Alegerile din Ungaria

Articol publicat pe blogul stelian-tanase.ro

Analiza: alegerile legislative din Ungaria, 08.04.18

Legislatia electorala

Duminica 08.04.18 sau  desfasurat alegeri parlamentare in Ungaria.

Participarea la vot a fost de 67,56% (2014: 61,73% + 5,83%).

Parlamentul ungar este unicameral si detine 199 de portofolii. Majoritatea simpla insumeaza 100 de colegii. Sistemul electoral ungar este unul mixt. 106 colegii sunt votate dupa sistemul electoral uninominal.  93 de colegii sunt atribuite dupa sistemul de vot proportional. Pragul electoral este de 5% pentru un partid, 10% pentru doua partide si 15% pentru trei partide. Voturile neutilizate in colegiile uninominale se adauga la voturile acordate in cele 93 de colegii proportionale. Metoda de distribuire ale mandatelor in colegiile proportionale este metoda D’Hondt. La vacantarea unui colegiu uninominal se desfasoara alegeri anticipate. La vacantarea unui colegiu proportional mandatul se acorda urmatorului candidat pe lista. Astfel un votant poate vota atat lista candidatului uninominal, cat si lista unui alt partid din acelasi colegiu electoral.

Rezultate finale – alegeri legislative Ungaria 08.04.18

Alianta electorala Alianta Tinerilor Democrati – Uniunea Civica Maghiara FIDESZ + Partidul Popular Crestindemocrat KDNP (PPE), 48,48%% (+3,61%), 134 mandate (+ 3 mandate)

 JOBBIK (AENM) 19,54% (- 0,68%), 24 mandate (+/- 0 mandate)

Alianta electorala Partidul Socialist Maghiar MSZP (S&D)  +  Dialog pentru Ungaria PM (EFA) 12,33% (- 0,67%), 20 mandate (-9 mandate)

Miscarea „Pentru O Alta Politica” LMP (EFA) 6,92% (+1,58%), 8 mandate (+2 mandate)

Coalitia Democrata DK (S&D) 5,58% (nou*), 8 mandatte (+4*)

Miscarea Momentum MM 2,82%, 0 mandate **

Partidul Catelului Cu Doua Cozi MKKP 1,68%, 0 mandate

Miscarea „Impreuna” E 0,63%, 1 mandat ***

Minoritatea Germana 8.065 VVE, 0,48% 1 mandat

Candidat Independent, 32.258 VVE, 1 mandat


* In alegerile din 2014 a candidat  pe listele aliantei electorale Unitatea 2014 Ö 2014. Grupul parlamentar s-a desprins din factiunea parlamentara Unitatea 2014 Ö 2014.

** Formatiune infiintata ca ong-ul cu acelasi nume, care sa opus organizarii Jocurilor Olimpice 2024 la Budapesta.

*** Formatiune infiintata de fostul premier socialist Gordon Bajnal. Unicul mandat a fost obtinut in cadrul aliantei electorale Unitatea 2014 Ö 2014.

Analiza

Ungaria a fost intotdeauna o tara in care au fost experimentate sisteme politice. Revolutia de la 1848 a dus la emulatia unui sentiment profund patriotic. Astazi nimeni liderul revolutiei burgheze Kossuth este vazut ca un erou national. Infiintarea unui cadru constitutional bi-national intre Imperiul Habsburgic si Regatul Ungar a dus la formarea unui stat national ungar bine fundamentat. Imperiul Austro-Ungar cuprindea in randul sau mai multe nationalitati, era un amalgam multicultural si multireligios, care la finalul Primul Razboi Mondial si-au revendicat propriile state nationale. Din punct de vedere cultural Imperiul Austro-Ungar a fost un spatiu multicultural. La finalul Primului Razboi Mondial Ungaria a fost cuprinsa de ecourile Revolutiei Bolseviste din Rusia, unde comunistul Bela Kun a instaurat Republica Sovietica din Ungaria. Dupa Tratatul de la Trianon Ungaria a fost dominata de forte politice national-conservatoare. La 4 noiembrie 1945 sau desfasurat alegeri parlamentare. Aceste alegeri au fost castigate de Partidul Agrarian al Micilor Proprietari cu 57,03%.

Alegerile parlamentare din Ungaria din 4 noiembrie 1945

Partidul Miciilor Proprietari si Intreprinzatori FKGP 57,03%

Partidul Socialdemocrat Ungar SZDP 17,41%

Partidul Comunist Ungar MKP 19,96%

Partidul National Taranesc Ungar NPP 6,87%

Partidul Civic Democrat PDP 1,62%

Partidul Radical Ungar MRP 0,12%

La presiunea trupelor sovicetice Ungaria a basculat in spatiul geopolitic sovietic. In octombrie 1956 Budapesta a fost teatrul Revolutiei Ungara din 1956– eveniment care marcheaza si astazi constinta istorica din Ungaria. La finele lui 1987 si inceputul lui 1988 in Ungaria au loc reforme interne in sanul Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, care sunt succedate de infiintarea unor noi partide precum Forumul Democrat Ungar MDF, Alianta Democratilor LIberi SZDSZ si Alianta Tinerilor Democrati FIDESZ, formatiuni infiintate in 1988. In Ungaria partidul-stat a parcurs un proces de reformare si reorientarea ideologica. Astel din defunctul Partid Muncitoresc Socialist Ungar s-a desprins o factiune reformatoare care a format Partidul Socialist Ungar. La guvernare dreapta a fost alternata de dreapta. Toate aceste schimbari au culminat in victoria lui Viktor Orban din 2010.

In 2018 Orban si-a castigat al treilea mandat consecutiv. Victoria lui Orban se bazeaza pe urmatoarele paliere: 1). formatiunile de opozitie au ramas divizate si si-au continuat disputele chiar si in campania electorala, 2). Orban a castiga in centrele de vot rurale si semi-urbane, 3). Budapesta ramine fieful opozitiei, FIDESZ  a castigat doar 2 mandate, restul celor 25 de mandate au fost atribuite partidelor de opozitie, 4). JOBBIK nu a reusit sa castige voturi din electoratul FIDESZ, 5). campania lui Orban a fost exclusiv axata pe un discurs anti-migratie si anti-Islam, 6). fornatiuni civice cu un puternic suport urban precum Miscarea Momentum si Miscarea „Pentru O Alta Politica” au ramas cantonate numai la nivelul colegiilor electorale urbane, 7). participarea la urne a fost ridicata, dar aceasta nu a alterat scorul obtinut de Orban, 8). Orban a creat un capitalism ungar potent economic care domina piata interna, 9). un alt aspect a fost opozitia lui Viktor Orban fata de politica pro-migratie sustinuta de Comisia Europeana. Orban a devenit pe plan extern un „bad boy al Europei”, dar aceasta anatema produce voturi la urne si fidelizeaza un intreg electorat, 10). Orban a sustinut-o pe Angela Merkel in Consiliul European si astfel si-a largit spatiul de manevra politica pe parchetul european, 10). FIDESZ a fost votat de circa 195.000 de cetateni romani care poseda dubla cetatenie, Orban isi va rasplati acesti votanti fideli, 11) Votanti romani ai FIDESZ sunt totodata votantii UDMR, asupra acestui aspect merita studiat si analilzat foarte serios si cat se poate de profund implicatiile acestui vot pro-FIDESZ pe teritoriul Romaniei. 12). FIDESZ si-a retras candidatii acuzati de coruptie si cu siguranta donflictul din interiorul partidului asupra temei „candidat corupt vs. candidat integru” va fi purtata in continuare.

Stanga vs. Dreapta vs Migratie vs. Anti-migratie

Dihotomia stanga vs dreapta a fost inlocuita cu dihotomia migratie vs anti-migratie. In urmatoarele 34 de luni in toata Europa se vor desfasura alegeri locale, regionale, europarlamentare si legislative. Practic Europa va fi votata de doua ori. La finalul acestui proces Europa va fi condusa ori de partide ale dreaptei clasice PPE sau de dreapta identitara. Orban este fata de alti lideri europeni un copil cuminte. In Polonia stanga socialdemocrata nu mai exista in parlament, iar opozitia parlamentara este mai de dreapta decat actualul guvern. In Austria dreapta conservatoare guverneaza alaturi de dreapta identitara. In Italia viitorul guvern Di Maio-Savini va fi mai de dreapta decat a fost Mussolini. Si asta este inceputul. Urmeaza alegeri de primar in landul Thuringia, in prezent guvernata de o coalitie rosu la patrat. Alternativa pentru Germania a reusit sa depuna candidati in 16 colegii. In octombrie urmeaza landul Hessa si Bavaria. Pentru cei neinitiati Viktor Orban este un bun prieten al ministrului german de interne Horst Seehofer. Politica lui Orban fata de refugiati va fi copiata pina la refuz in Germania, Franta, Itaiia si Spania.

 

 

Doua variante si o singura constanta

Sa ne imaginam ca unica noastra constanta, este ca mai devreme sau mai tarziu guvernul Danila va cadea.

A. Prima varianta: guvernul Danila nu trece de votul de investitura

a). Factorul intern

Validarea noului guvern sta in votul UDMR. UDMR este constient ca acest guvern are o valabiltate limitata. La numirea unui nou premier UDMR ar obtine mai multe avantaje.

Un alt factor sunt confictele interne din PSD. PSD se aseamana cu luptele diadohice care au urmat dupa decesul lui Alexandru Macedon.

Chiar daca in guvernul Danila au fost pusi tot felul de anonimi, conflictele din interiorul PSD nu au disparut. Explicatia este simpla, resursele sunt limitate. Respingerea unui nou guvern ar dinamita scena politica. Si presedintele Iohannis ar reveni in prim plan. De aceasta data va trebui sa nominalizeze un premier venit din Opozitiei sau un premier care nu apartine din subalternii lui Dragnea.

Previzimea mea este ca George Maior va fi desemnat premier. Maior va trebui sa isi faca bagajele de la Washington sa sa revina pe malurile Dambovitei. Maior este strans legat institutional de grupul de la Cluj din PSD. Dar acest avantaj nu il ajuta cu nimic in februarie 2018. Maior va fi nevoit sa negocieze o majoritate ad-hoc, care incepe cu PSD, continua cu UDMR si se termina cu PMP. Practic toate formatiunile parlamentare isi vor trimite specialistii. Acestora se vor adauga si ministri tehnocrati.

Respingerea premierului Danila va dinamita PSD. Luptele diadohice vor incepe din nou, si de acesta data cu o intensitate maxima. Februarie 2018 va deveni o luna de foc la propriu si la figurat. Sub amenintarea ca mandatul de parlamentar se termina brusc, un fel de sudden-death parlamentar, alesii poporului vor gira de aceasta data guvernul Maior. Guvernul Maior va guverna cu majoritati negociate cand cu Opozitia ca factor principal, cand cu PSD ca vioara intii.

b), Factorul extern

Un guvern Maior va insemna pentru Romania o gura de stabilitate. Mai ales ca Brexitul se apropie, in Germania bat clopotele alegerilor anticipate si Europa se schimba pe zi ce trece. In remiterea si retragerea OUG 13/17 agenda politica europeana sa schimbat in mod radical. In acelasi timp decidentii de la Bucuresti nu au intreprins nimic. Austria si Grupul de la Visegrad a inceput sa domine agenda politica europeana. In Polonia se aplica o agenda nationalista profund anti-migratie si anti-UE, in Cehia se castiga alegeri prezidentiale cu acelasi discurs anti-migratie si anti-UE, in Ungaria Orban si-a inceput campania electorala cu acelasi discurs anti-UE si anti-migratie, in Austria extrema dreapta a ajuns la guvernare cu acelasi discurs anti-migratie si anti-UE, numai in Romania timpul parca a stat pe loc.

B. Guvernul Danila este destituit in urma protestelor sociale

Al doilea scenariu ar fi confirmarea guvernului Danila si explozia preturilor si conflictelor sociale, care vor culmina in perioada martie-aprilie 2018. Aceste proteste vor fi imposibil de stapinit, si guvernul va fi cadea in urma unei motiuni de cenzura. Problema acestei variante sunt costurile uriase care vor urma. Martie-aprilie 2018 este perioada de timp in care in Rusia se vor desfasura alegeri prezidentiale, si in Germania se desfasoara campania electorala in cadrul alegerilor anticipate din 22 aprilie 2018. In toata Europa partidele socialdemocrate se afla in picaj. Romania ramine o exceptie. Problema se puna cand va incepe declinul inevitabil al PSD.

 

Absenteismul, cancerul democratiei parlamentare

Regula democratiei parlamentare este simpla. Un exemplu pe intelesul tuturor. Intr-o comunitate traiesc 100 de cetateni. 80 sunt saraci, unii dintre ei analfabeti si mai toti flaminzi. 20 sunt bine educati, bogati si bine imbracati. In ziua votului 19 din cei 20 cetateni bogati stau acasa, joaca bridge, se delecteaza la un pahar de whisky scotian si comenteaza pe retelele de socializare.

Din cei 80 de saraci, analfabeti si flaminzi 79 se prezinta la vot si voteaza un candidat populist, dar corupt pina in maduva oaselor. Dupa alegeri DNA deschide proaspat alesului parlamentar un dosar de coruptie. Peste noaptei cei destepti si bogati se simt indignati, unii protesteaza, altii cer alegeri anticipate. Se strang semnaturi si se organizeaza un referendum de demitere.

Cetatenii saraci si flaminzi stau in ziua votului acasa si absenteaza masiv. Parlamentarul corupt reuseste astfel sa isi conserve imunitatea.

Democratia este oarba si nu cunoaste cetateni bogati sau saraci, democratia nu face diferenta intre geniu si prostia oarba. Toata tarile prospere au progresat spre stabilitate si prosperitate prin PARTICIPARE MASIVA ==> MINIM 80% la urne<===.

Nu exista un parlament al non-votantilor. Cine nu voteaza gireaza prin absenteism populismul si partidele extremiste.

absenteism Foto: Leonid Tica

Publicat în așa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, alegeri europarlamentare 2014, alegeri parlamentare 1937, alegeri parlamentare 1990, alegeri parlamentare 2008, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 9 decembrie, alegeri parlamentare 9 decembrie 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri parlamentare anticipate 25.05.2014, alegeri parlamentare anticipate Grecia, alegeri parlamentare anticipate Tara Hategului, alegeri parlamentare cehia, alegeri parlamentare Franta 2012, Alegeri parlamentare Italia, alegeri parlamentare marea britanie, alegeri parlamentare Olanda, alegeri parlamentare republica moldova, alegeri parlamentare Serbia, alegeri parlamentare Slovacia 2012, alegeri parlamentare Spania 2011, alegeri parlamentare ungaria 2010, alegeri parlamentare Venezuela, alegeri parlamentaree 1946, Alegerile europarlamentare (22-25.05.2014), alegerile europarlamentare 2019, alegerile europarlamentare 22-25 mai 2014, alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, alegerile parlamentare 2016, Alegerile parlamentare din Germania - sondaje si proiectii electorale, Alegerile pentru Parlamentul European din 22 - 25 mai 2014, Bursa transferurilor parlamentare, ca în Federația Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, calendar alegeri parlamentare 2012, democratie consolidata, democratie defecta, exit polls alegeri parlamentare anticipate republica moldova, și care privește climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declarațiile Dvs de susținere a democrației în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe, OSCE/ODIHR caută observatori pentru alegerile parlamentare, Parlament, parlament unicameral 300 de deputati, Parlamentul a votat o moțiune de cenzură împotriva guvernului, Președintele Basescu a încălcat principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în fața Parlamentului, Prognoza alegeri parlamentare 09.12.2012, Restauratia monarhiei parlamentare - ACUM!, sectii de votare in Germania - alegeri parlamentare in Germania 2016, Simulare alegeri europarlamentare (data base, Spune-i Parlamentarului tău: NU - Roșia Montană, trebuie să fie numiți de Parlament. De curând a adăugat că ”aproape s-a decis” cu privire la persoana viitorului Procuror General, Uncategorized. Leave a Comment »

Situatia partidelor socialdemocrate in UE

Sa analizam situatia partidelor socialdemocrate in UE. Procentele obtinute in alegerile parlamentare arata astfel:

Malta – 55,04% (2013: 54,08%),  PV=92,06% ===> Coalitie guvernamentala

Romania – 45,68% (2012: 33,61%), PV=39,78% ===> Coalitie guvernamentala

Marea Britanie  – 40,30% (2015: 30,50%), PV=68,70% ===> Opozitie

Croatia – 33,82% (2015;32,31%), PV=52,59% ===> Opozitie

Portugalia – 32,30% (2011 28,10%), PV=55,86% ===> Coalitie guvernamentala

Suedia  – 31% (2010: 30,70%), PV=85,80% ===> Coalitie guvernamentala

Slovacia  – 28,28% (2012: 44,41%), PV=59,82% ===> Coalitie guvernamentala 

Bulgaria – 27,19% (2014: 15,40%), PV=52,57% ===> Opozitie

Austria – 26,86%% (2013: 26,8%), PV=80% ===> Opozitie

Danemarca – 26,3% (2011: 24,8%), PV=85,80% ===> Opozitie

Letonia – 23% (2011: 28,40%), PV=58,85% ===> Opozitie,

Spania – 22,60% (2015: 22%), PV=22,63% ===> Opozitie

Belgia – 20,52% (2010: 22,94%), PV=89,45% ===> Opozitie

Germania – 20,50% (2013: 25,70%), PV=76,20% ===> Coalitie guvernamentala

Luxemburg – 20,20% (2009: 21.60%), PV= ===> Coalitie guvernamentala

Italia – 18,77% (2013: 26,45%) ===> Opozite

Ungaria – 17,91% (2014: 25,57%), PV=67,56% ===> Opozitie

Finlanda – 16,51% (2011: 19.10%) ===> Opozitie

Estonia – 15,2% (2011: 17,10) ===> Coalitie guvernamentala

Lituania – 15% (2012: 18,30%)  ===> Coalitie guvernamentala

Slovenia – 9,93% (2014: 10.5%), PV = 52,63% ===> Coalitie guvernamentala

Franta – 7,44% (2012: 29,35%) ===> Opozite

Cehia – 7,3% (2013: 20,5%) ===> Opozitie

Irlanda – 6,6% (2011: 19,5%)  ===> Opozitie 

Grecia – 6,28% (2015; 4,68%) ===> Opozitie

Cipru – 6,20% (2011: 8,90%) ===> Opozitie

Olanda – 5,70% (2012: 24,84%) ===> Opozitie

Polonia – partid neparlamentar

Socialdemocratii guverneaza in Malta, Italia, Romania, Portugalia, Slovacia, Suedia, Germania, Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia.

In anul in curs este posibil ca socialdemocratii sa piarda guvernarea in Italia, Suedia, Letonia, Luxemburg si Slovenia. In fostele tari comuniste socialdemocratii guverneaza in Slovacia, Estonia, Lituania si Slovenia. In restul tarilor socialdemocratii se pozitioneaza sub marja de 25%, in Polonia socialdemocratii se afla in afara parlamentului.

Se observa ca in Franta, Olanda, Grecia, Irlanda, Germania, Spania si Danemarca au obtinut scoruri foarte slabe, impartind soarta opozitiei alaturi de alte partide.

Bulgaria, Romania si Slovacia sunt singurele exceptii unde partidele socialdemocrate depasesc marja de 25%.

 

 

 

Publicat în 2 mai 2013 alegeri locale in Anglia; Tara Galilor si Scotia, alegeri anticipate colegiul 1 sectorul 1 Bucuresti, alegeri anticipate colegiul 19 sectorul 4 Bucuresti, alegeri anticipate in landul Renania de Nordwestfalia, alegeri europarlamentare 2014, alegeri locale 10 octombrie, alegeri locale 1992, Alegeri locale 2012, alegeri locale Bavaria, alegeri locale Berlin 2011, Alegeri locale Italia 2011, alegeri locale partiale Sanislau, Alegeri locale Saxonia Inferioara, alegeri locale spania 2010, alegeri locale Spania 2011, alegeri locale Viena, alegeri parlamentare 1937, alegeri parlamentare 1990, alegeri parlamentare 2008, alegeri parlamentare 2012, alegeri parlamentare 2016, alegeri parlamentare 9 decembrie, alegeri parlamentare 9 decembrie 2012, alegeri parlamentare anticipate, alegeri parlamentare anticipate 2012, alegeri parlamentare anticipate 25.05.2014, alegeri parlamentare anticipate Grecia, alegeri parlamentare anticipate Tara Hategului, alegeri parlamentare cehia, alegeri parlamentare Franta 2012, Alegeri parlamentare Italia, alegeri parlamentare marea britanie, alegeri parlamentare Olanda, alegeri parlamentare republica moldova, alegeri parlamentare Serbia, alegeri parlamentare Slovacia 2012, alegeri parlamentare Spania 2011, alegeri parlamentare ungaria 2010, alegeri parlamentare Venezuela, alegeri parlamentaree 1946, alegeri partiale colegiul 3 Hunedoara, alegeri prezidentiale 2 noiembrie 2014, alegeri prezidentiale 2009, alegeri prezidentiale 2014, alegeri prezidentiale anticipate, alegeri prezidentiale Franta 2012, alegeri prezidentiale Slovacia, alegeri primar Baia Mare, alegeri Ramnicu Valcea, alegeri regionale Franta, Alegeri regionale Franta 2010, alegeri ungaria 2010, Alegerile europarlamentare (22-25.05.2014), alegerile europarlamentare 2019, alegerile europarlamentare 22-25 mai 2014, alegerile europarlamentare din 25 mai 2014, alegerile parlamentare 2016, Alegerile parlamentare din Germania - sondaje si proiectii electorale, Alegerile pentru Parlamentul European din 22 - 25 mai 2014, BUFONII IN ALEGERILE DIN ITALIA, calendar alegeri parlamentare 2012, PSD, PSDR, Uncategorized. Leave a Comment »

Crestindemocratia – starea de fapt si provocarea prezentului

Reproduc un pasaj important din interviul „Dialoguri esentiale cu Alexandru Herlea despre „problema romaneasca”. Adnotarile le-am cifrat si le gasiti mai jos.

….N.F.: Aş dori sa revin la originile constructiei europene, la crestin democratie si la cele sase state fondatoare a Comunitatii Carbunelui si Otelului. Italia pe atunci crestin democrata a fost chiar prima naţiune care a pledat pentru ideea Statelor Unite Europene. Astazi există o atitudine rău-voitoare faţă de democraţia crestiană, la nivel european.

A.H.: Nu cred ca putem vorbi de rea vointa in cea ce priveste crestin democratia, este mai degraba o pierdere de influenta a acesteia atat in unele state europene ca Italia, cat si la nivel european unde crestin democratia este inecata, dominata de tendintele mai de dreapta din Partidul Popular European. Acesta pierdere de influenta isi gaseste explicatia, cel putin in parte, in uzura cauzata de exercitiul puterii, proces normal in orice democratie. Italia care, cu democratia crestina (1) si Alcide De Gasperi, a jucat un rol de seama in lansarea proiectului european (a fost a treia mare ţara fondatoare a construcţiei europene) se gaseste astazi, cu Berlusconi (2), acest bufon al Europei – cum este denumit de unii jurnalisti, într-o situaţie mai marginală. Democraţia creştină, în Italia, a fost practic devertebrată si asta in contextul in care crestin-democratia se gaseste la nivel european in plina pierdere de viteza (3) in favoarea unor abordari populisto-liberale. Si asta in ciuda faptului ca proiectul Uniunii Europene din 1950 pînă la sfîrşitul secolului a fost dus înainte de creştin-democraţie in alianta cu social-democraţia. Astazi, creştin-democraţia se gaseste diluată şi a ramas minoritara în sînul familiei populare de centru-dreapta, a Partidului Popular European. Acesta, constituit în 1996, a fost cadrul in care creştin-democraţia, ce reprezenta esenţialul acestui centru-dreapta, s-a gasit intr-o situatie de inferioritate in urma deschiderii porţilor unor formaţii care nu au in comun cu creştin-democraţia decat faptul ca sunt adversarii, concurentii, social-democratilor. Valorile, viziunea si abordarile politice ce caracterizeaza o mare parte a acestor partide de drepta sunt mai indepartate de creştin-democraţie decat ceea ce separa crestin-democratia de social-democraţie. Şi aceste formaţii, Forza Italia a lui Berlusconi, Partido Popular a lui Aznar, conservatorii britanici, UMP-ul (Union du Mouvement Populaire) a lui Sarkozy (4), fac ca Partidul Popular European să nu mai fie expresia valorilor autentic creştin-democrate, a valorilor care au stat la originea lansării proiectului european. Aceasta realitate este un numai trista, dar si daunatoare proiectului european. Prezenţa PDL-ului lui Basescu în Partidul Popular European se explica prin aceasta evolutie a PPE-ului. Secretarul general al acestuia, pragmaticul si cinicul Antonio Isturiz Lopez, l-a curtat pe Băsescu si a considerat o victorie personala prezenta PDL in PPE ştiind perfect că valorile promovate de PDL nu au nimic în comun cu valorile europene. Sa amintesc ca pe 9 decembrie, la Berlin, cu o zi înainte de Summit-ul European se desfasoara congresul PPE si alegerea noului Birou al Partidului. Atat presedintele,Wilfried Martens (a şi scos o carte cu aceasta ocazie), cat si secretarul general, A. Isturiz Lopez, se vor reprezenta si vor fi probabil realesi. Wilfried Martens, un autentic crestin-democrat, este dominat din nefericire de secretarul general, care reprezinta partidele de dreapta, populare, din PPE. Aceasta evolutie a Partidului Popular European a provocat reactii. De exemplu partidul francez CDS (Centre des Democrats Sociaux), condus de François Bayrou, care ocupa un post de prim plan in conducerea PPE-ului, a parasit aceasta formatie in momentul in care UMP-ul a devenit membru in ciuda opozitiei CDS-ului. PNTCD care se gasea intr-o situatie similara CDS-ului nu a votat contra admiterii PDL, ci s-a abtinut. Un mod clar de a-si manifesta opozitia fara sa se gaseasca intr-o situatie comparabila cu cea a CDS-ului si sa fie obligat moral sa paraseasca PPE-ul.

1. Crestindemocratia este o ideologie care sa emanat si consacrat politic dupa 1945, drept raspuns la liberalismul clasic anglo-saxon si la comuism. Crestindemocratia sa pozitionat la aceea vreme la centru-stanga.

2. Ascensiunea lui Berlusconi coincide cu implozia sistemului de partide italian la mijlocul anului 1994. Democratia Cristiana, Partidul Socialist si Partidul Comunist au disparut si pe structura acestora au aparut partide noi: PdL, PD, PCI, PRCI.

3. Decaderea crestindemocratiei este vizibila in cel mai concret mod daca analizam rezultatele crestindemocratiilor germani.

In alegerile parlamentare din 1983 formatiuniile conduse de Helmut Kohl (CDU) si Franz Josef Strauss (CSU) obtineau urmatoarele rezultate:

Alegeri parlamenatare 1983

Uniunea Crestindemocrata CDU, 14.857.680 voturi valabil exprimate, 38,2%

Uniunea Crestinsocialista CSU, 4.140.865 voturi valabil exprimate, 10,6%

Total: 48,8%

Alegeri parlamentare 2009

Uniunea Crestindemocrata CDU, 11.828.277 voturi valabil exprimate, 27,3% (-10,9%)

Uniunea Crestinsocialista CSU, 2.830.238 voturi valabil exprimate, 6,5% (-4,1%)

Total: 33,8% (-15%)

Crestindemocratii germani au pierdut atat in mandate cat si in voturi valabil exprimate in favoarea liberalilor, ecologistilor si ale postcomunistilor („Noua Stanga”)

4. Forta Italia sa infiintat pe resaparea politica ale fancluburilor formatiei AC Milan. FI sa definit in 1994 drept formatiune liberala si a aderat la federatia liberalilor europeni, ulterior sa transferat la PPE. Partido Popular este continuatorul partidului-stat fascist Falanga Popular condus de generalul Franco. PP nu sa distantat nici pana in prezent de mostenirea politica franchista. Conservatorii britanici au parasit PPE in 2009 motivand inconsistenta doctrinara si amalgamul populist emanat de falanga Sarkozy-Berlusconi-Aznar. In prezent conservatorii britaniCI afiseaza o doctrina social-conservatoare. UMP sa format prin fuziunea neogaulistilor RPR si a federatiei de partide liberale UDF.

Sinteza:

Crestindemocratia sa afirmat drept curent politic in tariile catolice-protestante. Partidul National din Transilvania poate fi catalogizat drept partid crestindemocrat autentic.

PNTCD are misiunea sa ofere raspunsuri la urmatoarele provocari:

– Continuarea activitatii ca partid politic de sine-statator sau fuziunea prin absorbtie in PNL.

– Clarificarea doctrinei politice: crestindemocratie, socialconservatorism, neoconservatorism, centrism.

– Clarificarea strategiei politice: alianta electorala PNL-PNTCD, federatie de partide alaturi de PNL si cooptarea altor formatiuni politice de centru si centru-dreapta PC, FDGR.

In cazul unor alegeri anticipate dreapta autentica are misiunea de a oferi electoratului roman un proiect viabil bazat pe realitatiile politice din toamna anului 2010.

Formatiuniile de centru si centru dreapta au obtinut in alegerile parlamentare din 1996 cel mai ridicat scor electoral postdecembrist.

Rezultatele sunt urmatoarele:

Conventia Democratica Romana CDR (PNL, PNTCD, PNL-CD, PAR, PER)

3.777.084 voturi valabil exprimate, 30,70% (Senat)

Alianta National-Liberala ANL (PL-93, PAC)

236.132 voturi valabil exprimate, 1,92% (Senat)

Alianta National-Liberal Ecologista (PNL-C, AVE)

96.412 voturi valabil exprimate, 0,70% (Camera Deputatilor)

Total: 4.109.628 voturi valabil exprimate, 33,32%

Daca transpunem voturile valabil exprimate in alegerile parlamentare 1996 la o participare de vot de 50% (9.500.000 votanti) o alianta autentica de dreapta ar obtine 43,26% si aproximativ 200 mandate parlamentare.

Aliante electorale intre crestindemocrati si liberali au obtinut rezultate notabile in Ungaria in 1945 ( FKGP 57,03%, NPP 6,87%), rezultat depasit de alianta electorala FIDESZ-KDNP (58,78%+9,34%) in alegerile din martie/aprilie 2010 si in alegerile regionale din Catalunia (1984: 53,33%).

Alianta electorala PNL – PNTCD ar cuprinde intregul coridor doctrinar de centru si centru-dreapta, si a capta bazinul electoral de centru si centru-drepta care se ridica la circa 4,1 milioane de votanti.

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: