Slabiciunea opozitiei

Problema este ca avem o Opozitie foarte slaba. Nici macar in anii CDR 92-95 opozitia nu este atat de slaba. USR practic nu exista.

Poate imi spune cineva o singura initiativa parlamentara remarcabila sau notabila venita din partea USR? Daca nu era batut Gugiu de Palada, cred ca USR disparea definitiv in neant. PMP se apropie de minus infinit.

Cu exceptia Ciclopului si a lui Cristian Diaconescu, partidul nu exista.

A mai ramas PNL: In sfarsit odiseea unificarii a trecut, dar partidul inca sta pe loc. Normal, un parid de opozitie ar trebui sa aiba un guvern din umbra, un proiect, un carlig media. Isi mai aminteste cineva de Mona Musca, care il toca zilnica pe Adrian Nastase? Asa ceva are nevoie PNL.

Si PNL mai are nevoie de trei patru politicieni de varf. Electoratul trebuie sa stie ca X este viitorul ministru de finante, Y este viitorul ministru de externe si Z este viitorul ministru de justitie.

Si alaturi de acestia PNL ca partid ar trebui sa faca tambalau pina se sparg timpanele. Ca strategie PNL ar trebuie sa colecteze tot ce mai misca la centru si centru-dreapta. PMP si factiunea liberala din USR ar trebuie sa fuzioneze in PNL si cu UDMR trebuie ajuns la un agreement, la o intelegere, In exact doi ani avem alegeri prezidentiale. Iohannis va avea nevoie de un suport politic consistent, altfel ne trezim cu o mare supriza in turul doi. Europa se schimba cu viteza luminii.

In jurul nostru partide filoruse, au inceput sa castige teren. In functie de tara si de sistem politic, avem doua partide rusofile in Germana (Alternativa pentru Germanai si Noua Stanga) sau un partid (Partidul Libertatii in Austria, Frontul National in Franta, Miscarea 5 Stele in Italia).

Nu stiu daca Pro Romania apartine de aceasta specie, dar nemultumirea creste. Daca ne uitam la alegerile din Franta, Germania si Austria, participarea la vot a fost de 75-78% In acelasi timp partidele socialdemocrate au obtinut scoruri foarte slabe: 12% in Franta, 20% in Germania, 26% in Austria.

Se creeaza astfel un spatiu politic, un coridor politic care nu este ocupat nici de stanga, dar nici de dreapta.

Pina acum Romania nu a avut lideri nationalisti sau de exttrema dreapta, autentici, Tara imi este teama ca acest spatiu poate sa fie ocupat de un lider imbracat la camasa verde, cu un discurs nationalist-mesianic.

In trecut au mai existat incercari si experimente (Drumul Crucii, Alianta Nationala, Partidul Noua Romanie). Ramine de vazut daca pina la europarlamentare se cristalizeaza o factiune eurosceptica sau Romania ramine un fel de „Jurassic Park” al stangii socialdemocrate. PSD este singurul partid socialdemocrat care mai guverneaza in fostele tari comuniste.

ÎNTRE OPOZIȚIE ȘI MAREA COALIȚIE

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro

In atentia juristilor PNL: actiunea ANI vs. Iohannis este lipsita de argumente

In atentia juristilor PNL: conform legislatiei europene, companiile locale de stat, in cazul Iohannis vs. ANI, sunt aparate de legislatia europeana. Conform Art.11 alin. 2 Constitutia Romanie din 2003 directivele europene fac parte ex oficio din legislatia interna. Actiunea ANI vs. Iohannis este lipsita de argumente.

Urmatoarele doua directive fac parte ex oficio din legislatia interna: 2004/17/EC and 2004/18/EC. Conform acestor directive europene primarii si prefectii pot face parte din AGA ale companiilor utiliare de stat. in cazul nostru operatorul regional de apa, gaze si curent.

Extras din textul de lege remis de Comisia Europeana.
==> Public procurement plays an important role in the overall economic performance of the European Union. European public authorities spend around 18 % of GDP on purchasing supplies, works and services. The current directives on public procurement, specifically Directive 2004/17/EC and 2004/18/EC are the products of a long process which began in 1971 with the adoption of Directive 71/305/EEC. By ensuring transparent, non-discriminatory procedures, these Directives aimed principally to ensure that economic operators could fully enjoy fundamental freedoms in the competition for public procurement contracts.<===

IMG_2735

Socialdemocratii germani il prefera pe Klaus Iohannis

KlausIohannisSocialdemocratii germani il prefera pe Klaus Iohannis. Din mai multe considerente. Sa le enumeram pe cele mai importante:

1). alegerea lui Klaus Iohannis ar aduce o candidata germana in Comisia Europeana. Prin geometria politica a Comisiei Europene, socialdemocratii europeni pot trimite 13 sau 14 comisari europeni. Alegerea lui Iohannis avantajeza sustinerea unui candidat socialdemocrat german.

2). Imaginea lui Victor Viorel Ponta este patata si deosebit de negativa. Afirmatiile din vara lui 2012 si toamna lui 2013 au afectat relatiile intre cele doua partide social-democrate. Socialdemocratii germani il cunosc foarte bine pe Iohannis si il prefera din start pe UNICUL POLITICIAN ROMAN care detine increderea CANCELARIILOR OCCIDENTALE, in locul unui plagiator si mincinos notoriu. Nimeni din conducerea socialdemocrata germana nu va vizita Romania in perioada campaniei electorale. Este si asta un semnal ca la Berlin se doreste o schimbare atat la Palatul Victoria, cat si in Palatul Cotroceni.

3). Socialdemocratii germani cunosc foarte bine faptul ca PSD este un partid comunist nereformat, plin de corupti. Socialdemocratii germani ar prefera un guvern minoritar ACL sustinut punctual de UNPR, sau o coalitie ACL-UNPR. UNPR este perceput mult mai la stanga, decat cancerul comunist PSD.

4). Viitorul PSD este vazut in lumini foarte sumbre. Dupa esecul din noiembrie, PSD va fi cuprins de lupte diadochice. UNPR va profita de acest lupte si va sprijini punctula guvernarea ACL. PRL si PC sunt vazute ca entitati efemere, fara niciun viitor politic.

5). Alegerea lui Ponta drept presedinte al Romaniei este percept de socialdemocratii germeni drept un derapaj spre un sistem autoritar asemnator regimului din Belarus. Berlinul nu ca Romania sa se alature democratiilor neliberale. Din aceste motive semnalele socialdemocrate germane sunt foarte clare: Votati echipa Iohannis-Predoiu!

ACL

Simulare alegeri europarlamentare (data base, 18.02.2014)

Corp electoral: 18.423.066

Participare la vot: 30%

Prag electoral: 5%

Voturi valabil exprimate: 5.526.919

Uniunea Socialdemocrata USD, 1.600.000 VVE, 28,90%, 10 mandate

Partidul National Liberal PNL, 1.355.000 VVE, 24,50%, 9 mandate

Partidul Democrat Liberal PDL,  976.919 VVE, 17,70%, 6 mandate

Uniunea Democrata Maghiara din Romania UDMR, 400.000 VVE, 7,2%, 2 mandate

Partidul Miscarea Populara PMP, 303.000 VVE, 5,5%, 2 mandate

Partidul National Taranesc Crestin si Democrat PNTCD, 300.000 VVE, 5,4%, 1 mandat

Partidul Poporului – Dan Diaconescu PP DD, 300.000 VVE, 5,4%, 1 mandat

Partidul Romania Mare PRM, 289.000 VVE, 5,2%, 1 mandat

Alte partide, 3.000 VVE, 0,1%

Sondajul poate fi accesat aici: http://icon.cat/util/elections/iQZNKChTAh

Memoria istoriei: 24 ianuarie 1990/9 februarie 1990 – 24 ianuarie 2014/9 februarie 2014

PNL199024 ianuarie 1990: PNŢ-CD şi PNL şi PSD cer formarea unui guvern provizoriu alcătuit şi din reprezentanţi ai fostelor partide politice, foşti disidenţi, reprezentanţi ai tineretului.

6 februarie 1990: FSN se înscrie ca partid politic la Tribunalul Municipal Bucureşti, preşedinte Ion Iliescu

9 februarie 1990: Se constituie CPUN organ legislativ şi al puterii de stat cu misiunea de a conduce ţara până la alegerile din 20 mai.

Surse informationale: IICMER 

24 ianuarie 2014: „PDL, fost PD, fost PD (FSN), fost FSN decide să iasă la luptă şi să manifeste cu maximă exigenţă faţă de actuala guvernare. „Şi prima noastră ieşire publică, în stradă, va fi în 8 februarie 2014, când în Bucureşti se va desfăşura un miting de proporţii, la care sperăm că vor participa cel puţin 15.000 de membri ai PDL, pentru a demonstra şi a dovedi neajunsurile actualei guvernări’, a spus Oltean. Pedelistii au ajuns la concluzia ca actiunile in strada demit Guverne. „Singura modalitate prin care aceştia pot fi daţi jos este, din păcate, ieşirea în stradă a populaţiei. Apărarea statului de drept şi a instituţiilor statului de drept, apărarea interesului general trebuie făcută în stradă. Acolo este singurul loc unde, în momentul acesta, PDL şi toţi cei care sunt conştienţi de necesitatea unei asemenea lupte pot să devină eficienţi”, a explicat Oltean.

 

Surse informationale: CityNews

Prapastie intre visuri si realitatea de pe teren

Mircea Geoana a punctat astazi targeturile electorale pentru alegerile europarlamentare din 22-25 mai 2014: “(1) candidat la NATO de Secretar General, (2) portofoliu de Comisar European, (3) la nivel de PE sa tintim o pozitie de vicepresedinte, (4) o pozitie de conducere in grupului socialist din viitorul PE si (5) sefia unei comisii importante in PE”.

Realitatea de pe teren: (1) viitorul sec gen NATO va fi probabil un oficial din Turcia, Polonia, Portugalia, Tarile Baltice sau Norvegia, (2) portofoliul de Comisar European, Dacian Ciolos este in pole position, mai ales ca este sprijinit de catre Franta si Germania, (3) vice-presedinte al PE, destul de greu de ajuns la o asemenea pozitie deoarece partidele socialdemocrate din Marea Britanie, Germania, Franta, Spania si Italia isi adjudeca ex oficio acest post, (4) o pozitie de conducere a grupului socialist, unicul target realizabil, (5) seful unei comisii importante in PE, si acest target este greu de realizabil luand in calcul faptul ca seful de comisie se va atribui in formula fermoar primul de la PPE, al doilea de la SPE, al treilea ALDE in ordinea descrescatoare ale voturilor valabil exprimate.

Clasamentul partidelor participante la europarlamentarele din 2009 arata astfel:

#1 PdL (PPE), #2 CDU (PPE), #3 PD (PSE), #4 PP (PPE), #5 PSOE (PSE), #6 SPD (PSE), #7 UMP (PPE), #8 PO (PPE), #9 FDP (ALDE), #10 PS (PSE), #11 Labour (PSE), #12 LibDem (ALDE), #13 PASOK (PSE), #14 FIDESZ (PPE), ==> #15 PSD (PSE) <===, #16 PDL (PPE), #17 PSD-PP (PPE), #18 PNL (ALDE), #19 VVD (ALDE).


Structura politica a Comisiei Europene arata astfel: Presedinte PSD-PP (PPE), Vice-Externe Labour (PSE), Vice-Agenda Digitala VVD (ALDE), Vice-Administratie SMER-SD (SPE), Vice-Justitie CSV (PPE), Vice-Industrie FI (PPE), Vice-Transport ELR (ALDE), Vice-Concurenta PSOE (PSE).


Posturile din Comisi Europeana la care aspira PSD au fost distribuite in formatul: Presedinte PPE, 2 Vice-PPE, 2 Vice-PSE, 2 Vice-ALDE. In Comisia Europeana PPE ocupa 11 portofolii, ALDE 10, PSE 7.

In Parlamentul European distributia comisiilor arata astfel: PPE 10, SPE 7, ALDE 3, EFA (Ecologisti) 2, ECR 1, NGL 1. Daca luam in calcul doua factiuni eurosceptice atunci sansele ca PSD sa obtina sefia unei comisii din PE scad considerabil.

Pentru alegerile europarlamentare din 2014 se anunta urmatorul clasment:

#1 CDU (PPE), #2 FI (PPE), #3 PD (PSE), #4 PP (PPE), #5 PSOE (PSE), #6 SPD (PSE), #7 UMP (PPE), #8 PO (PPE), #9 FIDESZ (PPE), #10 Labour (PSE).

La acest clasament nu am adaugat victoriile de rasunet care le vor obtine Partidul pentru Dreptate si Justitie din Polonia, Front National, UKIP, Partidul Libertatii din Olanda, Partidul Libertatii din Austria. In concluzie prin logica matematicii PSD nu se poate clasa printre primele zece partide in Europa.Primele posturi si totodata cele mai importanta posturi se atribuie primelor zece clasate. Totodata la o serie de posturi sunt plasati si comisari din tarile mici si mijlocii, pentru a compensa o eventuala neparticipare la comisiile din Parlamentul European.

 

PNL are sansa istorica sa se claseze pe primul loc in ierarhia liberala europeana, luand in calcul un scor foarte slab al LibDem (9%) si al FDP (5%).

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: