Dacian Ciolos – un pariu pierdut

Europarlamentarele au fost intotdeauna un poligon politic, un test-drive unde au fost lansate si testate tot felul de concepte politice.

In 2007 – pe fundalul luptei dichotomice intre Bine (intruchipat de Tariceanu) si Rau (Ciclopul) a fost lansat drept candidat independent Tökes. La aceea vreme voturile ungurilor indreptatu balanta intre Bine si Rau. Tökes a colectat 3,44% de voturi si a ajuns in Parlamentul European. Restul povestii se cunoaste, Meritul „Steaua RomanieI” ia fost retrasa cu foarte mult fum pentru nimic concret. In 2009 EBA a fost al doilea candidat independent. Brandul EBA a obtinut 4,22%. Lupta intre Bine si Rau a acaparat intreaga galaxie. Pe campul de lupta au ramas „multi raniti”. Unul dintre ei a ramas in conflict cu unitatea ANI. Lupta a continuat, chiar daca publicul astepta sfasitul piesei si tragerea cortinei. In 2014 Mircea Diaconu era candidatul anti-Basescu, anti-PDL, anti-sistem, anti-tot. Fara emotii sau gasit 200.000 de sustinatori si 6,81% de votanti care sa il sprijine.

Intre noiembrie 2016 si ianuarie 2017 Ciolos putea sa devina absolut orice. Avea pe tava doua partide, PNL si USR, care la aceea vreme aveau chiar nevoie de un leadership. Uneori actorii politici se comporta complet irational. In loc sa preia conducerea unui partid deja format si sa devina liderul opozitiei, Ciolos a disparut in neant. Din cand in cand se mai auzea o soapta in media, in rest nimic.

Partidele susnumite si-au gasit liderii si deja se strange din nou oastea pentru europarlamentarele din 2019. In politica totul depinde de timing. Daca procedura de infiintare dureaza si RO+ nu reuseste sa se inscrie ca partid politic, Ciolos va candida ca independent. Din nou se vor gasi 200.000 de cetateni care ii vor sustine candidatura si din nou se vor gasi destui votanti sa il trimita la Parlamentul European.

In 2019 lupta intre Bine si Rau se va juca in finala Champions League. Di Maio, Salvini, Weidel, Gauland infasurati in tricolorul rusesc si cinci stele pe echipamentul de joc se antreneaza pentru confruntarea finala din 2019. In cantonamentul eurosceptic deja se antreneaza jucatori din Catalunia si Scotia fara drept de joc, alaturi de alt actori de  extrema dreapta din mai toate tarile europene.

Pe plaiurile mioritice unii pariaza pe Ciolos, dar trofeul Champions League va fi castigat de alta echipa care (inca) nu figureaza pe biletul de pariu.

Simulare alegeri europarlamentare 2019

In mai 2019 votantii din 27 de tari membre vor fi chemati din nou la urne. Primele alegeri directe au fost in 1979. Romania si-a votat europarlamentarii in 2007.

In viitorul Parlament European Romania va fi reprezentata de 33 de europarlamentari.

In prezent avem urmatorii competitori electorali: PSD, PNL, USR (RO+), ALDE, PMP, UDMR, ProRomania. Din spectrul partidelor neparlamentare este posibil ca patru formatiuni sa colecteze semnaturile necesare participari la alegerile din 2019: PRM, PNTCD, PER si PSR.

La o participare de 37,68% (7.125.132 din 18.907.422) avem urmatorul panou electoral:

Partidul National Liberal PNL  28,50% (2.015.000 VVE), 10 mandate

Partidul Socialdemocrat PSD 27,00% (1.907.500 VVE), 10 mandate

Uniunea Salvati Romania/Romania Impreuna RO+ 10,60% (750.000 VVE), 3 mandate

Alianta Democratilor si Liberalilor ALDE 9,60% (675.700 VVE), 3 mandate

Partidul ProRomania ProRo 7,90% (660.400 VVE), 3 mandate

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania 7,90% (555.555 VVE), 2 mandate

Partidul Miscarea Populara 6,30% (444.100 VVE), 2 mandate

 

Partidul Romania Mare PRM  0,60% (37.513 VVE) 

Partidul Ecologist Roman PER 0,60% (34.663 VVE)

Partidul National Taranesc Crestin Democrat PNTCD 0,50% (29.974 VVE)

Partidul Socialist Roman PER 0,30% (14.727 VVE) 

 

 

 

 

Simulare alegeri parlamentare – doua studii

Inevitabil anul electoral 2019 se aproprie. Partidele politice isi pregatesc strategia pentru alegerile europarlamentare si pentru cele doua tururi ale alegerilor prezidentiale.

Alegerile europarlamentare se vor desfasura in mai 2019. Romania va primi doi europarlamentari in plus. Astfel lotul Romaniei se mareste de la 32 la 34 de europarlamentari. In Parlamentul European domina familile politce clasice, cum ar fi PPE, S&D si ALDE Europa. Alegerile europarlamentare sunt foarte importante. Cu toate ca participarea la urne a fost foarte slaba (2014: 32,40%)  aceste alegeri vor proiecta raportul de forte inaintea scrutinului prezidentiale.

A. Alegeri europarlamentare

Prima simulare cuprinde urmatoarele constante:

• toate partidele din cadrul Opozitie candideaza pe liste separate. USR nu este afiliat unei familii politice europene, PNL si PMP sunt afiliate gruparii PPE.
• din cadrul formatiunilor neparlamentare niciun partid nou infiintat sau in curs de infiintare nu poate sa colecteze cele 200.000 de semnaturi necesare pentru participarea la alegerile europarlamentare. In 2014 urmatoarele formatiuni neparlamentare au reusit sa colecteze cele 200.000 de semnaturi necesare: Mircea Diaconu (Independent), PP-DD (a fuzionat 2015 in UNPR), PRM, Forta Civica (a fuzionat in iulie 2014 in PDL), PER. In 2016 formatiunile PNTCD, M10 nu au reusit sa colecteze semnaturile necesare participarii in alegerile legislative.

Simularea ne proiecteaza urmatorul tablou electoral.

• PSD, 3.500.000 VVE, 38,78%, 14 mandate
• PNL, 3.000.000 VVE, 33,24%, 12 mandate
• UDMR, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
• USR, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
• ALDE, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate
• PMP, 500.000 VVE, 5,54%, 2 mandate 
• Alte formatiuni, 525.000 VVE, 5,81%

PSD isi conserva electoratul, PNL revine si depaseste scorul obtinut la alegerile locale din 2016, UDMR, USR, ALDE si PMP reusesc treaca pragul electoral.

B. Alegeri legislative anticipate 2018 sau 2019/Alegeri legislative 2020

Acest studiu contine urmatoarele constante:

• partidele de opozitie (PNL, USR, PMP, Romania 100) formeaza o lista comuna
• formatiunea condusa de Ponta si Daniel Constantin „Pro Romania” reusesc sa colecteze semnaturile necesare participarii in scrutiunul elec.toral
• UDMR reuseste sa treaca pragul electoral de 5%.
• „Pro Romania” reuseste sa treaca pragul de 5%. Acest scor afecteaza bazinul electoral socialdemocrat.

Simularea ne arata urmatorul panoul electoral

• Alianta Opozitiei Unite (PNL, USR, PMP, Romania 100) 4.000.000 VVE, 44,75%, 246 mandate
• PSD 3.000.000 VVE, 29,84%, 163 mandate
• UDMR 525.000 VVE, 5,22%, 28 mandate
• Pro Romania 505.000 VVE, 5,02%, 27 mandate
• Alte formatiuni 1.520.000 VVE, 15,17%, 0 mandate

Astfel Alianta Opozitie Unite castiga la urne 44,75%, dar reuseste sa obtina – singura – o majoritate de pe 50%. PSD se regaseste pe bancile opozitie. AJuns in opozitie PSD va fi nevoit sa parcurga un intreg proces de reforma interna. Daca „Pro Romania” va reusi sa treaca pragul electoral atunci partidul va fi nevoit sa faca eforturi considerabile de a ramine in centrul antentiei.  „Pro Romania” poate coagula si alte formatiuni desprinse din PSD cum ar fi Partidul Dreptatii Sociale PDS condus de Marian Vanghelie si Partidul Social Roman PSRO condus de Mircea Geoana. Un asemenea partid poate coagula voturile nemultumitilor din esantionul electoral de centru-stanga, care nuvoteaza PSD, dar nu doresc sa voteze cu dreapta. Sa ne reamintim ca al patrulea partid parlamentar si al doilea partid de opozitie au disparut dupa patru ani. PP-DD a fost absorbit de UNPR si PRM este din 2008 partid neparlamentar.

 

 

Absenteismul, cancerul democratiei parlamentare

Regula democratiei parlamentare este simpla. Un exemplu pe intelesul tuturor. Intr-o comunitate traiesc 100 de cetateni. 80 sunt saraci, unii dintre ei analfabeti si mai toti flaminzi. 20 sunt bine educati, bogati si bine imbracati. In ziua votului 19 din cei 20 cetateni bogati stau acasa, joaca bridge, se delecteaza la un pahar de whisky scotian si comenteaza pe retelele de socializare.

Din cei 80 de saraci, analfabeti si flaminzi 79 se prezinta la vot si voteaza un candidat populist, dar corupt pina in maduva oaselor. Dupa alegeri DNA deschide proaspat alesului parlamentar un dosar de coruptie. Peste noaptei cei destepti si bogati se simt indignati, unii protesteaza, altii cer alegeri anticipate. Se strang semnaturi si se organizeaza un referendum de demitere.

Cetatenii saraci si flaminzi stau in ziua votului acasa si absenteaza masiv. Parlamentarul corupt reuseste astfel sa isi conserve imunitatea.

Democratia este oarba si nu cunoaste cetateni bogati sau saraci, democratia nu face diferenta intre geniu si prostia oarba. Toata tarile prospere au progresat spre stabilitate si prosperitate prin PARTICIPARE MASIVA ==> MINIM 80% la urne<===.

Nu exista un parlament al non-votantilor. Cine nu voteaza gireaza prin absenteism populismul si partidele extremiste.

 Foto: Leonid Tica

Situatia partidelor socialdemocrate in UE

Sa analizam situatia partidelor socialdemocrate in UE. Procentele obtinute in alegerile parlamentare arata astfel:

Malta – 55,04% (2013: 54,08%),  PV=92,06% ===> Coalitie guvernamentala

Romania – 45,68% (2012: 33,61%), PV=39,78% ===> Coalitie guvernamentala

Marea Britanie  – 40,30% (2015: 30,50%), PV=68,70% ===> Opozitie

Croatia – 33,82% (2015;32,31%), PV=52,59% ===> Opozitie

Portugalia – 32,30% (2011 28,10%), PV=55,86% ===> Coalitie guvernamentala

Suedia  – 31% (2010: 30,70%), PV=85,80% ===> Coalitie guvernamentala

Slovacia  – 28,28% (2012: 44,41%), PV=59,82% ===> Coalitie guvernamentala 

Bulgaria – 27,19% (2014: 15,40%), PV=52,57% ===> Opozitie

Austria – 26,86%% (2013: 26,8%), PV=80% ===> Opozitie

Danemarca – 26,3% (2011: 24,8%), PV=85,80% ===> Opozitie

Letonia – 23% (2011: 28,40%), PV=58,85% ===> Opozitie,

Spania – 22,60% (2015: 22%), PV=22,63% ===> Opozitie

Belgia – 20,52% (2010: 22,94%), PV=89,45% ===> Opozitie

Germania – 20,50% (2013: 25,70%), PV=76,20% ===> Coalitie guvernamentala

Luxemburg – 20,20% (2009: 21.60%), PV= ===> Coalitie guvernamentala

Italia – 18,77% (2013: 26,45%) ===> Opozite

Ungaria – 17,91% (2014: 25,57%), PV=67,56% ===> Opozitie

Finlanda – 16,51% (2011: 19.10%) ===> Opozitie

Estonia – 15,2% (2011: 17,10) ===> Coalitie guvernamentala

Lituania – 15% (2012: 18,30%)  ===> Coalitie guvernamentala

Slovenia – 9,93% (2014: 10.5%), PV = 52,63% ===> Coalitie guvernamentala

Franta – 7,44% (2012: 29,35%) ===> Opozite

Cehia – 7,3% (2013: 20,5%) ===> Opozitie

Irlanda – 6,6% (2011: 19,5%)  ===> Opozitie 

Grecia – 6,28% (2015; 4,68%) ===> Opozitie

Cipru – 6,20% (2011: 8,90%) ===> Opozitie

Olanda – 5,70% (2012: 24,84%) ===> Opozitie

Polonia – partid neparlamentar

Socialdemocratii guverneaza in Malta, Italia, Romania, Portugalia, Slovacia, Suedia, Germania, Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia.

In anul in curs este posibil ca socialdemocratii sa piarda guvernarea in Italia, Suedia, Letonia, Luxemburg si Slovenia. In fostele tari comuniste socialdemocratii guverneaza in Slovacia, Estonia, Lituania si Slovenia. In restul tarilor socialdemocratii se pozitioneaza sub marja de 25%, in Polonia socialdemocratii se afla in afara parlamentului.

Se observa ca in Franta, Olanda, Grecia, Irlanda, Germania, Spania si Danemarca au obtinut scoruri foarte slabe, impartind soarta opozitiei alaturi de alte partide.

Bulgaria, Romania si Slovacia sunt singurele exceptii unde partidele socialdemocrate depasesc marja de 25%.

 

 

 

FRANȚA – NICI LA DREAPTA, NICI LA STÂNGA

Analiza publicata pe blogul „stelian-tanase.ro”

Anul electoral 2014

Analiza publicata pe blogul „stelian-tanase.ro”

EUROPA INTRĂ ÎN ALEGERI

Analiza publicata pe blogul stelian-tanase.ro