor Ponta a pornit acţiuni cât se poate de hotărâte şi cât se poate de necesare şi el trebuie sprijinit în această direcţie din toate punctele de vedere.

În domeniul economic, măsurile luate zilele trecute sunt foarte importante şi urmează a fi însoţite, sper că vor fi însoţite, de altele care să oxigeneze organismul mediului de afaceri şi economiei româneşti, care să deblocheze, să scoată din sufocare acest organism viu de care depinde Bugetul României, echilibrul social al României şi în cele din urmă prosperitatea fiecăreia dintre cetăţenii acestei ţări.

În domeniul social, în domeniul echilibrelor sociale grav afectate în ultimii ani, din prima zi acest Guvern a luat deja măsuri necesare şi reparatorii. Cele care privesc reîntregirea salariilor, aşa cum Guvernul s-a angajat şi guvernul deja a început să o facă, în ceea ce priveşte returnarea sumelor reţinute ilegal de la numeroase categorii de pensionari şi, în fine, în a treia direcţie unde acest Guvern pare şi sper să o facă cu adevărat să fie primul guvern care are curajul să atace reţele extrem de puternice ale corupţiei publice din România, ale cheltuirii banului public pe reţele clientelare. Este un Guvern care pare decis şi a făcut paşi în acest sens de a începe cu adevărat lupta cu aşa-numiţii “băieţi deştepţi”, este un Guvern care pe fiecare minister pregăteşte câte un audit extrem de important, nu doar pentru a arăta că vinovaţi de sărăcia României astăzi sunt mult mai mulţi decât cei despre care discutăm dar, de asemenea, de a dezvălui şi de a curma mecanisme de risipire în continuare a banului public. Susţin întru totul acest Guvern în aceste acţiuni şi cred că ele trebuie să se desfăşoare în fiecare zi chiar în această perioadă de referendum cu din ce în ce mai multă forţă, cu din ce în ce mai multă hotărâre pentru că aceasta este înainte de toate menirea şi obligaţia guvernului României în faţa cetăţenilor acestei ţări.

În fine, având în vedere că, odată cu prezentarea oficială a Raportului Comisiei Europene, odată cu definitivarea legislaţiei privitoare la referendum şi salut aici deciziile care s-au luat astăzi în Parlamentul României şi care pun în deplin acord şi legea referendumului şi legea Curţii Constituţionale cu hotărârile Curţii, cu ceea ce s-a cerut, cu ceea ce s-a promulgat în cursul zilei de ieri, odată încheiată, să spunem această criză de comunicare în plan internaţional şi în plan intern, vreau să anunţ fără nici un fel de echivoc, cât se poate de deschis, că în zilele care au mai rămas în campania pentru acest referendum, mă voi implica direct şi la vedere în această campanie. Mă voi implica în sensul în care voi face cu toate mijloacele mele apel la participarea cetăţenilor români la acest referendum, la desluşirea înţelesului şi interesului pe care pentru fiecare dintre cetăţenii ţării acest referendum îl prezintă.

Toţi cetăţenii României trebuie să ştie că au dreptul de a veni sau nu la acest referendum, dar în acelaşi timp toţi cetăţenii României trebuie să ştie în ce măsură soarta fiecăruia dintre ei, soarta fiecăruia dintre noi se leagă de rezultatul acestui referendum şi implicit de votul pe care îl are la dispoziţie. Şi în sensul acesta, indiferent cât de mult o să placă acest lucru unora sau altora dintre actorii politici implicaţi, indiferent de comentariile care se vor face, anunţ deschis, cinstit, direct, intenţia mea de a participa intens, în acest sens şi cu acest mesaj, la campania pentru referendum. Dacă sunt întrebări, vă rog să le puneţi. Dacă nu, nu.

Intrebare: Domnule Preşedinte, care ar trebui să fie priorităţile României pentru următoarea perioadă, în domeniul justiţiei, aşa încât până la finalul acestui an să avem un Raport, să spunem mai puţin dur, decât cel prezentat astăzi

Răspuns: Vă mulţumesc pentru această întrebare pentru că ea îmi dă prilejul să spun ceva ce se cade spus şi nu apucasem să spun. Şi anume că pentru toate acele părţi bune, pentru toate acele succese pe care raportul le consacră şi le apreciază ca atare, îi felicit pe toţi profesioniştii, pe toţi magistraţii din toate tipurile de instanţe, din toate tipurile de organisme ale sistemului judiciar care au făcut posibile aceste progrese. Ei au o muncă de maximă importanţă, de maximă dificultate şi tuturor magistraţilor care şi-au făcut datoria cinstit, fără a ţine de cont de influenţe politice, de tentative de a influenţa politic, care şi-au făcut meseria respectând doar legea şi obligaţia pe care şi-au asumat-o, tuturor acestora le adresez mulţumiri şi felicitări. România trebuie să meargă dincolo de lucrurile care sunt de natură tehnică şi sunt cuprinse în raportul tehnic, despre care s-a discutat mai puţin. România trebuie să meargă, în această privinţă, pe aceleaşi principii pe care ne-am angajat şi pe care le susţinem toţi. Sigur, am putea să discutăm multe chiar şi despre Raport şi, în orice caz, despre realitate. Am putea să găsim şi alte motive de nemulţumire, care nu sunt trecute în Raport, şi am să vă dau un exemplu. Sper ca, foarte curând, să nu mai avem un preşedinte al României care, în nenumărate rânduri, afirmă public, cum că are informaţii din dosare în lucru, că le cunoaşte conţinutul şi chiar îşi dă cu părerea asupra modului în care ar trebui sau crede că vor fi soluţionate. Aşa ceva este inadmisibil. Cred, de asemenea, că, acolo unde Comisia vorbeşte despre necesitatea transparenţei în procesul de desemnare a funcţiilor de conducere în Parchetul General sau în Departamentul Naţional Anticorupţie, este o direcţie la care toţi trebuie să concurăm în efortul de a face cu adevărat transparenţă. Să precizez că, practic, actualii şefi ai Parchetelor şi actuala legislaţie – deci, proceduri în baza cărora ei sunt numiţi – este una care a fost adoptată atunci când doamna Monica Macovei era ministru al Justiţiei, în Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, care Călin Popescu Tăriceanu, ca şef al guvernului şi ca premier, a angajat răspunderea pe acest pachet de legi, pe această reformă a justiţiei. Numirile au fost făcute la propunerea doamnei Macovei ca ministru, cu avizul CSM şi cu semnătura preşedintelui Băsescu, pe vremea aceea, şi ăsta este mecanismul. Dacă şi Comisia este de acord că ar trebui să fie ceva mai transparent decât enunţă simplu legea, adică, de pildă, în momentul în care se analizează nişte propuneri în care ministrul Justiţiei ia în considerare nişte nume pe care să le propună şi apoi ele să treacă, sigur, prin avizul CSM-ului şi, ulterior, semnătura Preşedintelui, să existe, dacă vreţi, o mai mare informare sau chiar dezbatere publică în legătură cu cine sunt aceşti oameni, care este parcursul lor, care este cariera lor, ar fi foarte bine. N-am avut aşa ceva atunci când doamna Kovesi sau domnul Morar au fost numiţi, dar dacă, în momentul în care, la încheierea mandatelor, pentru aceste funcţii vor avea loc alte numiri, o asemenea informare şi dezbatere va avea loc, acesta este un lucru întrutotul de salutat.

Intrebare: Astăzi, la nivelul Camerei Deputaţilor au fost adoptate două proiecte de lege în ceea ce priveşte referendumul, care reglementează acelaşi articol din legea referendumului, respectiv art. 34. Într-una dintre variante este vorba de un interval orar între 7:00 şi 23:00, iar în cealaltă variantă, este vorba despre abilitarea Guvernului de a stabili un eventual interval orar. Voiam să vă întreb: în situaţia în care aceste două legi ajung la promulgare, în ce succesiune le veţi promulga, dacă le veţi promulga, pentru că, în funcţie de succesiunea acestor promulgări, va rămâne în vigoare o anumită formă.

Răspuns: E cam tot una… Eu nu ştiu exact forma în care s-au finalizat pentru că, după cum ştiţi, la Cameră s-a lucrat până puţin înainte de a intra noi în acest plăcut dialog. Înţeleg că o variantă este cu precizarea expresă 7:00 – 23:00, iar cealaltă, cu abilitarea Guvernului pentru a reglementa. Cred că e acelaşi lucru pentru că, din cât am discutat şi din cât l-am auzit pronunţându-se public pe Primul-ministru, şi viziunea Guvernului sau opţiunea guvernului este tot pentru 7:00 – 23:00. De altfel, dacă vă aduceţi aminte, după promulgarea sau după anunţul promulgării legii referendumului, am apelat eu însumi la o formulă de extindere în interiorul aceleiaşi zile de vot a orarului de vot, aşa încât cred că este o iniţiativă bună, cred că o formulă cu vot între orele 7:00 şi 23:00 e cât se poate de normală dă şansa cât mai multor cetăţeni să-şi exercite acest drept constituţional. Un referendum sau scopul oricărui referendum este o consulare populară, este acela de a face cât mai mulţi cetăţeni să participe şi de a afla ce cred cât mai mulţi dintre cetăţeni în legătură cu o problemă foarte importantă pentru întreaga societate şi, deci, sub o formă sau alta, acesta va fi orarul. Aş putea să vă spun, în sensul acesta, că o promulg pe prima care ajunge pe masa promulgării.

Intrebare: Domnule Preşedinte, spuneaţi mai devreme – cu aceste mecanisme de monitorizare sau fără ele, să sperăm, în curând, România va fi o ţară din ce în ce mai europeană, iar astăzi, premierul Victor Ponta a spus de mai multe ori că e foarte bine că ne monitorizează Uniunea Europeană justiţia şi că e un semn de bun augur. Aveţi viziuni diferite?

Răspuns: Închipuiţi-vă că avem şi păreri diferite de multe ori. Nu cred aici că e vorba de o părere diferită pe acest subiect, între mine şi Primul-ministru. Cred că e vorba de unghiul de abordare. Cred că Primul-ministru a făcut azi o afirmaţie cu caracter contextual şi care voia să arate ideea că nimeni, domnia sa în niciun caz, nu este ostil, nu este reţinut, nu este necooperant faţă de un mecanism de monitorizare la care România s-a angajat nu pe vremea Guvernului Ponta, ci cu mult înainte, şi cu care toţi am fost de acord. Dacă discutăm teoretic şi pe termen lung, sigur că este de dorit ca România să devină o ţară asemenea atâtor altora, cu excepţia noastră şi a Bulgariei, care să nu aibă nevoie, să nu mai aibă la un moment dat nevoie de un asemenea mecanism. Iată, de pildă, vă dau exemplu, se discută foarte clar şi este o certitudine: Croaţia, da?, intrată mai recent, ultima nou-venită în club, mai târziu, evident, decât România şi Bulgaria, intră fără un asemenea mecanism. Deci siuaţia normală şi pe deplin mulţumitoare este aceea de a nu mai avea nevoia unei asemenea monitorizări şi cred că şi premierul Ponta e de acord cu această afirmaţie văzută astfel.

Intrebare Ionuţ Cristache, Antena 3: Bună seara, domnule Preşedinte! Voiam să revin cu aceeaşi întrebare pe care v-am adresat-o şi în urmă cu câteva zile.

Răspuns: STS… Am ghicit.

Intrebare: Dacă aţi lămurit situaţia cu STS-ul, dacă i-aţi cerut explicaţii domnului Opriş…

Răspuns: Am avut o discuţie pe acest subiect cu domnul Opriş. Situaţia nu e, din punctul meu de vedere, complet lămurită sub aspect legal. Înţeleg că şi Comisia de Apărare din Senat, cel puţin, a deschis o discuţie sau o cercetare, cere explicaţii ca să lămurească această situaţie. Sunt un partizan vechi şi foarte hotărât al controlului parlamentar, aşa cum scrie, de altfel, şi în Constituţie, asupra tuturor Serviciilor şi, în foarte scurtă vreme, când voi avea toate elementele, vă voi comunica o decizie în această privinţă.

Intrebare: Dar credeţi că s-ar impune convocarea CSAT-ului pentru lămurirea situaţiei?

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Dacă se va impune, se va convoca.

Intrebare: Şi o ultimă întrebare – după ce acest Raport al Comisiei Europene a fost făcut public, preşedintele Traian Băsescu, preşedintele suspendat, v-a sunat?

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Nu. Ar fi trebuit?

Intrebare: În sensul de a obţine transparenţa aceea pe care ne-o cere Comisia Europeană şi ca să avem rezultate bune în Raportul care urmează să fie făcut până la sfârşitul anului, este posibilă o schimbare a legislaţiei în sensul obţinerii transparenţei pentru numirea conducerilor DNA şi a Parchetului General? Să fie organizate altfel, să fie de exemplu varianta aceea cu “aleşi de CSM”.

Preşedintele interimar al României, Crin Antonescu: Posibil este orice în materie de voinţă parlamentară, cu condiţia să nu încalce Constituţia. Nu vă pot spune eu, din poziţia în care mă aflu acum, dacă Parlamentul vrea, nu vrea, va face sau nu va face asta, dar posibil cred că este.

Mulţumesc! O seară bună!

Transcriere preluată de pe site-ul Preşedinţiei României. Toate sublinierile îmi aparţin.

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: