Socialdemocratii germani il prefera pe Klaus Iohannis

KlausIohannisSocialdemocratii germani il prefera pe Klaus Iohannis. Din mai multe considerente. Sa le enumeram pe cele mai importante:

1). alegerea lui Klaus Iohannis ar aduce o candidata germana in Comisia Europeana. Prin geometria politica a Comisiei Europene, socialdemocratii europeni pot trimite 13 sau 14 comisari europeni. Alegerea lui Iohannis avantajeza sustinerea unui candidat socialdemocrat german.

2). Imaginea lui Victor Viorel Ponta este patata si deosebit de negativa. Afirmatiile din vara lui 2012 si toamna lui 2013 au afectat relatiile intre cele doua partide social-democrate. Socialdemocratii germani il cunosc foarte bine pe Iohannis si il prefera din start pe UNICUL POLITICIAN ROMAN care detine increderea CANCELARIILOR OCCIDENTALE, in locul unui plagiator si mincinos notoriu. Nimeni din conducerea socialdemocrata germana nu va vizita Romania in perioada campaniei electorale. Este si asta un semnal ca la Berlin se doreste o schimbare atat la Palatul Victoria, cat si in Palatul Cotroceni.

3). Socialdemocratii germani cunosc foarte bine faptul ca PSD este un partid comunist nereformat, plin de corupti. Socialdemocratii germani ar prefera un guvern minoritar ACL sustinut punctual de UNPR, sau o coalitie ACL-UNPR. UNPR este perceput mult mai la stanga, decat cancerul comunist PSD.

4). Viitorul PSD este vazut in lumini foarte sumbre. Dupa esecul din noiembrie, PSD va fi cuprins de lupte diadochice. UNPR va profita de acest lupte si va sprijini punctula guvernarea ACL. PRL si PC sunt vazute ca entitati efemere, fara niciun viitor politic.

5). Alegerea lui Ponta drept presedinte al Romaniei este percept de socialdemocratii germeni drept un derapaj spre un sistem autoritar asemnator regimului din Belarus. Berlinul nu ca Romania sa se alature democratiilor neliberale. Din aceste motive semnalele socialdemocrate germane sunt foarte clare: Votati echipa Iohannis-Predoiu!

ACL

Memoria istoriei: 24 mai 1875 programul „Coaliţiei de la Mazar Paşa”

Text+autor+sursa informationala+idee: Bogdan Bratianu
PNL138oficial
Situaţia politică din ţară s-a deteriorat major la începutul anului 1875. Guvernarea Lascăr Catargiu exasperase segmentul economic şi populaţia printr-o fiscalitate crecută şi o gestionare discutabilă a treburilor publice. Opoziţia, asigurată de liberali, era profund divizată şi acţiona ineficient. Sesizând oportunitatea pe care o oferea impopulara guvernare, câţiva lideri liberali încearcă să coalizeze facţiunile opozante pentru a răsturna guvernul conservator.
În acest sens, se convine, ca prim pas, scoaterea unei publicaţii (alta decât cea a liberalilor radicali, „Românul”, a lui C.A. Rosetti) sub conducerea tânărului gazetar, la vremea aceea, I.L. Caragiale. Ziarul „Alegătorul liber” avea să devină principala armă ideologică a opoziţiei, în jurul acestuia coagulându-se toate forţele politice care luptau împotriva guvernării autoritare a lui Lascăr Catargiu.
Alegerile din aprilie, pline de incidente şi situaţii neclare, i-au reconfirmat pe conservatori la guvernare, însă au adâncit faliile din societate şi au radicalizat opoziţia. Aceştia îi acuzau pe conservatori de fraudă electorală, chiar o fracţiune moderată conservatoare, condusă de Costache Manolache-Epureanu (fost prim-ministru), alăturânduse acestui demers public. Situaţia politică era atât de încordată încât însuşi Regele fusese înştiinţat că „revoluţia era pe cale să izbucnească”.
O lună mai târziu, în seara zilei de 24 mai, în casele Lordului Lakeman (Mazar Paşa) din Str. Biserica Enei nr. 18, unde se mutaseră întâlnirile liderilor opoziţiei şi redacţia ziarului „Alegătorul liber”, este întocmit programul politic care va strânge în jurul său toate forţele anti-guvernamentale din acel moment. Acesta este actul ce va fundamenta apariţia primului partid politic din România, Partidul Naţional-Liberal, căci în zilele următoare este constituit un consiliu de conducere format din 25 de persoane care va coordona acţiunile politice ale opoziţiei unite.
Textul programului politic emanat de ceea s-a numit „Coaliţia de la Mazar Paşa” este reprodus integral după cel original publicat în ziarul „Alegătorul liber” din 4 iunie 1875. În general, este utilizată gramatica şi morfologia originală, fiind actualizate doar grafierea anumitor litere şi diftongi care ar putea face greoaie citirea cursivă a acestui document. Pentru acurateţea reproducerii voi enumera lista cu caractere înlocuite, precum şi corespondentul lor modern: ĕ (în cuvânt) – ă, ê (ocazional) – â, ᶁ – z, é – ea, ó – oa, ĭ (i moale) – i, ŭ (u moale) – u, sc (înaintea vocalei e) – şt.

Ţeara întreagă cunoaşte că regimul constituţional parlamentar, unul dintre cele patru puncturi adoptate de adunările mume din 1857 ca baza viitoarei organizaţiuni a României, a devenit în ultimii ani o simplă ficţiune. În fapt guvernământul bunului plac a înlocuit instituţiunile noastre reprezentative. Astăzi naţiunea nu mai esercită vre-un control asupra afacerilor publice; astăti nu mai avem decât cu numele ecuilibrul dintre puterile statului, precum el este prevăzut de Constituţiunea jurată de Domn!

În fapt, nu majorităţile legislative formază ministerele, ci miniştri ‘şi fac majoritatea, şi, mai că am putea zice, unanimitatea legislativă.

Cele petrecute sub ochii noştri, cu ocasiunea ultimelor alegeri, nu mai permit naţiunei de a-şi face ilusiuni asupra soartei ce o aşteaptă! Suntem în drept de a afirma că, în cea mai mare parte a ţerei, alegeri constituţionale n’au esistat; căci, profitând de imperfecţiunile Legei electorale şi de restâlmăcirile făcute acestei legi, am văzut agenţii guvernamentali întrecăndu-se în zelul lor întru a’i falsifica aplicaţiunea. Dupe nouă ani, de la promulgarea Constituţiunii, ministrul actual, prin o monstruoasă interpretare a art…. din Legea electorale, a aruncat în colegiul al treilea, ca alegătorii direcţi, ruralii cari nu pot vota de cât prin delegaţiune în colegiul al patrule. Ast-fel, cu rare escepţiuni, profesiunile liberale, comerciul, industria, nu ‘şi mai au mandatari în camera actuale; ast-fel, represintaţiunea oraşelor este acum ucisă, precum de mult este ucisă represintaţiunea populaţiunilor rurali!

În zilele destinate pentru alegeri, alegătorii nu s’au găsit façia cu alegători; n’a esistat deară între cetăţeni aceia luptă pacinică şi legale care este, sufletul guvernămintelor constituţionale. Alegătorii, – acei cari au avut coragiul de a pune mai presus de interesele lor şi chiar de sicuranţa personale, datoria lor de cetăţeni – aceşti alegători s’au aflat, mai pretutindeni, în façia numai cu machina guvernamentale, care, confecţionând şi listele alegătorilor şi listele chemaţilor a fi repesentanţii naţiunei, – spre a ne servi de însăşi espresiunea mesagiului – s’a fost transformat în mare şi unic alegător al ţărei.

În asemenea condiţiuni, succesul ministeriului erea de mai înainte asicurat şi chiar cunoscut!

Ast-fel, din constituţiunea noastră nu mai avem de cât denumirea ei; ear[1] garanţiele constituţionale în realitate nu mai esistă, şi guvernul bunului plac domnesce în Romănia!

Şi când s’a făcut aceasta? Într’o epocă normale, când toate marele cestiuni naţionale şi economice sunt resolvate, şi când ţeara, dupe multe suferinţe, dupe îndelungate lupte şi comoţiuni de sus şi de jos, se credea ajunsă la acel liman care face fericirea naţiunilor în presinţe şi pregătesc mărirea lor în viitor, şi care poartă numele de Domnia legilor!

Esperiinţa seculilor a dovedit că guvernul personale, sub masca regimului parlamentar, devine, în privinţa consecinţelor asupra soartei popoarelor, mai desastros şi mai corupător de cât guvernele cele mai despotice. – La noi acest trist adevăr, mai mult de cât în ori care altă ţeară, a dobândit o teribile cosacraţiune. Resultatele ocârmuirei prin bunul plac şi ale substituirei voinţei miniştrilor în locul voinţei naţiunei, au adus ţeara pe ţărmurile prăpastiei, şi fie care, plin de grije, vede înaintea sa ruina materiale şi morale a României.

Adversarii noştri să nu se mai încerce a împodobi cu numele de ordine şi de stabilitate o situaţiune care numai linişte şi pace nu prevesteşte! Să nu pretinză că regimul constituţional, aplicat în adevărul seu, nu este făcut pentru această ţeară! România este mândră a afirma, cu vechile ei legi şi tradiţiuni, cu istoria sa în mână, că controlul naţiunei asupra afacerilor publice a fost pururea legea ţerei, şi că, chiar în timpurile cele mai nefaste, guvernul bunului plac nu a putut nici o dată reuşi a se substitui pe lung timp glasului naţiunei şi dreptului ei străvechiu de a lua parte la trebile ţerei.

După patru ani de funcţionare, în cele din urmă, regimul, din guvernul constituţional, n’a mai păstrat de cât formele esterioare; aciasta a deschis ochii tutulor[2], a convins pe toţi oamenii cugetători, pentru care binele public nu este un cuvânt deşert, că este mai mult de cât timp de a ne deştepta, de a ne pune la lucru şi de a face ca domnirea legilor să pună capăt arbitrariului şi nesaţiului guvernanţilor noştri.

Această domnire a legilor, noi a cerem ca singură mântuitoare pentru tot; ea este atât în interesul naţiunii cât şi în interesul puterei esecutive. În adevăr, regimul, întorcându-se cu sinceritate în calea prescrisă de pactul nostru fundamental, ar da o legitimă satisfacţiune drepturilor şi elementelor vitale ale ţearei, şi cu aceasta s’ar asicura şi întări forţa morale a puterei esecutive, de vreme ce numai aşa s’ar reîtemeia o salutară armonia, – care astă-zi nu mai esistă între această putere şi toate clasele societăţii române!

Deară aceasta este numai o speranţă; şi tristă privelişte a presintelui tinde a ne o ridica şi pe ceasta.

De aceea, în façia pericolelor cari ne ameninţă şi cari în parte au lovit drepturile naţiunii, câştigate prin bărbăţia şi sacrificele a două generaţiuni şi consacrate prin pactul nostru fundamental, subscrişi deputaţi ai oposiţiunii ministeriale, – cari datorim mandatul nostru numai virtuţei civice şi abnegaţiunei alegătorilor noştri, – am uitat desbinările din trecut, am lăsat la o parte deosebirile noastre asupra unor cestiuni de un ordin secundar, şi, neavând în vedere de cât suferinţele ţearei, ne am dat mâna spre a urmări cu stăruinţă reînviarea legilor, spre a dobândi independinţa individuale în façia a-tot puternicia guvernamentale, spre a face cu Constituţiunea în general şi Legea electorală în deosebi să deviă un adevăr respectat şi practicat atât de cetăţeni cât şi de puterea esecutivă!

Acest resultat mântuitor obţinut, activitatea noastră parlamentară va urmări cu energiă realisarea următoarelor principii:

1. Vom stărui ca în afacerile noastre esterioare să domnească o politică Românescă, o politică de pace. Aşa voesc vechile noastre tractate închiăiate[2] cu Înalta Poartă, aşa o voesc tractatul de la Paris, aşa o voesc interesul bine înţeles al României.

Suntem deară decişi a combate ori ce politică aventuroasă, Vom priveghia ca guvernul nostru să observe către Înalta Poartă şi către toate puterile garante o atitudine nepărtinitoare şi amicale, şi, prin însăşi aceasta, vom osândi orice preferinţă esclusivă către unele din statele străine, preferinţă care n’ar avea alt resultat de cât de a ne atrage difilcutăţi şi gelosii din partea celor-l-alte state. Îndeosebi, în deslegare chestiunilor economice, noi înţelegem a nu ne ţine seama de cât de dreptul, binele şi interesul naţiunei.

2. În toate statele europene, guvernele, ori care este natura lor, pun o deosebită îngrijire întru a ne asigura bunu traiu, întru a ne desvolta buna stare a claselor muncitoare, întru a ne respândi isntrucţiunea în mizlocul[2] lor. Ministerul actual cârmuieşte această ţeară de un timp mai îndelungat de cât l’au avut toate cele-l-alte minister de la o lată de la 1866-1871. El însă n’a făcut nimic pentru aceste populaţiuni şi mai cu seamă pentru cele rurali. Zapciul, primarul, notarul, perceptorul, fiecare le asupreşte şi le jupoae fără[3] frică de D-zeu şi de legi; căci ministrul de interne şi cu prefecţii săi, în loc de a face administarţiune, fac politică şi nu reclamă de la subalternii lor de cât politică. Legea togmelor[4] agricole a pus la discreţiunea administraţiunii atât capitalele proprietarilor şi ale arendaşilor, cât şi braţele cultivatorilor. Şcoalele din zi se împuţinează în comunele rurale, şi cele ce au mai remas în fiinţă nu mai funcţionază de cât cu numele. Însurăţeii din 1864 au îmbătrânit aşteptând pământurile date lor prin legea rurală şi garantate de Constituţiunea din 1866. Atât în privinţa acestora legea este suspendată, recum este suspendată şi legea din 1868 care prescrie mahalagiilor agricoli din oraşele principale să li se vânză loturi de pământ din învecinatele moşii ale statului. Guvernul prin aceasta a violat în chip flagrant art. 93 din Constituţiune, care rosteşte că puterea esecutivă nu poate suspenda aplicarea legilor.

Vom stărui deară cu tot dinadinsul ca aceste legi să se aplice, ca soarta claselor muncitoare, de la prosperitatea cărora atârnă prosperitatea naţiunei întregi, să se îmbunătăţească în mod positiv. Vom reclama aplicarea legei în privinţa respândirei învăţământului gratuit şi obligatoriu în toată ţeara. Vom reclama impetuos ca populaţiunile rurale să reintre în legea comună şi să ajungă a avea şi ele cea ce le lipseşte astă-zi cu totul: justiţuia populară.

3. Îndatoririle militare au devenit, mai ales pentru populaţiunile rurale, o sarcină din cele mai apăsătoare. Legea miliţiilor aplicată în mor rău-voitor şi părtinitor în unele părţi ale ţearei, reclamă imperios o interpretaţiune legislativă în scop de a ocroti pe cetăţeni de prigoniri, ce n’au intrat în verile legislatorului. – Posiţiunea ofiţierilor are asemenea trebuinţă de a fi asicurată în mod positiv în contra bunului plac al conducătorului afacerilor militare. Vom stărui deară ca şi armata să aibă justiţiă.

4. Cu toate laudele oficiale, – bande cari n’ar putea resista la cea mai uşoară critică, –  este necontestabil, şi chiar amicii guvernului o recunosc, că sarcinele fiscali ce apeasă pe contribuabili au ajuns la nişte proporţiuni atât de sdrobitoare, în cât seacă toată avuţia publică şi privată. În nici o ţeară aceaste sarcine, – în scurt timp de patru ani, – n’au ajuns la o asemenea culme! Suntem în drept a afirma că, în acest mic interval, dările s’au urcat în total cu 32% peste cele ce erau în 1869-1870. Şi lângă aceasta, s’au contractat două împrumuturi represintând 64,524,163 lei, afară de împrumutul domenial făcut pentru stingerea vechei datorii flotante, şi o parte însemnată a bunurilor statului s’au vândut spre a acoperi deficitele bugetare.

Reducerea cheltuielilor publice deareste neapărata neviă, în vedere mai ales de a desărcina clasele muncitoare,  cari astă-zi îngenunchiate sub poveara dărilor, sunt osândite de a le plăti nu din economiele lor, – nici chiar din capitalul lor, – care nu îl mai au, – ci robindu’şi munca şi nu numai pe cea presentă, dear şi pe cea viitoare, şi pe mulţi ani înainte.

5. Aceeaşi reducere de cheltuieli şi pe un picior mai mare trebuie a fi sperată şi în budgetele judeţene şi comunale, cari, de şi în mod indirect, nu sunt în mare parte de cât o continuaţiune a budgetului statului.

În adevăr, resursele principale ale judeţelor şi comunelor sunt astă-zi absorbite prin cheltuieli ce nu sunt de loc pentru trebuinţele lor proprii şi, în definitiv, îndestulează tot cheltuieli aparţinând guvernului central.

6. Legile judeţene şi comunale di nou reformat, în loc de a da ţearei o descentralisaţiune mai desvoltată ca în trecut, şi aşa precum o descrie Constituţiunea şi precum o prescrie necesităţile practice ale ţearei, au întemeiat o centralisare nepomenită, ce întruneşte în mânele puterii esecutive toate interesele judeţelor şi comunelor. Aceste două legi trebuesc imperios reformat, în vedere de a da localităţilor o serioasă şi eficace independinţă în conducerea afacerilor lor proprii.

7. Magistratura, clerul, corpul profesoral sunt astă-zi lipsite de ori-ce independinţă în îndeplinirea misiunei lor. Personalul lor, lipsit de ori-ce garanţiă, este redus la rolul de simpli funcţionari administartivi. În deosebi, justiţia, pusă în atâtnarea administraţiunii, a contenit de a mai o a treia putere a Statului. Vom stărui deară cu neadormire ca o independinţă salutarie să fie asicurată clerului şi profesoratului, ear1 justiţia să fie rădicată la înălţimea misiunii seale, la gradul de putere care ’i este garantată de constituţiune şi cerută de interesul cetăţenesc.

Centralisaţiunea de mai sus a avut de efect fatal ca astă-zi interesele economice, materiale şi morale ale tuturor claselor societăţii, sunt în atârnarea guvernului. Activitatea cetăţenilor, forţele şi inteliginţa ţearei şi chiar al individului sunt restrânse într’un cerc de fer, şi puterea centrale tinde din ce în ce mai mult de a cugeta şi a vieţui singură pentru tot. O asemenea stare de lucruri prelungindu-se va avea de efect de a înjosori caracterele, de a corupe conştiinţa umană, de a năbuşi în ţeară ori ce independinţă, ori ce activitate, or ce vieaţă. Aceasta ar fi însă însăşi moartea morală a naţiunii.

Trebuiesc deară reformate cât de curând legile administrative şi chiar economice, în vedere de a face neatârnate de a tot puternicia guvernamentale iniţiativa, activitatea şi traiul cetăţenilor, în vederea mai ales de a realţa[2]  caracterul şi independinţa individului în façia cu statul.

Acestea sunt deară basele principale ale programului nostru. Ele ’şi au consacraţiunea lor în însăşi pactul nostru fundamental. A lucra pentru realisarea lor, pentru sincera şi leala lor desvoltare şi aplicare, noi credem că este a face act de buni cetăţeni, de oneşti mandatari ai naţiunei. Mai presus de toate, noi credem că aceste principii, strict respectate de către puterea esecutivă şi cu energiă apărate de către cetăţeni, pot feri ţeara şi instituţiunile ei atât de escesele despotismului cât şi de comoţiunile violente ale resbunărilor populare.

Strîns uniţi în mizloace şi în scop, noi, pentru apărarea acestor principii şi pentru introducerea lor în actele şi în deprinderile guvernului, nu vom cruţa nici unul dintre mizloacele legali pe care ni le dă Constituţiunea din 1866, nici unul din sacrificele pe care ni le impune datoria noastră de Români.

M. Costachi. – I. Brătianu. – Cogălniceanu. – A. G. Golescu. – Vernescu. – Anastasiu. – Fusea. – Al. Candiano-Popescu. – A. Stolojan – G. Chiţu. – Const. G. Pesiacov. – N. C. Furculescu.

Note:
[1] Scris éar.
[2] Aşa în text.
[3] Scris fŏră.
[4] Tocmelilor.

Bursa transferurilor parlamentare – update 07.12.16

Citește restul acestei intrări »

Jurnal de campanie (21) – Alegeri anticipate in Renania de Nordwestfalia

Alegeri regionale anticipate  in landul Schleswig-Holstein, rezultate finale:

Uniunea Crestindemocrata CDU 30,8o% (22 mandate)
Partidul Socialdemocrat SPD 30,40% (22 mandate)
Miscarea Ecologista GRU 13,20% (10 mandate)
Partidul Liber Democrat FDP 8,20% (6 mandate)
Partidul Piratilor PIR 8,20% (6 mandate)
Partidul Minoritatii Daneze SSW 4,60% (3 mandate)
Noua Stanga Linke 2,2%,
Alte partide 2,4%

Alegeri parlamentare Grecia, rezultate finale

ND (conservatori) 18,85% (108 mandate)
Alianta Populara de Stanga SYRIZA (social-ecologisti) 16,78% (52 mandate)
PASOK (socialdemocrati) 13,18% (41 mandate)
Grecii Independenti ANEL (national-conservatori) 10,60% (33 mandate)
KKE (Partidul Comunist) 8,48% (26 mandate)
Aurora de Aur (neofascisti) 6,97% (21 mandate)
Stanga Democrata DIMAR 6,10% (19 mandate)
Miscarea Ecologista 2,93%
LAOS (nationalisti) 2,90%

Alegeri prezidentiale Franta, rezultate finale:

Hollande 51,68%
Sarkozy 48,32%

Sursa: Election Politique

Publicat în alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri prezidentiale Franta 2012, anul electoral 2012, Batalia pentru Berlin, cetateni romani stabiliti in Germania, Charles de Gaulle, Christian Lindner, Clubul Liberal din Koeln, Comunitatea romanilor din Franta, comunitatea romanilor din Germania, comunitatea Romanilor din Renania de Nordwestfalia, DAS ist meine FDP, DISY Dimokratiki Symmachia (Alianta Democrata, falimentul Greciei, FDP, FDP Liberté, FDP NRW, Franta, Freiheit oder Sozialismus, Freiheit und Verantwortung!, Gabriel Savulescu Candidat al Partidului Liber Democrat, Germania, Grecia, KKE, KKE Kommounistikó Kómma Elládas (Partidul Comunist Elen), LAOS Laikós Orthódoxos Synagermós (Regruparea Populara Orthodoxa), Liberalism, ND Néa Dimokratía (Noua Democratie, Noua Stanga, OP Oikologoi Prasinoi (Miscarea Ecologista), Opozitie vs Putere, Partidul "Noua Stanga", Partidul Liber Democrat FDP, Partidul Liberal, Partidul Liberal din Germania FDP, Renania de Nordwestfalia, Romani in Germania, Sarkozy, studenti romani imatriculati in Germania, SYRIZA Synaspismós Rizospastikís Aristerás (Coalitia Stangii Radicale), Unterschriftenaktion: Ja zu einer Abschaffung der Praxisgebühr, vot prin corespondenta, voturi valabil exprimate, XA Chrysi Avyi XA ("Aurora de Aur". Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , . Leave a Comment »

Memoria istoriei: Semnele electorale ale partidelor politice in perioada interbelica (1919-1937)

Autor: Sorin Radu
Sursa informationala: SEMNELE ELECTORALE ALE PARTIDELOR POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ (1919-1937)

…“În consecinţă, imediat după 1918, partidele politice, dar şi candidaţii independenţi, şi-au ales semne electorale care puteau să incite cât mai mult curiozitatea alegătorului şi, în acelaşi timp, să facă o directă legătură între predilecţiile lor şi semnul ales.

Astfel, la alegerile parlamentare din anii 1919, 1920 şi 1922 au fost folosite ca semne electorale:

Partidul Ţărănesc – secera;
Partidul Poporului – steaua plină în 6 colţuri;
Partidul Socialist Basarabean –„secera şi ciocanul”;
Partidul Naţionalist Democrat, în 1922 – un drapel negru cu secera(la alegerile din 1919, au avut drept semn electoral două mâini strânse, iar în 1920, candidând alături de ţărănişti în cadrul Federaţiei Democraţiei Naţional Sociale – secera;
Partidul Naţional Liberal – crucea plină;
Partidul Socialist în 1919 şi 1920, iar în 1922, sub forma Federaţiei Partidelor Socialiste din România – 2 ciocane încrucişate;
Partidul Ţărănesc Basarabean (Pan Halippa) – „coasa şi grebla” încrucişate;
Partidul Democrat (Tache Ionescu) – 1920 – snopul de grâu;
Partidul Conservator Progresist –cercul;
Partidul Ţărănesc şi al Armoniei Sociale – soarele”

.//.

…”Sub imperiul legii electorale din martie 1926, care interzicea în mod expres, aşa cum am arătat mai sus, folosirea ca semne electorale a unor imagini de obiecte, se vor produce unele modificări în ceea ce priveşte simbolurile alese de partide.

Spre exemplu, Partidul Ţărănesc va împrumuta semnul conservatorilor progresişti, «cercul»;  Partidul National Liberal – o linie dreaptă verticală (stâlpul); socialiştii – triunghiul. Cu aceste semen vor participa la primele alegeri parlamentare organizate în baza legii din martie 1926, în luna mai acelaşi an.

În perioada 1926-1937 Comisia Centrală Electorală a atribuit formaţiunilor politice care au participat la alegeri, la solicitarea acestora, următoarele semne electorale:

…”Pentru liberali (PNL), linia dreaptă verticală (sau stâlpul) reprezenta „verticalitatea lor de idei, de astăzi şi de totdeauna” (Partidele politice şi-au ales semnele electorale, în Viitorul, anul XVIII, nr. 5444 din 30 aprilie 1926.)

Pentru politica urmată de acest partid timp de 75 de ani – scria Viitorul în aprilie 1926 – acest semn este simbolul drumului drept şi neşovăielnic pe care totdeauna l-a urmat, a dreptăţei sociale ce-a urmărit-o şi înfăptuit-o. Linia dreaptă, în picioare, simbolizează biruinţele sale, căpătate totdeauna fără compromisuri şi îngenuncheri şi situaţia lui actuală, când, în picioare veghează la binele ţărei pe care voeşte s-o vadă pusă cât mai curând pe temeliile solide ale votului obştesc, izvor al aceleiaşi pe care totdeauna a urmărit-o” (Semnul electoral al Partidului liberal, în Viitorul, amul XVIII, nr. 5448 din 30 aprilie 1926)

Liberalii lui Gheorghe Brătianu (PNL-Gheorghe Bratianu) considerau că cele trei linii verticale reprezintă treimea brătienistă: Ion C. Brătianu, Ionel I. C. Brătianu şi Gheorghe I. C. Brătianu, simbol al continuităţii Brătienilor.

.//.

 

Brandul PNL: „Sageata Liberala”

PNL (Gheorghe Bratianu)

Cronologie PNL 1835 – 2018

 

PNL

Fratia1848

Steagul pasoptist afisat de formatiunea liberala „Fratia”.siglaPNLDepartamentComunicare

PNL s-a infiintat ca partid la 24 mai 1875.

Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea revolutiei burgheze de la 1848.

1848

In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.

graficpnlpg

In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
In 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.

PNL138deani

In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

Principalul concurent politic din perioada 1858-1918 al PNL a fost Partidul Conservator.

Cabinetul Ionel Bratianu 1914Legenda: Cabinetul Ionel Bratianu ianuarie 1914 – ianuarie 1918.
Sursa foto: Florin Ciobanu Reclame vechi romanesti 1860 – 1990

Partid guvernamental in perioada:

  • 06/1862 – 10/1863; Nicolae Kretzulescu I – premier –
  • 10/1863 – 01/1865; Mihail Kogalniceanu – premier –
  • 01/1865 – 06/1865; Constantin Bosianu – premier –
  • 06/1865 – 02/1865; Nicolae Kretzulescu II – premier
  • 02/1866 – 05/1866; Ion Ghica I – premier
  • 07/1866 – 02/1867; Ion Ghica II – premier –
  • 03/1867 – 07/1867;Constantin Kretzulescu – premier –
  • 11/1867 – 05/1868; Stefan Golescu – premier –
  • 05/1868 – 11/1868; Nicolae Golescu – premier –
  • 02/1870 – 04/1870; Alexandru Golescu – premier –
  • 12/1870 – 03/1871; Ion Ghica III – premier –
  • 05/1876 – 08/1876; Manolache Epureanu II – premier –
  • 07/1876 – 04/1881; Ion Bratianu I – III – premier –
  • 04/1881 – 06/1881; Dimitrie Bratianu – premier –
  • 06/1881 – 03/1888; Ion Bratianu IV – premier –
  • 10/1895 –  12/1896; Dimitrie Sturdza – premier –
  • 12/1896 – 04/1897; Petre Aurelian – premier –
  • 04/1897 – 04/1899; Dimitrie Sturdza II – premier –
  • 02/1901 – 01/1906; Dimitrie Sturdza III – premier –
  • 03/1907 – 01/1909 Dimitrie Sturdza IV – premier –
  • 01/1909 – 12/1910 Ionel Bratianu I – II – premier –
  • 01/1914 – 01/1918 Ionel Bratianu III – IV – premier –
  • 11/1918 – 09/1919 Ionel Bratianu V – premier –
  • 01/1922 – 03/1926 Ionel Bratianu VI – premier –
  • 06/1027 – 11/1927 Ionel Bratianu VII – premier –
  • 11/1927 – 11/1928 Vintila Bratianu – premier –
  • 11/1933 – 12/1933 I.G. Duca – premier –
  • 12/1933 – 01/1934 Angelescu – premier –
  • 01/1934 – 12/1937 Tatarascu – premier –
  • 11/1944 – 12/1944 Sanatescu II – guvern de coalitie –
  • 12/1944 – 02/1945 Radescu – guvern de coalitie –
  • 10/1991 – 11/1992 Stolojan – guvern de coalitie –
  • 12/1996 -04/1998 Ciorbea – guvern de coalitie –
  • 04/1998 – 12/1999 Vasile – guvern de coalitie –
  • 12/1999 – 12/2000 Isarescu – guvern de coalitie –
  • 12/2004 – 12/2008 Tariceanu – premier si guvern de coalitie –
  • 05/2012 – 03/2014 Ponta I -II guvern de coalitie

Fotografie-din-arhiva-Institutului-pentru-Memorie-Vizuala

Legenda foto: al doilea cabinet Ionel Bratianu: Din stânga spre dreapta pot fi văzuți Alexandru Djuvara, ministrul de externe, Spiru Haret, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, generalul Grigore Crăiniceanu, ministrul de război, Alexandru Constantinescu, supranumit Porcul, ministru al agriculturii și domeniilor, Ion I.C. Brătianu, președinte al Consiliului de miniștri, Vasile G. Morțun, ministru al lucrărilor publice, Emil Costinescu, ministrul finanțelor, Mihail Orleanu, ministrul industriei și comerțului, situat în picioare chiar în spatele precedentului, Toma Stelian, ministrul justiției, și în final Mihail Pherekyde, ministrul de interne.

Sursa informationala: Lucretiu Tudoroiu

PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23 august 1944. PNL si-a sistat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.

pnlgrafica

Factiunea tatarasciana a participat sub titulatura PNL – Bejan la alegerile parlamentare din 28 martie 1948 obtinand 2,8% (7 deputati). Ulterior toate partidele politice au fost interzise in 1950.

PrinNoiInsine

Presedinti PNL

  • Ion C. Bratianu 1875-83
    C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
    Ion C. Bratianu 1883-1891
    Dumitru C. Bratianu 1891-1892
    Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
    Ionel I. C. Bratianu 1909-1927
    Vintila I. C. Bratianu 1927-1930
    I.G. Duca 1930-1933
    Constantin I.C. Bratianu 1934 – 1947
    Radu Campeanu 03/1990 – 02/1993
    Mircea Ionescu-Quintus 03/1993 – 01/2001
    Valeriu Stoica 01/2001 – 08/2002
    Theodor Stolojan 08/2002 – 10/2004
    Calin Popescu-Tariceanu 10/2004 – 03/2009
    Crin Antonescu 03/2009 – 06/2014
    Daniel Chitoiu – Presedinte Interimar-: 04.07 – 06.09.2012
    Klaus Iohannis: 02.06.2014 – 18.12.2014
  • Vasile Blaga: Co-Presedinte 18.12.2014 – 28.09.2016
  • Alina Gorghiu: 18.12.2014 – 12.12.2016
  • Raluca Turcan – Presedinte Interimar: 13.12.16 – 17.06. 2017
  • Ludovic Orban 17.06.2017 –
  • Presedinte onorific: Mircea Ionescu Quintus 2001 – 2017

PNL138oficial

Disidente 1875-1918:

– Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
– Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
– Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

PNL7_n

Fuziuni 1875-1948:

In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”. PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.

PNL

Disidente 1918-1948:

– Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
– Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.

pnlcitau

La 8 noiembrie 1945 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.

30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a sistat activitatea politica in noiembrie 1947.

Tutea

Rezultate electorale 1919-1946:

Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.

Parlamentare 11/1919: 20,03% (#2) MO% *
Parlamentare 05/1920: 3,20% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 64,09% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,5% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,70% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,80% (#4) VVEO% ***

Media electorala 1919 – 1946: 31,15% VVEO%

Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL a fost de 19%.

Concurentii electorali in perioada 1918-38 ai PNL au fost Partidul Poporului si Partidul National Taranist.

Partidul National Liberal in exil

In perioada 1973-1989 Partidul National Liberal s-a reorganizat in octombrie 1985 drept Clubul de Reflectie si Actiune Liberala cu sediul permanent la Paris. Printre membrii activi ii remarc pe Radu Campeanu (Presedinte 1985 – 1989) , Dinu Zamfirescu (Presedinte 1989-1992), Ioana Bratianu si Ion Vitez.

Clubul de Reflectie si Actiune Liberala a functionat in perioada 1985 – 1992 sub titulatura de Clubul Liberal de la Paris (Sectia Externa al Partidului Liberal). La 27 aprilie 1992 Clubul Liberal de la Paris a fuzionat prin absorptie in Partidul National Liberal – Conventia Democratica PNL – CD.

PNL137ani

Istorie 1989-2018

22 decembrie 1989:  un grup de vechi membri liberali, printre care Nicolae Enescu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amedeo Larazescu si Sorin Botez au alcatuit un Comitet de Initiativa pentru reinfiintarea partidului.

pnl_1990

Foto: Primul afis electoral al PNL

PNL1990Primul pliant electoral al PNL. Pliantul a fost tiparit si difuzat in perioada ianuarie – martie 1990.

1990

• La 22 decembrie 1989 s-a infiintat „Comitetul provizoriu de inițiativă pentru reînființarea PNL” din care au facut parte: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.

• 6 ianuarie 1990. Se desfasoara la Biserica Armeana sedinta de reinfiintare al Partidului National Liberal.

• TMB a oficializat reaparitia PNL la 15 ianuarie 1990. Astfel Secretar-General a fost desemnat: Radu Campeanu. Printre membrii fondatori figureaza: Ioana Bratianu, Sanda Tatarascu, Virgil Manescu, Barbu Negoescu, Serban Orascu, Radu Valsarascu, Dinu Zamfirescu. In registrul fisei de reinfiintare se mentioneaza ca proaspatul partid reinfiintat revendica atat PNL-Bratianu, cat si PNL-Tatarascu.

PNL a facut parte din CPUN unde avea trei reprezentanti: Radu Campeanu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amadeo Lazarescu.

Conducerea partidului a fost aleasa in cadrul „Conferintei Nationale” (primul congres al partidului)  desfasurata intre 31 martie si 1 aprilie 1990 unde a fost adoptat Statutul, Programul si au fost alese organele de conducere: Radu Campeanu – Presedinte, Prim-Vicepresedinte Ionel V. Sandulescu, Vicepresedinti: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu. Profesorul Sorin Bottez, Nae Bedros, Gelu Netea și Iorgu Vântu au fost alesi secretari-executivi.

Alegeri parlamentare 1990: 6,41% Camera Deputatilor, 7,06% Senat. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64% (#2)

La 12 iulie 1990 se formeaza gruparea Aripa Tinara: Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu, Gelu Nate, Viorel Catarama, Horia Mircea Rusu. Fractiune care urmeaza sa formeze la 23 iulie 1990 PNL-AT. In conducerea PNL-AT au mai facut parte deputatului Mihai Carp, membru în Comitetul Director, și din mai 1991 președintele de onoare al PNL-AT, regretatul deputat Rene Radu Policrat.

djuvara

In octombrie 1990 PNL a absorbit Partidul Socialist Liberal, condus de avocatul Niculae Cerveni, care a devenit vice-presedintele PNL.

La 15 decembrie 1990 PNL a participat alaturi de PNTCD, PAC, PER, MER, PSDR si UDMR la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei CNID, alianta politica transformata la 26 noiembrie 1991 in Conventia Democratica din Romania CDR.

Din 16 octombrie 1991 PNL a detinut in guvernul Stolojan portofoliile Justitie (Mircea Ionescu-Quintus), Economie si Finante (George Danielescu), Administratie Publica Locala (Mircea Vaida), Emil Tocaci (Ministerul Învățământului și Științei) si 7 secretariate de stat.

Sigla_PNL

1991

•  Aprilie: PNL-AT semneaza, impreuna cu FSN, Partidul Democrat Agrar din Romania si Miscarea Ecologista din Romania, „Carta pentru Reforma si Democratie”. PNL-AT participa la guvernul Roman II.

•  Mai: Se infiinteaza Partidul Alianta Civica, formatiune de orientare civic-liberala.

•  Octombrie: PNL participa, alaturi de FSN, PDAR, MER la guvernul condus de Theodor Stolojan. PNL devine candidate-member al Internationalei Liberale.

1992

•  Februarie: Alegeri locale. PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 1,19%.

PNL-AT obtine 13 mandate de primari (0,4%), 397 mandate de consilieri locali (1%) si 19 consilieri judeteni (1,0%). PAC obtine pe liste separate 20 mandate de consilieri locali si unul de primar.

•  Aprilie: PNL se retrage din CDR, liberalii care se opun acestei decizii se constituie in PNL-Conventia Democratica. Ulterior PNL-AT decide sa adere la CDR.

• Mai: PNL-AT si PNL-CD formeaza Alianta Liberala.

•  Iunie: Partidul Taranist Progresist, formatiune desprinsa din PNTCD in iunie 1990, fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Iulie: apare Noul Partid Liberal (NPL), format din membrii PNL-AT ce nu doresc intrarea acestui partid in CDR. Printre ei se afla Viorel Catarama, Andrei Chiliman si Calin Popescu-Tariceanu.

•  Septembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)

Noul Partid Liberal obtine 0,58% (Senat) si 0,53% (Camera Deputatilor). PNL-AT si PNL-CD obtin impreuna pe listele CDR 7%. PAC obtine 3% din portofolile parlamentare castigate de CDR.

•  Noiembrie: se anunta crearea „Grupului pentru Reforma Morala si Politica din PNL”, printre initiatori aflandu-se Valeriu Stoica, Radu Stroe si Constantin Balaceanu-Stolnici; primii doi vor fi ulterior exclusi din partid.

1993

•  Februarie: apare Partidul Liberal ’93, format din fuziunea PNL-AT cu „Grupul pentru Reforma Morala si Politica” si cu un grup din PNL-CD. Congresul extraordinar al (#2) Partidului National Liberal. PNL si NPL fuzioneaza, iar Mircea Ionescu-Quintus este ales presedinte al PNL. PL’93 devine candidate-member al Internationalei Liberale. La 17 decembrie 1993, Radu Câmpeanu a fost exclus din partid, ca urmare a nerecunoaşterii legitimităţii noii conduceri alese a PNL. Acesta a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu.

Sigla2008

1994

•  Februarie: se organizeaza, in paralel, doua congrese ale PNL. Congresul extraordinar al PNL (#3) il realege pe Mircea Ionescu-Quintus drept presedinte al PNL. Radu Campeanu a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu PNL (C).

•  Decembrie: PNL revine in CDR.

Sigla_TNL

1995

•  Martie: PL ’93 si Partidul Aliantei Civice (PAC) se retrag din CDR.

•  Mai: intra in PNL mai multi parlamentari ai PAC si PL ’93 (printre care Mona Musca, Alexandru Paleologu, Serban Radulescu-Zoner, Crin Antonescu si Stelian Tanase).

1996

•  Iunie 1996: Alegeri locale: PL-93 obtine 3%, PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si un mandat de primar. Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 1,19%.

Se infiinteaza Alternativa 2000. Formatiune civic-liberala din care se va forma Partidul Alternativa Romaniei PAR. PAR adera la CDR.

•  Iulie: PAC si PL ‘93 formeaza Alianta National-Liberala. PNL-Campeanu si Federatia Ecologista din Romania formeaza Alianta National-Liberal Ecologista. ANL si ANLE candideaza pe liste separate in alegerile parlamentare si prezidentiale.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: ANL obtine 1,75%, ANLE obtine 0,57%. PNL, PNL-CD si PAR obtin impreuna 10% din portofolile obtinute de CDR.

1997

• 16-17.05. Congresul ordinar (#4) al PNL. Ionescu-Quintus este reales Presedinte PNL. Valeriu Stoica este ales drept vice-presedinte PNL.

•  Septembrie: Se formeaza Alianta pentru Romania, formatiune social-liberala desprinsa din Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

•  Octombrie: apare Partidul Liberal (PL) din fuziunea PL ’93 cu PNL-CD.

1998

• Martie: PAC fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Congresul extraordinar al PNL (#5) gireaza juridic aceasta fuziune. Liderul PAC, Nicolae Manolescu, a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al PNL. În martie 1999, PNL a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului a devenit vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.

• Septembrie: Partidul Liberal fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

1999

• Mai: Partidul Alternativa Romania fuzioneaza cu Partidul Conservator Monarhist devenind astfel Uniunea Fortelor de Dreapta. Presedintele UFD Varujan Vosganian lanseaza „Manifestul Dreptei”.

• In cadrul unui congres extraordinar (#6) PNL isi lanseaza programul „Manifestul Liberal”.

stolojan2000

2000

•  Mai: PNL anunta ca paraseste CDR, isi propune unificarea cu ApR si sa aiba un candidat propriu la presedintie.

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 14%, ApR obtine 10%, UFD obtine 1%, PNL-Campeanu 0,5%.

• August: PNL il desemneaza in cadrul unui congres extraordinar (#7) pe Theodor Stolojan drept candidat prezidential al PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 7%, ApR obtine 4%, PNL-Campeanu obtine 1,5%, UFD candideaza pe listele CDR 2000.

•  Decembrie: PNL semneaza un protocol de sustinere a guvernului PDSR (care va fi denuntat in mai 2001).

2001

•  Februarie: ApR fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziune care este girata juridica de congresul extraordinar (#8) al PNL. Congres ordinar al PNL (#9). Valeriu Stoica este ales presedinte al PNL.

2002

•  August: Congres extraordinar al PNL (#10). Theodor Stolojan devine presedinte PNL.

2003

•  Aprilie: PNL absoarbe Uniunea Fortelor de Dreapta. Fuziune care este giraja juridica de congresul extraordinar al PNL (#11).

•  Septembrie: PNL fondeaza, alaturi de PD, Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD. PNL-Campeanu fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este adoptata de un congres extraordinar (#12) al PNL.

MitingpentruLibertate

2004

• Junie: Alegeri locale: PNL obtine 18%  si devine pe plan local a doua forta politica din Romania.

•  Octombrie: Theodor Stolojan anunta ca nu mai participa la alegerile prezidentiale.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18.99% din portofoliile castigate de Alianta „Dreptate si Adevar”.

•  Decembrie: Calin Popescu-Tariceanu este desemnat si devine primul prim-ministru liberal al Romaniei postcomuniste.

2005

•  Februarie: Congresul ordinar (#13) al PNL. Calin Popescu-Tariceanu este ales presedinte al PNL. Se respinge propunerea de fuziune cu PD.

2006

•  Octombrie : Theodor Stolojan si Valeriu Stoica sunt exclusi din PNL; vor lansa Platforma Liberala.

•  Noiembrie : un grup de parlamentari liberali, in frunte cu Gheorghe Flutur, care demisioneaza din functia de vicepresedinte al PNL, lanseaza Apelul pentru unitatea PNL.

2007:

• Ianuarie: Grupul Stolojan-Stoica infiinteaza Partidul Liberal Democrat PLD.

• Februarie: Congresul ordinar (#14) al PNL il realege pe Calin Popescu-Tariceanu drept presedinte al PNL.

• Noiembrie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari.

2008

•  Aprilie: Actiunea Populara fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este aprobata de un congres extraordinar (#15).

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 18%.

•  Septembrie: Forta Democrata fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18,75%

graficaCrin

2009

•  Martie: Congres Extraordinar al PNL (#16). Crin Antonescu este ales Presedinte al PNL.

•  Mai. Delegatia Permanenta al PNL il desemneaza pe Crin Antonescu drept candidat prezidential.

•  Iunie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari.

•  Noiembrie: Alegeri prezidentiale: Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate).

2010:

• Alegeri anticipate in colegiul 1, numarul 1 castigate de Radu Stroe (PNL) cu un procent zdrobitor: 70,17%.

•  Martie: In cadrul celor doua congrese extraordinare (#17) ale PNL, delegatii il realeg pe Crin Antonescu drept presedinte al PNL.  Un alt congres extraordinar (#18) adopta platforma-politica: „Prin Noi Insine-Acum”. PNL se revedinca drept unic partid autentic de dreapta, care doreste sa reprezinte atat liberalismul, dar si curentele de conservatoare si crestindemocrate.

• Decembrie: Alegeri partiale anticipate in colegiul Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului.  Candidatul PNL, Mariana Campeanu castiga mandatul de parlamentar.

2011:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal si Partidul Conservator formeaza alianta politica Alianta de Centru-Dreapta ACD.

• Februarie: Alianta de Centru Dreapta PNL-PC si PSD formeaza alianta politica Uniunea Social-Liberala.

2012:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal, Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat organizeaza „Mitingul pentru Libertate”.

• Aprilie:  Congres extraordinar al PNL (#19). Se desemneaza candidatii pentru alegerile locale din iunie 2012.

• Mai: PNL formeaza alaturi de Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat guvernul de uniune nationala condus de socialdemocratul Victor Ponta.

• Iunie: Alegeri locale. PNL obtine cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.

• Decembrie: Alegeri parlamentare:, Partidul National Liberal castiga 25% din mandatele parlamentare. In legislative PNL este reprezentat de 152 parlamentari (101 Deputati si 51 Senatori). Media VUM = 25,85%.

2013:

• Februarie: 22 februarie. Congres extraordinar al PNL (#20). In cadrul acestui congres se discuta noul statut al PNL. In data de 23. februarie se desfasoara congresul ordinar al PNL (#21) dedicat raportului de activitate, dezbaterii programatice si alegerii conducerii centrale.

ACL

2014:

• Februarie: 25 februarie 2014. Delegatia Permanenta PNL decide incetarea mandatului de guvernare in guvernul USL condus de Victor Ponta. PNL trece in opozitie.

• Martie: 24 martie, 2014  PNL prezinta la Biroul Electoral Central lista de candidati si 1,2 milioane de semnaturi de sustinere. PNL isi propune un scor de 25% in cadrul alegerilor europarlamentare din 25.05.2014.

• Mai: 16 mai 2014, Partidul Popular fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

• Mai: 25 mai 2014: alegeri europarlamentare: PNL obtine 15,4% (2009: 14,52%) si va fi reprezentat de 6 europarlamentari. Europarlamentarii PNL s-au inscris individual in grupul parlamentar al Partidului Popular European.

• Mai: Delegatia Permanenta a convocat in urma demisiei in bloc a conducerii centrale un Congres Extraordinar care se va desfasura intre 28 – 29.06.2014.

brandPNL1996

• Mai: In Partidul National Liberal sunt inscrisi 188.691 de membri cotizanti.

• Iunie: Vineri 26 iunie se desfasoara la Bucuresti lucrarile congresului extraordinar (#22). Pe ordinea de zi figureaza votarea unui nou statut si convocarea congresului ordinar (#23) care se va desfasura, sambata 27 iunie 2014 la Bucuresti. Pe ordinea de zi figureaza alegerea unei noi conduceri. In cadrul congresului extraordinar (#22) a fost votat un nou statut. In cadrul congresului ordinar (#23) a fost votata o noua conducere centrala si un nou presedinte, Klaus Iohannis.

• Iulie: Grupului de Inițiativă pentru păstrarea identității liberale, format în jurul lui Călin Popescu Tăriceanu, va lansarea, joi 3 iulie 2014 lansarea oficială a Partidului Liberal Reformator. Grupul de initiative cuprinde 6 senatori si 24 deputati.

• Iulie: Delegatia Permanenta la ales pe Klaus Iohannis drept candidat al PNL in cursa prezidentiala. DP a hotarat convocarea congresului extraordinar al PNL pentru data de sambata 26. iulie. (#24). Congresul extraordinar a votat fuziunea cu Partidul Democrat Liberal si formarea Aliantei Crestin Liberale ACL PNL PNL.

KlausIohannis

•August: Biroul Permanent Central reunit PNL PDL la desemnat pe Klaus Iohannis drept candiat prezidential. Pentru postul de prim-ministru a fost desemnat prim-vicepresedintele PDL Catalin Predoiu.

• 18 noiembrie PDL a fuzionat prin absorbtie si reinfiintare in noul PNL. Astfel noul PNL isi pastreaza traditia, numele si palmaresul politic. Noul PNL numara 208.543 de membri cotizanti si este condus de doi co-presedinti Alina Gorghiu si Vasile Blaga.

Siglă_nouă_PNL

2016:

• 2 aprilie Candidatii PNL la nivel national pentru alegerile locale 5 din iunie 2016 vor fi lansati la Constanta in cadrul evenimentului Liga Alesilor Locali PNL.

– 5 iunie Alegeri locale 2016: PNL obtine in cadrul alegerilor locale scorul de 31,93% si 1.081 de primari.

– 8 octombrie Consiliul National de Coordonare o valideaza pe Alina Gorghiu drept presedinte unic al PNL. Partidul National Democrat PND fuzioneaza prin absorbtie in PNL

– 11 decembrie, alegeri parlamentare:

2017

– 13 februarie 2017 Biroul Politic National stabileste calendarul pentru viitorul Congres Ordinar (#25). Sunt stabilite cele doua comisii organizatorice: Comisia de Organizare a Conventiei Nationale (Congres) este condusa de Daniela Campean, iar Comisia de Statut de Catalin Boc.

–  Congresul Ordinar (#25) din 17.06.17 a ales in mod oficial in functia de Presedinte PNL pe Ludovic Orban. Deasemenea pe 18 Iunie 2017 a fost votat Biroul Politic National. Astfel la trei ani dupa fuziunea intre PNL (vechi) si PDL noul Partid National Liberal si-a votat la toate nivelurile (comuna, oras, Birou Politic Judetean) o noua conducere.

PNL132

2018

– 11 martie 2018 Consiliul National al PNL il desemneza pe Klaus Iohannis drept candidat prezidential si pe liderul PNL drept candidat pentru functia de prim-ministru.

ludovicorban

Foto: Ludovic Orban , Presedintele PNL

pnl2018

Rezultate electorale 1990-2016

Alegeri parlamentare 1990: 7,06% la Senat si 6,41% Camera Deputatilor. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64%. (#2)
Alegeri locale 1992: PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti si postul de primar ale Sectoarelor 1 si 5. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 3,60%. (#7)
Alegeri parlamentare 1992: 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)
Alegeri locale 1996: PL-93 obtine 3%. PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si doua mandate de primar resedinta de judet (Baia Mare, Deva). Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 3,60%. (#8)
Alegeri parlamentare 1996: PNL a candidat pe listele Conventiei Democrate Romane CDR obtinand de 25 mandate de deputat si 16 mandate de senator. Media MO = 6,18%. (#5)
Alegeri locale 2000: PNL castiga 4 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL obtine 251 mandate de primar (8,50%), 3.978 de mandate de consilieri locali (10,02%) si 160 de mandate de consilieri judeteni (9,31%). (#4). Media VUM = 9,64% (#3)

PNL132

Alegeri parlamentare 2000: PNL obtine 7,48% la Senat (13 mandate de senator) si 6,89% la Camera Deputatilor (30 de mandate de deputat). (#4)
Alegeri prezidentiale 2000:  Candidatul PNL la scrutinul prezidential, Theodor Stolojan obtine 11,78%. (#3)
Alegeri locale 2004: PNL a candidat in Municipiul Bucuresti si Cluj alaturi de PD sub formula aliantei electorala „Alianta Dreptate si Adevar” ADA, obtinand majoritati in ambele consilii locale. PNL a castigat primaria Sectorului 1 in persoana lui Andrei Chiliman si a reconfirmat in 5 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL a castigat 443 de mandate de primari (14,12%), 7.036 de mandate de consilieri locali (17,58%) si 281 de mandate de consilieri judeteni (19,57%).  PNL a format alaturi de alte formatiuni politice majoritatea in 13 consilii judetene. In sase din cele 13 judete PNL a castigat prin negocieri presedentia consiliului judetean. (#2) Media VUM = 24,08%
Alegeri parlamentare 2004: PNL a candidati alaturi de PD sub formula electorala „Alianta Dreptate si Adevar” ADA. PNL a obtinut 28 de mandate de senator (20,44%) si 64 de mandate de deputat (19,28%). (#2)
Alegeri europarlamentare 2007:  PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#3)
Alegeri locale 2008: PNL a castigat cinci consilii judetene si a reconfirmat mandatul in Sectoru 1 si cele 5 municipii resedinta de judet. PNL a obtinut 706 mandate de primar (22,18%), 8.529 de mandate de consilieri locali (21,16%) si 289 mandate de consilieri judeteni (21,59%). (#3) Media VUM = 12,05%
Alegeri parlamentare 2008: PNL a obtinut 18,74% la Senat (28 mandate) si 18,57%, la Camera (65 mandate). (#3)
Alegeri europarlamentare 2009: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari. (#3)
Alegeri prezidentiale 2009:  Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate). (#3)
Alegeri locale 2012: Alegeri locale. PNL obtine  candidat in aliantele electorale ACD, USL, dar si pe liste proprii cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.
Alegeri parlamentare 2012: PNL a obtinut 25% din mandatele parlamentare. In Senat PNL detine 51 mandate, la Camera PNL detine 101 mandate. Media VUM = 25, 85%.
Alegeri europarlamentare 2014: PNL a obtine 15,4% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#2)

220px-Constantin_I._C._Bratianu

Foto: Ionel C. Bratianu

Alegeri prezidentiale 2014: Presedintele PNL Klaus Iohannis este ales cu 54,43% presedinte al Romaniei.

Alegeri locale 2016: PNL obtine in cadrul alegerilor locale scorul de 31,93% si 1.081 de primarii.

Alegeri parlamentare 2016: PNL obtine 20,39% la Senat si  19,95% la Camera Deputatilor.(#2). In Senat PNL este reprezentat de 20 de Senatori. Camera Deputatilor cuprinde 31 de de Deputati.

ACL

Platforme-program:

Mihail Kogalniceanu, „Programa de la Mazar-Pasa aplicata de guvernul domnului Ion C. Bratianu”. Cuvant rostit in sedintele Camerei Deputatilor din 26 si 27 ianuarie 1883, Bucuresti, 1883.

George Cantacuzino, „Catre Provinciile desrobite”. Manifestul program al Partidului National Liberal, Bucuresti, 1920.

Sinteza:

PNL este cel mai vital partid politic din Romania: 23 congrese, 7 presedinti, 10 partide fuzionate prin comasare. 250.000 de membri cotizanti.

PNL

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

27031918_o

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: