Brandul PNL: „Sageata Liberala”

Una din trasaturile partidelor politice romane este folosirea emblemelor electorale drept simbol de marketing politic.

Partidul National Liberal foloseste inca din alegerile legislative din 1932 simbolul electoral al „Sagetii Liberale”. In alegerile parlamentare si prezidentiale din 1990 PNL uziteaza simbolul electoral „Sageata” (de aceasta data in albastru incadrat intr-un patrat galben.

Albastru este culoarea folosita de conservatori, iar galbenul este culoarea liberalilor, ambele imbinate in patrat, care la randul lui simbolizeaza armonie, stat rational, modernismul, natiunea civilizata.

PNL – Gheorghe Bratianu uzita drept logo electoral trei linii verticale (III) care semnificau personalităţile lui I.C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Gh. Brătianu.

PNL a uzitat in perioada 1919-26 drept simbol electoral „crucea plina„. In aprilie 1926 conducerea PNL a adoptat un nou simbol electoral: …”Pentru liberali (PNL), linia dreaptă verticală (sau stâlpul) reprezenta „verticalitatea lor de idei, de astăzi şi de totdeauna” (Partidele politice şi-au ales semnele electorale, în Viitorul, anul XVIII, nr. 5444 din 30 aprilie 1926.)
“Pentru politica urmată de acest partid timp de 75 de ani – scria Viitorul în aprilie 1926 – acest semn este simbolul drumului drept şi neşovăielnic pe care totdeauna l-a urmat, a dreptăţei sociale ce-a urmărit-o şi înfăptuit-o. Linia dreaptă, în picioare, simbolizează biruinţele sale, căpătate totdeauna fără compromisuri şi îngenuncheri şi situaţia lui actuală, când, în picioare veghează la binele ţărei pe care voeşte s-o vadă pusă cât mai curând pe temeliile solide ale votului obştesc, izvor al aceleiaşi pe care totdeauna a urmărit-o” (Semnul electoral al Partidului liberal, în Viitorul, anul XVIII, nr. 5448 din 30 aprilie 1926). In alegerile din 1932, 1933, 1937 si 1946 PNL a folosit insa drept logo electoral „Sageata”.

„Sageata” PNL este insusi o emblema aparte si nemaintilnita in grafica politica. Sageata documenteaza geneza politica a Partidului National Liberal: de la stanga la dreapta, de la cerc revolutionar la partid autentic de dreapta: infiintat in 1835 la Paris sub titulatura „Cercul Democrat Roman„. cercul revolutionar si-a continuat activitatea in Tara Romaneasca drept „Societatea Literara Fratia” (1843).

In paralel cu activitatiile societatii Fratia, la Paris se infiinteaza in 1845  „Societatea Studentilor Romani„, prima organizatie care intrunea in randurile sale studenti valahi si moldoveni. In 1848 cele trei organizatii fuzioneaza sub titulatura organizatiei pasoptiste „Fratia„.

Pentru prima oara este afisat tricolorul pasoptist, in care este afisat sloganul revolutionar „Dreptate si Fratie„.

Revolutia de la 1848 a esuat si pasoptistii regrupeaza la Paris. In perioada 1857-59 revolutionarii se intorc si participa la adunarile elective din Tara Romaneasca si Moldova. Ajunsi in cele doua parlamente parlamentarii liberali se grupeaza incepand cu 1861 in doua mari curente:  liberali-radicalii lui Rosetti si liberal-moderatii lui Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”. Grupurile parlamentare liberala candideaza pe liste separate in alegerile din 1866, 1869, 1870 si 1875. In ianuarie 1875 gruparile parlamentare social-liberale, liberal-moderate si conservator-liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

In platforma program al noului partid figureaza printre altele:  „…PNL is asuma buna stare a claselor muncitoare prin ocrotirea muncii si avutului acestora, combaterea legii tocmelilor agricole spoliatore pentru taranime (impozitarea excesiva), improprietarirea insurateilor de la sate si a „mahalagiilor” din orase (reforma agrara, reforma administrativa), dezvoltarea invatamantului public, autonomie comunala…„. La data infiintarii PNL detinea un program politic socialconservator.

„Sageata” liberala este folosita pentru prima oara pe buletinele de vot din alegerile anului 1932. In acelasi an „Sageata” liberala este pozitionata drept vector de forta. Formula matemica  este urmatoarea:

Sageta liberala a reaparut si in cadrul alegerilor din 1946, unde sloganul electoral „Votati Sageata!” este arondat siglei partidului reinfiintat in toamna anului 1944.

Aceeasi emblema este folosita si in alegerile electorale din 1946, 1990 si 1992, tricolorul fiind afisat de aceasta data in mijlocul emblemei, intarind astfel titulatura „National”, luand in calcul faptul ca PNL concura in alegeriile din 1990 si 1992 cu PNTCD si PUNR.

Noua grafica si actuala emblema este stilizata in perioada 1993-95 si reapare atat pe antetul documentelor oficiale, dar este folosit si in campania pentru alegerile locale si legislative din 1996.

Observam insa ca in sigla este folosit galbenul deschis, tipator.

In alegerile europarlamentare din 2007 sigla PNL sufera o usoara modificare. De aceasta data este folosit un albastru-bleumarin mai profund stilizat intr-un cerc. Emblema a mai aparut si in campania electorala din 2008 si 2009. Emblema apare frecvent in antetul documentelor oficiale.

Departamentul de comunicare PNL foloseste in prezent urmatoarea sigla. Astfel se imbina atat emblema electorala, brandul si logograma liberala.

Disidentele liberale au folosit la randul lor diferite embleme.
Partidul National Liberal-Aripa Tanara (07/90-02/92) avea emblema un cal alb. Emblema a fost folosita si de PL-93.

Noul Partid Liberal (06/92-02/93) a folosit drept emblema un cocos.

Partidul Liberal (06/97-09/98)  a avut embleza litera „L” incercuit in doua cercuri.

Partidul National Liberal-Gheorghe Bratianu (06/30-03/38) a avut drept emble trei linii verticale care simbolizau personalitatile partidului: Ion Bratianu, I.C. Bratianu si Gheorghe Bratianu.

Partidul National Liberal-Tatarascu (11/44-03/48) folosea aceasi sageata, dar aplecata orizontal.

Partidul National Liberal-Conventia Democratica (04/92-06/97) a folosit sigla CDR „Cheia” afisat la podestul numelui PNL-CD

Partidul National Liberal-Campeanu (05/94-09/03) a folosit o emblema asemanatoarea partidului-mama, sageata liberala fiind incadrata intr-un cerc.

Sigla PNL este folosita si de catre Partidul National Liberal din Republica Moldova infiintat in 1993.

 

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

PNL şi-a lansat programul de guvernare – „Pentru o nouă economie”

Cel mai important partid politic din Romania: Partidul National Liberal, formatiune politica care a condus Romania in perioadele 1862-1871, 1876-1888, 1895-1899, 1901-1905, 1907-1910, 1914-1918, 1918-1919, 1922-1926, 1927-1928, 1933-1937, 1944-1945, 1991-1992, 1996-2000, 2004-2008, si-a lansat astazi 27.08.2010 programul de guvernare.

Documentula fost elaborat de Comitetul National de Coordonare a Comisilor de Specialitate PNL  si poate fi accesat aici.

–

Politica Liberala

PNL propune în dezbatere publică programul său ”Pentru o nouă economie„.

În acest program PNL își asumă ferm opțiunea pentru statul liberal, constatând eșecul populismului denumit astăzi ”stat social”. Această reformă nu este doar una economică, impusă sau nu de criza economică, ci implică reforma profundă a sistemelor publice, fără a se limita la redimensionarea lor, așa cum greșit se procedează acum.

Nu lungesc aici prea mult vorba, pentru că mă interesează opinia voastră și sper să intrăm ăn dialog pe acest subiect.

Proiectul îl găsiți aici.

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

5 septembrie 2010: Referendumul constitutional din Republica Moldova

Conform Constituţiei (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă.

La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea

“Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”,

votînd pentru una din opţiunile:

• “Pentru”
• “Contra”

Mai jos lista cu opţiunile partidelor care vor participa la campania electorală pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010:

Pro:

Partidul Democrat din Moldova

Alianţa „MOLDOVA NOASTRĂ”

Partidul Liberal

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Mişcarea Acţiunea Europeană

Partidul Popular Republican

Partidul Naţional Liberal – Moldova

Partidul Republican din Moldova

Partidul Ecologist „Alianţa Verde din Moldova”

Partidul Politic „PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ”

Mişcarea Social-Politică a Romilor

Partidul Naţional Român

Partidul Muncii

Partidul Umanist din Moldova

Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”

Partidul „Uniunea Centristă din Moldova”

Contra:

Partidul Politic ,,Patrioţii Moldovei”

Partidul Conservator

Partidul Popular Creştin Democrat

Miscarea socia-politica „Forta Noua”

Formaţiunile care boicotează referendumul:

Partidul Comuniştilor din Moldova

Partidul Social Democrat

Miscarea social-politica „Ravnopravie”

Partidul Socialistilor din Moldova „Patria-Rodina”

Nu si-a expus optiunea

Partidul Socialist din Moldova

Sursa: Alegeri.md

Legaturi utile:

OSCE Moldova

Promolex.md

Coalitia 2009

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Bursa transferurilor politice

Update 1: 24.08.2010: Senatorul de Prahova Severin Georgică şi-a anunţat demisia din PDL. Coalitia guvernamentala detine in Senat o majoritate de un singur vot.

Update 2:24.08.2010. Structura grupurilor parlamentare din Senat:

Update3:25.08.2010. Senatorul independent Georgica Severin proaspat demisionat din PD-L sa inscris in PSD.

PNL a castigat in alegerile parlamentare 28 de mandate. In perioada 2008-10 PNL a pierdut 6 senatori, din care 2 sau inscris in PD-L, 4 sunt membri ai grupului independent mixt. Componenta actuala: 22 de mandate.

PD-L  a castigat in alegerile parlamentare 51 de mandate. In perioada 2009-10 PD-L a pierdut 2 senatori, dintre care amandoi sau inscris in PSD. A primit in randurile sale 2 senatori. Componenta actuala: 51 de mandate.

PSD+PC a castigat in alegerile parlamentare 49 de mandate. In perioada 2008-10 PSD+PC a pierdut 7 senatori, care sau au format grupul independent-mixt. A primit in randurile sale 2 parlamentari. Componenta actuala: 44 de mandate.

Grupul parlamentar mixt este format din 12 deputati, din care 9 apartin formatiunii Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei.

UDMR si-a conservat cei 9 senatori.

–

Vacanta de vara se apropie de sfarsit si sesiunea parlamentara va demara la jumatatea lunii septembrie.

Partidele de opozitie PSD si PNL se vor intilni la finele lunii august si isi vor stabili strategie pe termen scurt si mediu. Blogul PeSurse.ro anunta migratia unor parlamentari PDL si UNPR catre PSD si PNL.

Fenomenul migratiei politice este un element marcant al democratiei defecte din Romania.

Acest fenomen afecteaza in primul rand partidul aflat la putere.

In perioada 90-92 din partidul stat FSN sau format doua partide de stanga: Partidul Democrat (FSN) si Frontul Democrat al Salvarii Nationale FDSN. Din FSN sau desprins o serie de parlamentari care la randul au format alte formatiuni politice neparlamentare. Astfel in iunie 1991 se infiinteaza Partidul Romania Mare. In toamna anului 1990 sa infiintat Partidul Socialist al Muncii. Ambele formatiuni au reusit sa intre in parlament candidand pe liste comune.

De acelasi fenomen a fost afectat si Partidul National Liberal. In iulie 1990 din PNL se desprindea PNL-Aripa Tanara. In aprilie 1992 din sanul PNL se forma PNL-Conventia Democratica. Ambele partide au fuzionat in iunie 1997, alaturandu-se PNL in vara anului 1998.

Ciclul parlamentar 1992-96 a fost marcat de migratii politie care sau desfasurat in randurile opozitie. In alegerile din 27 septembrie 1992 PNL-AT si PNL-CD au candidat pe listele Conventiei Democratice. PNL a candidat insa singur si a obtinut 2,67%. In primavara lui 1995 o serie de parlamentari PL-93 ( fostul PNL-AT) si PNL-CD au migrat sper proaspatul grup parlamentar al PNL. In decembrie 1995 PNL a fost reprimit in CDR:

In perioada 1996-2000 fenomenul migratiei politice a marcat intregul interval parlamentar. PNL a reusit sa isi integreze disindentele liberale. PNTCD a suferit masiv de migratia politica. Astfel o serie de parlamentari au migrat spre PNL si Uniunea Fortelor de Dreapta. Simpatizanti PNTCD din mediul universitar au infiintat in 1999 Partidul Noua Generatie. In aprilie 1999 Victor Ciorbea infiinta Alianta Nationala Crestin Democrata. ANCD a profitat de migratia unor parlamentari PNTCD, reusind astfel sa formeze in ambele camere grupuri parlamentare.

In perioada 1996-2000 PDSR conducea opozita parlamentara. In septembrie 1997 din PDSR sa desprins Alianta pentru Romania. Formatiunea social-liberala a fuzionat prin absorbtie in PNL.

In ciclul parlamentar 2000-2004 PSD a profitat de migratia unor parlamentari PRM si PD reusind sa obtina o majoritate simpla in ambele camere.

Fenomenul migratiei a continuat si in perioada 2004-08. Din grupul parlamentar al national-liberal sa format la finele anului 2006 nucleul Partidului Liberal Democrat.

In actualul parlament migratia politica a adus la aparitia Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei UNPR. Iar migratia politica se va amplifica. La finele lunii septembrie PNL, PC si PSD vor depune o motiune de cenzura. Pentru a trece motunea are nevoie de sprijinul a 22 de parlamentari inregimentati in arcul guvernamental. Nu este exclus ca contigentul transferurilor spere PNL si PSD sa depasesca asteptarile si sa transforme in exod.

Partidul National Liberal numara in prezent 75 de parlamentari. Optimal grupul parlamentar liberal ar avea nevoie de inca 45 de parlamentari. Astfel PNL ar putea depune si formula motiuni de cenzura in nume propriu.

PSD este deasemenea interesat de recuperarea efectivelor pierdute si ar putea profita de exodul parlamentar.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Memoria istoriei: 23 august 1944/23 august 1968

Semnificatia zilei de 23 este multipla. La 23 august 1944 regimul militar autoritar Antonescu a fost inlocuit cu regimul de ocupatie sovietic. Acest regim a deschis drumul spre comunism si spre statul totalitar.

Foto: Roxana Iordache

Infofoto: M.S. Regele Mihai I: si Maresalul Antonescu in Sala Tronului. Fotografia dateaza din perioada 1940-44.

Ion Antonescu a guvernat Romania in stil autoritar in perioada 21. ianuarie 1941 – 23. august 1944.

In aceasta perioada partidele politice au fost interzise.

Imediat dupa revenirea la putere a Regelui Mihai, partidele politice si-au reluat activitatea politica.

Partidul National Taranesc devenise un partid de masa. PNT dispunea de sedii si filiale in toata tara si conform datelor istorice inregimenta peste 1 milion de membri cotizanti. Sansele de deveni primul partid guvernamental erau reale. iar victoria electorala din alegerile din 19 noiembrie 1946, unde PNT a obtinut 60% din voturi a exprimat vointa electoratului de atunci. Insa rezultatul alegerilor a fost deturnat si Romania a devenit in decembrie 1947 republica populara conform modelului sovietic.

Despre modul cum sau falsificat alegerile din 1946 recomand volumul „Falsificatorii-Alegerile din 1946″, de Dinu C. Giurescu.

Miscarea liberala a revenit divizata pe scena politica. Fostul premier liberal Tatarascu si-a lansat propriul partid PNL-Tatarascu. Constient de faptul ca viitorul Romaniei se va desfasura sub cupola democratiei populare sovietice, Tatarascu chiar visa ca va ajunge viitorul premier sau viitorul ministru de externe al Romaniei Populare.

Regimurile populare instalate in perioada 1945-1949 in Europa de Est au avut urmatoarele caracteristice comune:

– partidul comunist devenea prin alianta sau prin comasare cu partidul socialdemocrat, viitorul partid-stat,

– partide satelite de sorginte burgheza (formatiuni desprinse din partidele politice clasice) au devenit aliatii clasici ale partidelor comuniste

– partide centriste, formatiuni politic noi infiintate, sprijineau formatiuniile aflate la guvernare,

– partidele clasice burgheze, reinfiintate in perioada 1944-45, au castigat primele alegeri din perioada 1946, dar prin presiunea politica exercitata de partidele comuniste au fost inlaturate de la putere.

In Romania PCR sa aliat atat cu formatiunile satelit, cat si cu partidele centriste noi formate. In vara lui 1946 PCR a format alaturi de Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul National Liberal-Tatarascu, Partidul National Taranesc-Alexandrescu, Uniunea Patriotilor,  Comitetul Democratic Evreisc, cartelul-electoral Blocul Partidelor Democratice.

Partide satelit de sorginte burgheza au reusit sa supravietuiasca in Polonia si RDG.

In blocul comunist primele fisuri ale sistemului au aparut in Polonia si RDG in vara anului 1953 prin greve spontante si miscari de strada. In 1956 in Ungaria regimul comunist a fost inlaturat de la putere prin demonstratia anticomunista organizata de catre studentii Universitatii din Budapesta.

Foto: Radio Praha

Demonstratia de la Budapesta din 23 octombrie 1956 a fost reperata si la Bucuresti. Ulterior miscarii studentesti ungare sau raliat si alte formatiuni politice. Revolutia Ungara a fost inabusita prin interventia armata ale trupelor Pactului de la Varsovia. 12 ani mai tarziu liderul comunist Dubcek demareaza o serie de reforma politice, asa-zisul „socialism cu fata umana”. Liberalizarea sistemului politic a fost si de aceasta data inabusita cu ajutorul interventiei militare din 21-23 august 1968. Trupele armate din RDG nu au participat la aceasta operatie, dar liderii comunist est-germani au sprijinit politic aceasta interventie.

Romania comunista, condusa la aceea vreme de Nicolae Ceausescu nu a participat la aceasta interventie si chiar mai mult, PCR a condamnat in public interventia armata.

Efectul condamnarii in public a deschis Romanie porti ferecate. Daca comparam politica externa actuala cu politica externa desfasurata in perioada 1968-1985, putem spune ca Romania era o tara curtata si intens vizitata.

Liberalizarea a fost insa de scurta durata. Un efect colateral ale acestei liberalizari a fost exodul catre Occident. Astfel liderii liberali Radu Campeanu si Dinu Zamfirescu paraseau Romania si infiintau la Paris in 1972 „Clubul de Gandire si Actiune Liberala”, de facto filiala PNL in exil.

 

Un mare om de stat – Ionel Bratianu

Romania a avut si are foarte multi politicieni si foarte putini oameni de stat. Unul dintre cei putini este fara indoiala Ion I. C. (Ionel) Bratianu (1864-1927).

Am citit biografia sa si m-a impresionat atat de mult incat am mai recitit-o ulterior de cateva ori. Biografia sa politica constituie un model din care toata lumea poate invata ceva, atat actualii politicieni seniori, cat si tinerii interesati de politica.

Ionel Bratianu a fost un om de stat special. Chiar daca era fiul altui mare politician, statutul sau in partid si in cartile de istorie si l-a castigat prin merite proprii. A fost un politician chibzuit care nu lua decizii in graba sau de unul singur. Programele politice si masurile pe care le propunea si urmarea erau solutiile pragmatice si corecte la problemele de atunci. Ionel Bratianu le-a sustinut cu rabdare indiferent de presiuni din exteriorul partidului si de faptul ca masurile sale deranjau persoane cu mare putere financiara. A reformat partidul si l-a deschis catre noi categorii de simpatizanti.

In domeniul politicii interne liberalii condusi de Ionel Bratianu au fost promotorii reformei agrare, reformei electorale si a unei modernizari a Vechiului Regat menita sa surmonteze decalajele de dezvoltare. Stia ca Romania mica antebelica nu era apta de Unire daca nu ajungea in rand cu societatile moderne. Bratianu a intampinat multe rezistente si o opozitie puternica care a amanat proiectele sale, insa in cele din urma toate masurile propuse de el au fost puse in practica. Reforma constitutionala a fost incununata de Constitutia din 1923.

In ce priveste politica externa Ionel Bratianu este prin gestiunea sa inteligenta in calitatea sa de prim ministru din perioada primului razboi mondial autorul celui mai mare succes al politicii externe romanesti din toate timpurile: Marea Unire de la 1918 confirmata la conferinta de pace de la Paris in anii 1919-1920. In acea perioada de cumpana Ionel Bratianu a ales mai intai corect neutralitatea cu toate ca era suspus unor presiuni extreme de a intra mai repede in razboi fie de partea Germaniei si Austro-Ungariei (conservatorii filogermani) fie de partea Antantei. Ionel Bratianu nu s-a induplecat, nu a “supt” la niciun licurici mare si a negociat la sange in interes national. Tratatul de alianta cu Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia semnat in august 1916 la Bucuresti a facut posibil marele succes strategic in pofida infrangerii militare.

Devine membru al Partidului Național Liberal încă din 1895. În același an candidează la Colegiul I, fiind ales deputat de Gorj.

Ion I. C. Bratianu a susținut acceptarea în partid (februarie 1889) a foștilor lideri ai Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (C. Stere, V.G. Morțun, dr. I.G. Radovici, I. Nădejde) PSDMR creat în anul 1893.

Fuziunea prin absorbtie a PSDMR in PNL in 1889 exemplifica faptul ca miscare socialdemocrata este inapta pentru democratia romana. Curentul socialist sa reorganizat in 1910 prin reorganizarea Partidul Social Democrat Roman. Ramura radicala de stanga sa desprins in 1921 infiintand Partidul Comunsit Roman, formatiune interzisa in 1924.

In august 1944 Partidul Socialdemocrat Roman sa reinfiintat, dar de acesta data o parte a conducerii sa alianiat Partidului Comunist Roman. In 1945 liderul socialdemocrat Titel Petrescu a infiintat Partidul Socialdemocrat Independent, formatiune care a respins categoric colaborarea cu partidele pro-sovietice. In 1948 PSDI a font interzis de noua putere comunista.

Esichierul de centru-stanga a fost reprezentant in perioada 1918-1938 de Partidul National Taranesc PNT.

Ion. I.C. Bratianua a condus Partidul National Liberal in perioada 1909-1927.

Cu ocazia aniversarii zilei de nastere a lui Ion I. C. Bratianu, vineri 20 august ora 18, Alexandru Marin va invita in Bucuresti pe strada Fildesului  nr. 2 la o masa rotunda la care va participa si Dinu Zamfirescu.

Sursa: Transildania

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Memoria istoriei: 34 de ani de infiintarea Sindicatului Liber „Solidarność”

Polonia, in vara anului 1980 se afla in plina criza economică. Guvernul comunist condus de Edward Gierek, aflat în impas, a decis creșterea prețului cărnii.  Criza s-a adâncit odată cu intrarea în grevă a muncitorilor de pe șantierele navale din Gdańsk, la 14 august 1980. Aceștia erau conduși de electricianul militant Lech Wałęsa.

Pentru prima dată, activitatea greviștilor a fost coordonată, iar guvernul a fost nevoit să se așeze la masa negocierilor și să semneze în august 1980 la Gdańsk un acord prin care se stipulau, printre altele, dreptul la grevă, legalizarea înființării sindicatelor independente și desființarea cenzurii.

La 17 septembrie, reprezentanții muncitorilor din întreaga Polonie au decis constituirea unui sindicat național independent, Solidaritatea.

Un an mai târziu, în octombrie 1981 s-a desfășurat primul congres al Solidarității, iar Lech Wałęsa a fost ales președinte.

Infiintarea unui sindicat liber a demarat implozia regimului comunist. Statul comunist a fost nevoit sa institutie in decembrie 1980 legea martiala, care a fost stabilizat pe termen scurt sistemul politic. Sindicatul „Solidarność” a fost interzis si liderii organizatiei au fost internati in lagare de detentie.

Masuriile represive nu au stavaliti insa popularitatea liderului Lech Walesa. acesta devenind simbolul luptei anticomuniste in lagarul comunist.

In vara lui 1988 pe fundalul crizei de sistem, liderii comunisti au reluat discutiile cu Lech Walesa. Compromisul realizat de Walesa a marcat tranzitia lenta de la comunism la democratie.

Din randul sindicatului sa creat miscarea politica „Alianta Electorala Solidarność” AWS, formatiune social-conservatoare care a guverant Polonia in perioada 1997-2000, obtinand un scor electoral de 33,83%.

Clarificarea doctrinara a dus la formarea Platformei Civice (Platforma Obywatelska), care a cuprins atat curentul conservator din AWS cat si curentul liberal din cadrul „Uniunii Libertatii”. Rezultatele electorale au convins pe deplin asteptariile electoratului. In alegeriile din 2001 PO obtinea 12,68%, in 2005 procentele sau dublat la 24,10 %, in 2007 PO obtinand 41,51%.

In prezent sindicatul numara cca. 250.000 de membri cotizanti si este condus de Janusz Śniadek.

Memorialul „European Solidarity Center” informeaza in mod curent des 1980-1989  a miscarii sindicale anticomuniste poloneze.

Text: 30 de ani de la infiintarea Sindicatului Liber „Solidarność”

30. lat NSZZ ”Solidarność”

UCHWAŁA NR 13 XXIII KZD
ws. roku Niezależnego Samorządnego Związku Zawodowego
NSZZ „Solidarność” niezależnie od roli i funkcji, które z konieczności historycznej musiał w różnych okresach wypełniać, był i jest niezależnym samorządnym związkiem zawodowym. Pragnąc to podkreślić i przypomnieć, w związku ze zbliżającą się 30-tą rocznicą podpisania porozumień sierpniowych, Krajowy Zjazd Delegatów NSZZ „Solidarność” w Białymstoku postanawia ustanowić rok 2010 Rokiem Niezależnego Samorządnego Związku Zawodowego „SOLIDARNOŚĆ”.

Jak wielokrotnie podkreślał Ojciec Św. Jan Paweł II NSZZ „Solidarność” jest ciągle ogromnie potrzebna Polsce i pracownikom: „Trzeba więc czynić wszystko, aby w naszym kraju przywrócić pracy ludzkiej jej właściwą rolę, jaką winna ona spełniać w demokratycznym społeczeństwie”.

Sursa: NSZZ „Solidarność
–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Alegeri partiale in colegiul 3 din judetul Hunedoara

In urma decesului deputatului Ioan Timis in colegiul uninominal 3 din judetul Hunedoara se vor desfasura alegeri partiale.

Ioan Timis a candidat in 2008 pe listele PNL castigand mandatul de deputat cu un scor categoric de 45,32% (12.103 VVE).

In martie 2010 deputatul Ioan Timis a demisionat din PNL alaturandu-se PD-L.

Judetul Hunedoara este reprezentat in prezent de 6 deputati, (3 PD-L, 1 PNL, 2 PSD+PC). PNL detine in judetul Hunedoara una dintre cele mai puternice filiale din teritoriu. Presedintele consiliului judetean si primaria municipiului Deva sunt detinute de catre liberali.

Conform legii electorale in vigoare alegerile partiale se vor desfasura in termen de 45 de la vacanta postului. Este posibil ca aceste alegeri  sa se desfasoare la finele lunii septembrie.

Mandatul este castigat cu majoritatea simpla de voturi valabil exprimate. Media optima este de 15.000 VVE. Colegiul uninominal 3 cuprinde localitati precum Calan, Hateg, Baru, Banita, Bosorod, Bretea Romana, Bunila, Cerbal, Densus, General Berthelot, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii De Jos, Pestisu Mic, Pui, Rachitova, Rau De Mori, Sarmizegetusa, Salasu De Sus, Teliucu Inferior, Toplita, Totesti, Santamaria-Orlea.

Ultimele sondaje de opinie ne indica o cursa „head-to-head” intre PSD si PNL. Pe acelasi trend crescend se afla PRM, care confirma in sondaje rezultatul obtinut la europarlamentarele din 2009. PD-L se aproprie de scorul electoral obtinut in alegerile electorale din 2000.

PSD + PC 40%

PNL 30%

PRM 10%

PD-L 6,5%

UDMR 5%

PNTCD 1,5%

UNPR 1%

PNG-CD 1%

PNL detine o serie de candidati redutabili,  care au confirmat la ultimele alegeri. Rezultatele obtinute de candidatii PNL sunt urmatoarele:

Camera Deputatilor

Tiberiu Balint, 30,22% (7.843 VVE), clasat pe locul 2 in colegiul uninominal 1.

Radu Bogdan Tampanu, 27,82% (6.913 VVE), clasat pe locul 3, mandat al colegiului 6 obtinut prin redistribuire.

Alin Catalin Radoane, 23,61% (4.847 VVE), clasat pe locul 3 in  colegiul uninominal 2.

Daniel Lucian Surulescu, 16,31% (3.601 VVE) clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 4.

Dorinel Puiu Radu, 15,43% (4.120 VVE), clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 7.

Petru Dragoescu, 6,34% (1.664 VVE), clasat pe locul 3 in colegiul uninominal 5.

Media obtinuta in colegiile 1-7 pentru Camera Deputatilor: 23,14%

Senat

Dan Radu Rusanu, 31,48% (24.550 VVE), Senator al colegiului uninominal 3.

Ben Oni Ardelean, 30,21% (13.967 VVE), clasat pe locul 2 in colegiul uninominal 2.

Ben Oni Ardelean a candidat in 2009 pentru Parlamentul European, ocupand locul 6 pe lista PNL.

Alin Simota, 14,49% (7.043 VVE), clasat pe locul 3 colegiul uninominal 1.

Media obtinuta in colegiile uninominale 1-3 pentru Senat: 25,40%

Media voturilor valabil exprimate cumulate  (Camera + Senat) obtinute in judetul Hunedoara:  24,27%.

Sinteza:

Alegerile partiale din colegiul 3  reprezinta un test national al actualei strategii politice ale PNL. In prezent PNL detine 22 de senatori si 53 de deputati. Ponderea parlamentara se ridica la 16%. PNL este nevoit sa castige portofolii parlamentare in scopul consolidarii strategiei de opozitie.  

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

Crezul PNL – 1920

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a sfărâmat jugul turcilor şi a făcut din ţara mică, necunoscută şi pierdută de la gurile Dunării, regatul puternic şi preţuit de toate popoarele lumii.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a dezrobit ţarina strămoşească şi a făcut împroprietărirea, dând iobagului brazda de pământ, pentru care să ştie să trăiască şi pentru care, la nevoie, să ştie să moară.

Cred în Partidul Naţional Liberal, dezrobitor de suflete.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a dat votul obştesc aşezând rânduiala ţării pe temei de dreptate şi a pus în mâna ţărănimii şi a muncitorimii armă a votului pentru apărarea tuturor nevoilor lor.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a scăpat ţara din ghearele hrăpăreţe ale zarafilor străini, întemeind băncile ţărăneşti şi muncitoreşti, care au pus banul Românului în mâinile Românului.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care s-a ostenit neîncetat să apere Biserica Strămoşească, păstrătoare de credinţă şi să întemeieze şi să întărească Şcoala, dătătoare de lumină, trezind poporul român, din somnul în care îl aruncase vitregia timpurilor şi purtându-l spre limanul deşteptării.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a stat strajă neclintită lângă averea ţării apărând-o împotriva poftelor nesăturate ale vrăjmaşilor care voiau să robească neamul prin robirea avuţiilor lui.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care în vremea marelui război, sub conducerea glorioasă a Măriei Sale Ferdinand I-ul, – dătătorul celei mai sfinte pilde de iubire de ţară – şi prin vitejia şi jertfele ostaşilor neamului, a lărgit hotarele ţării şi a făcut Unirea cea de veci a tuturor Românilor.

Cred în Partidul Naţional Liberal, înfrăţitorul tagmelor, înfrăţitorul tuturor seminţiilor ce trăiesc în hotarele României Mari.

Cred în Partidul Naţional Liberal, care a dat votul obştesc aşezând rânduiala ţării pe temei de dreptate şi a pus în mâna ţărănimii şi a muncitorimii armă a votului pentru apărarea tuturor nevoilor.

Cred în Partidul Naţional Liberal, liberator de neam.

Cred – şi de aceea ridic ochii mei către Cel de Sus, rugându-mă:

“Dumnezeul meu şi Dumnezeul strămoşilor mei, pogoară harul tău asupra Partidului Naţional Liberal, ajută-l , ca şi până azi, în munca lui şi risipeşte adunarea vrăjmaşilor ce-i stau potrivnici, pentru ca să poată purta mai departe cu izbândă, neamul meu pe drumul propăşirii şi al pacei.”

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

PNL: optiuni strategice 2010/11 (II)

Valeriu Stoica, fostul presedinte al PNL, isi exprima in public temerea despre disparitia PD. Despre aceste subiect citici aici.

In toate sondajele brandul portocaliu este cotat la 12%. Acestea sunt cifrele sondajelor. Trendul descrencend este ireversibil.

Realitatea la urne va fi foarte dura. PD isi va desfasura campania electorala in conditii improprii pentru obtin…erea unui scor pozitiv. Numai printr-un miracol PD mai poate intra in parlament uzitand formula 6 senatori + 4 deputati, formula care sa creeat pentru UDMR.

Sa recurgem la memoria electorala. In alegeriile parlamentare din 2000 PNTCD a devenit partid neparlamentar fiindca a facut urmatoarele greseli:

1). nu a realizat fuziunea cu disidenta ANCD,

2). a operat alianta CDR 2000, care prin regulamentul electoral trebuia sa obtina un scor de peste 20%,

3). liderul-locomotiva Emil Constantinescu a renuntat la candidatura si

4). taranistii au pierdut pe bune, nu au fraudat alegeriile.

Daca raportam sondajele actuale Romania vireaza la stanga, iar acest fapt trebuie sa ingrijoreze dreapta politica.

PNL poate controla stanga, numai de pe pozitia unui partid parlamentar cotat la 35%.

Din aceste considerente PNL va trebui sa isi concentreze eforturile in captarea electoratului portocaliu si totodata sa se consolideze organizatoric in teritoriu cucerind spatiul politic eliberat de disolutia PD.

Gabriel Savulescu

GSPublicRelations@2010

–

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com