Nou record! (RO)
La alegerile partiale pentru Camera Deputatilor tinute astazi in Colegiul 19 Bucuresti s-a stabilit un nou record in Romania: cea mai slaba participare la vot din istoria alegerilor, sub 15%!
Fata de acest record remarcabil, rezultatul propriu-zis conteaza mai putin: Teo Trandafir (PDL) a castigat in fata Lilianei Minca Ghervasiuc (PC) cu 53,59%, altfel spus Teo castiga (prin vot majoritar) alegerile si un loc in Camera Deputatilor cu votul a 7,85% din alegatorii cu drept de vot (53,59% din 14,65% care s-au prezentat la urne).
Recordul negativ de astazi nu este intamplator, ci ilustreaza patologia recenta a democratiei romanesti, despre care am scris pe larg pe acest blog.
Printre motivele care au tinut oamenii departe de sectiile de votare, in ciuda vremii mohorate, se afla mai multe straturi suprapuse de nerelevanta:
- In primul rand, nerelevanta candidatilor. Cetatenilor li s-a impus sa aleaga intre o fosta vedeta de televiziune aflata pe panta descendenta a carierei, cu experienta politica zero, si o reprezentanta tipica (in sensul rau) a directorimii de partid care a capusat institutiile publice in ultimii ani. Prin grija noului sistem electoral care ne-a fost vandut ca un pas decisiv in reformarea clasei politice, oamenii au fost scutiti de oboseala de a alege dintre mai multe optiuni.
- In al doilea rand, nerelevanta mizei unui loc in Parlament. Traim intr-o tara in care configuratia politica a Parlamentului nu se mai hotaraste prin alegeri, ci prin manevrele ulterioare ale puterii executive, care foloseste parghiile administrative ale statului sa-si construiasca si consolideze o majoritate in Parlament. Ce importanta mai are cine castiga un loc, cand zeci de parlamentari isi schimba tabara politica rasturnand raportul majoritate-minoritate?
- In al treilea rand, nerelevanta Parlamentului insusi, intr-o tara in care – asemeni unor republici post-sovietice care numai democratii nu se pot numi – forul legislativ a devenit o institutie mai degraba decorativa, subordonata unui guvern care legifereaza prin abuzul de ordonante; sau in care Parlamentul este calcat pur si simplu in picioare de un presedinte-jucator care controleaza cvasi-total puterea executiva.
Reactia cetatenilor din Colegiul 19 este un semn extrem de prost pentru ordinea democratica din Romania. Se confirma tendinta de a ne transforma intr-o democratie de mucava, cu institutii formale in care nu mai crede nimeni, cu control politic total al institutiilor publice si puterea concentrata in mainile unui lider autoritar, cu un electorat apatic si resemnat. Un fel de republica bananiera in Uniunea Europeana.
Actuala opozitie poate in continuare sa dea vina pe putere pentru degradarea accentuata din ultimii ani a cadrului democratic si sa-si continue dulcele somn al neputintei si nedorintei. Dar facand asta, nu face decat sa ne adanceasca si mai mult, ca tara, intr-o logica politica de suma negativa, in care totul se duce de rapa si miza politica nu mai consta in a salva ceva, ci in a da vina pe ceilalti pentru dezastru.
Atat timp cat actioneaza nesolidar si haotic in chestiuni esentiale ca revizuirea Constitutiei, cat timp isi arata deschis dezinteresul fata de alegeri cum au facut in Colegiul 19 (mai intai acceptand drept candidat comun un personaj de categoria Lilianei Minca Ghervasiuc, apoi mimand neconvingator implicarea in campanie), cat timp intarzie sa creeze un front unit pentru salvarea a ce se mai poate salva din institutiile fundamentale, cat timp se marginesc sa capitalizeze voturi negative si nu creeaza un model pozitiv al politicii, PNL si PSD sunt partase in felul lor cu PDL si Basescu atat la propria victimizare, cat si la erodarea periculoasa a democratiei in Romania.
Iar cand oricare dintre ele va ajunge din nou la putere, la un moment dat in viitor, vom constata din nou ca, asa cum disparitia lui Ceausescu nu a rezolvat problemele Romaniei, nici disparitia lui Basescu nu va vindeca peste noapte patologia politicii romanesti.
Autor: Rational-Idealist
Lasă un răspuns