46


Incepand de astazi blogul AliantaDreptei se afla in campanie electorala.

Din punct de vedere personal campania referendumului prezidential este campania cu nr. 46.
Mai jos cititi palmaresul electoral absolvit pentru doua partide, in doua sisteme electorale.

Partidul Liberal din Germania * Freie Demokratische Partei
Parlamentare – Germania: 06.03.1983, 25.01.1987, 02.12.1990, 16.10.1994, 27.00.1998, 22.09.2002, 18.09.2005, 27.09.2009
Parlamentare – Republica Democrata Germania: 18.03.1990
Regionale – Renania de Nordwestfalia: 12.05.1985, 13.05.1990, 14.05.1995, 14.05.2000, 22.05.2005, 09.05.2010, 13.05.2012
Locale – Köln: 30.09.1984, 01.10.1989, 16.10.1994, 12.09.1999, 03.09.2000, 26.09.2004, 30.09.2009
Europarlamentare – Germania: 17.06.1984, 18.06.1989, 12.06.1994, 13.06.1999, 13.06.2004, 07.06.2009
Consiliul Consultativ al Migrantilor din Köln: 07.02.2010
Partidul National Liberal * Nationalliberale Partei
Parlamentare – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09.1992, 03.11.1996, 26.11.2000, 28.11.2004, 30.11.2008
Prezidentiale – Romania – Colegiul 43: 20.05.1990, 27.09./11.10.1992, 03.11./17.11.1996, 26.11./10.12.2000, 28.11./12.12.2004, 22.12./06.12.2009
Europarlamentare – Romania – Colegiul 43: 25.11.2007, 07.06.2009
Referenduri prezidentiale – Colegiul 43: 19.05.2007, 29.07.2012

Guvernul Victor Ponta

Prim-Ministru – Victor Ponta (PSD)

Ministerul de Finanţe şi vicepremier– Florin Georgescu (PSD)

Ministerul Apărării – Corneliu Dobriţoiu (PNL)

Ministerul de Interne – Ioan Rus (PSD)

Ministerul Administraţiei – Victor Paul Dobre (PNL)

Ministerul Economiei – Daniel Chiţoiu (PNL)

Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri – Lucian Isara

Ministerul Afacerilor Europene – Leonard Orban (PC)

Ministerul Afacerilor Externe – Andrei Marga (PNL)

Ministerul Transporturilor – Ovidiu Silaghi (PNL)

Ministerul Mediului – Rovana Plumb (PSD)

Ministerul Dezvoltării – Eduard Helvig (PNL)

Ministerul Culturii – Mircea Diaconu (PNL)

Ministerul Justiţiei – Titus Corlăţean (PSD)

Ministerul Comunicaţiilor – Dan Nica (PSD)

Ministerul Muncii – Mariana Câmpeanu (PNL)

Ministrul delegat pentru Dialog Social – Liviu Pop

Ministerul Educaţiei – Corina Dumitrescu

Ministerul Sănătăţii – Vasile Cepoi

Ministerul Agriculturii – Daniel Constantin (PC)

Ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul – Mircea Duşa (PSD)

Ministrul delegat pentru Strategiii guvernamentale, Transparenţă decizională şi Relaţia cu societatea civilă – Victor Alistar

Necesitatea asumării ideologice a dreptei politice româneşti de către Partidul Naţional Liberal

 

Autor: Varujan Vosganian

Sursa: Binele.ro

 

Întreaga tranziţie postcomunistă în România a  fost dominată de ideea de liberalizare, idee care, din păcate, a fost adesea  pervertită.  Abia în  perioada aderării la Uniunea Europeană, românii au putut simţi direct  beneficiile principiilor democraţiei liberale pe care se întemeiază comunitatea  statelor membre. Romania a trebuit sa urmeze o tranzitie de la dictatura la  democratie, de la socialism la capitalism si de la o societate inchisa la o  societate deschisa.

Modernizarea specifica desprinderii  definitive de trecut şi premisă a evoluţiei se duce pe trei directii: mutatii  in ce priveste dimensiunea economica, dimensiunea sociala si dimensiunea culturala.

Acţiunea pe cele trei directii trebuie sa  fie corelata. Nici una nu poate, de una singura, sa asigure eficienta transformarii. Mai mult decat atat, tentativa de a actiona asupra uneia dintre  cele trei directii, in mod unilateral, nu face decat sa prelungească crizele tranzitiei. Pe de altă parte, neglijarea sistematică a dimensiunii culturale a  tranziţiei a făcut ca astăzi criza economică din România să se manifeste cu  accente care trimit la lipsa valorilor etice. Iată de ce, actiunea corelata  asupra bazei economice, sociale si culturale isi propune depasirea unei crize  cu forme de manifestare pe acelasi sistem tridimensional: criza economica,  criza sociala, criza culturala si morala. Tentativa de solutionare a crizei  economice, ignorand componenta sociala sau culturala, va duce, inevitabil, la  agravarea tensiunilor sociale si la adancirea crizei mentalitatilor. Tentativa  de solutionare unilaterala a problemei sociale, fara substanta oferita de  dezvoltare, adanceste deficitele si agraveaza criza economica, marind si mai  mult riscurile pentru persoanele defavorizate. Depasirea crizei culturale si  emanciparea mentalitatilor nu se pot sustine fara un suport economic si social.

În perioada tranziţiei post-comuniste din  România dreapta românească a invocat permanent, ca premisă a succesului  reformelor, necesitatea corelării celor trei dimensiuni: economică, socială şi  culturală. Astăzi, evoluţia capitalistă a statelor lumii este supusă unei noi  tranziţii a cărei esenţă este liberală. Pentru România lecţia reformelor  înseamnă ca la nivel politic dreapta să se manifeste complex la nivelul  sintezei doctrinare. Este lupta reală care poate elimina riscul populismului ce  se manifestă deja.

Necesitatea ca societatea românească  trebuie să devină din ce în ce mai competitivă impune, sub acelaşi imperativ,  ca Partidul Naţional Liberal să evolueze astfel încât liberalismul din Romania  să parcurgă drumul către diversificare, şi o rafinare a viziunii sale  doctrinare.

Ideea insasi care a stat la baza  constructiei institutionale europene este de esenta liberala. Liberalismul este  miezul viziunii noastre despre lume, cel care a asigurat compatibilitatea  dintre Uniunea Europeana si Romania, consfintita prin aderarea tarii noastre la  constructia Europei Unite. Traim intr-o Europa a natiunilor. Aceasta inseamna  ca trebuie sa fim compatibili, dar sa fim, constienti, in acelasi timp, de  trasaturile distinctive ale fiintei noastre, sa nu ne dizolvam intr-un sistem  ci, dimpotriva, sa dobandim personalitate. Partidul National Liberal a trecut  cu succes examenul procesului de aderare la Uniunea Europeana. Acum PNL trebuie  sa isi diversifice sistemul de valori, trecand in faza sa de adâncire a integrării.

O Românie europeană trebuie să fie modernă în  complexitatea ei şi nu doar economic. Iată de ce, la nivel politic, pentru a  transforma politica în politici,  este  nevoie de infăptuirea sintezei doctrinare.

Sinteza doctrinară este  justificată prin aceea că viziunea privind modernizarea economica este precumpanitor liberala, cea privind  transformarea bazei sociale este precumpanitor crestin-democrataiar cea privind emanciparea culturala este  predominant conservatoare.

Strategia corelata de  transformare sistemica are nevoie, in planul viziunii, de o sinteza doctrinara,  rezultatul acestei sinteze fiind insasi ideologia dreptei.

Asadar, esenta evolutiei  Partidului National Liberal in faza post-integrare este imbogatirea viziunii  sale prin aceasta sinteza doctrinara, trecerea de la doctrina liberala la o  viziune mai complexa si anume ideologia dreptei.

Componenta liberală

In ce priveste liberalismul, el continua sa aiba un rol decisiv in  configurarea viziunii economice a Dreptei. Depăşirea crizei economice şi consolidarea statului  de drept nu presupun abandonarea principiilor liberalismului, ci, dimpotrivă,  consacrarea lor. Soluţiile de ieşire din criza economica sunt de esenţă  liberală. Evoluţia post-criză a României şi proiectarea politicilor publice în  decada următoare trebuie să ducă la schimbarea paradigmei de dezvoltare  caracterizată în ultimii douăzeci de ani prin liberalizare accelerată şi  integrare în economiile europene. S-a dovedit că doar liberalizarea în absenţa politicilor  liberale a făcut din economia României una vulnerabilă. După douăzeci de ani de tranziţie  la capitalism economia românească este mai mult o economie complementară şi nu una competitivă cu economiile statelor membre ale Uniunii Europene.

Opţiunea noastră este fără  echivoc: stat de drept şi capitalism. Aceasta înseamnă  respect faţa de principiile liberale ale echilibrului şi controlului reciproc  al puterilor în stat, ale apărării libertăţilor individuale, ale garantării  proprietăţii şi ale încurajării dezvoltării capitalului sub toate formele  sale : uman, industrial, financiar, tehnologic, cultural ori funciar, în  scopul creşterii bunăstării românilor.

Consacrarea  liberalismului în România este un efort de fiecare zi astfel încât să fie  respectate şi cultivate ca valori supreme libertatea, proprietatea privata,  individualismul, piata libera, concurenta, libera initiativa. Dreptul la diferenţă, negocierea liber consimţită, raţionalitatea deciziilor au fost şi  rămân atuurile progresului de tip liberal.

În viziunea liberală Statul este si ramane „un rau necesar”. El este reglator si arbitru,  nu actor partinitor si corupt. Statul are drept scop eliminarea saraciei si nu  fructificarea ei populista. Pe de altă parte, în viziunea unei noi Constituţii  trebuie spus că Statul de drept liberal şi statul social se completează reciproc astfel  încât ocrotirea cetăţenilor vulnerabili în situaţiile de risc fundamental să nu  ducă la o atitudine de tutelă care să împiedice capacităţile de iniţiativă şi  angajare individuală. Un stat paternalist nu este nici social şi cu atât mai  puţin liberal.

Mesajul  economic de esenta liberala – de libertate şi competitivitate – al Dreptei nu se  poate sustine si nu poate infrunta gradul scazut de suportabilitate al  populatiei, daca nu are in vedere un raport just intre dezvoltarea capitalista  si coeziunea sociala.

Componenta  creştin-democrată

Viziunea liberala  a dezvoltarii capitaliste se asociaza viziunii crestin-democrate privind  coeziunea sociala ca efort comun în scopul minimizării disparităţilor şi evitării polarizării.

O construcţie  institutionala eficientă trebuie să se bazeze pe principiul subsidiaritatii.  Potrivit acestui principiu, care nu semnifică doar necesitatea apropierii deciziei de subiectul acesteia, Statul si comunitatile locale renunta la preluarea unor sarcini care pot fi indeplinite de cetateni particulari,  respectiv de comunitati mai mici. Acele lucruri pe care cetateanul le poate realiza la fel de bine singur, in familie sau in colaborare benevola cu altii,  i se pot lasa in seama. Principiul subsidiaritatii este valabil si intre comunitati mai mici si mai mari, precum si intre uniunile libere si institutiile statale. Întelegerea şi mai ales aplicarea corectă a principiului subsidiarităţii reprezintă una dintre cheile succesului în procesul descentralizării.

Politica sociala se intemeiaza pe principiul solidaritatii. Intr-o forma simpla, solidaritate  inseamna preluarea de catre comunitate sau dupa caz, de catre stat, a  riscurilor pe care persoana nu le poate infrunta singura. Acelasi lucru este valabil si in situatia in care statul sau comunitatile mai mari preiau riscurile unor comunitati expuse peste riscurile lor. Solidaritatea cunoaste dimensiuni diferite, de la aspecte legate de protectia sociala pana la  armonizarea unor segmente cu interese potrivnice. Solidaritatea induce in actul de guvernare si in conduita sociala un anumit grad de moralitate.
Solidaritatea, in formele sale diverse, de la plata corecta a impozitului, pana la asistenta sociala si solidaritatea intre generatii este o expresie a  moralei, in cele doua dimensiuni ale sale: morala civica si morala crestina.  Acestea sunt doua intelesuri diferite ale moralei, ci doua expresii ale sale.  Morala inseamna respectarea randuielilor dar, desi pare o constrangere, morala  este o forma a libertatii. Morala civica iti da libertate exterioara si deprinderea de a respecta libertatile celorlalti, iar etica crestina iti da forta libertatii interioare.

Solidaritatea si subsidiaritatea se imbina intr-o conceptie unitara, care are in vedere descentralizarea, sporirea rolului comunitatilor locale, o politica sociala  activa precum si cresterea sigurantei persoanei.

Parteneriatul social  se gaseste in stransa legatura cu subsidiaritatea si solidaritatea. Daca in ce  priveste solidaritatea se pune problema suplinirii unui deficit de  responsabilitate a unor categorii expuse de catre categoriile active, iar in ce  priveste subsidiaritatea se pune problema delegarii de responsabilitate, in  ceea ce priveste parteneriatul, se pune problema cumularii de responsabilitate,  partenerii sociali fiind, prin informare si consultare, parte a procesului  decizional.

Constructia  liberala a pietei libere se insoteste cu viziunea crestin-democrata a eticii  economiei de piata. Aceasta presupune o justa intrepatrundere a ordinii  economice si a ordinii sociale. Viziunea etica a liberalismului este completata  astfel incat proprietatea privata capata o dimensiune sociala, iar dreptatea  sociala se institutie la intrepatrunderea dintre individualism si solidaritate.

Componenta  conservatoare

Esenta tranzitiei  este de natura culturala. Cand vorbim in acest context de cultura, avem in  vedere sensul larg al termenului, si anume cultura inteleasa ca o componenta  esentiala a civilizatiei. Conservatorismul este cel care poate armoniza, intr-o  forma adecvata, raportul national-universal, adaptand evolutia societatii  romanesti la un circuit larg de valori, pastrand totodata specificul national  si promovand cultura autentica.

Dreapta  conservatoare aduce în zestrea ideologică a dreptei, mai mult decât orice,  continuitatea. Asigurarea unei evolutii organice, pragmatice a societatii si  evitarea anarhiei, a experimentelor si a crizei de autoritate. Pentru  conservatorism nu există alternativa terapiei lente la cea de şoc; calea  reformelor de tip conservator este calea terapiei ferme, bazate pe pasi siguri.  Pentru conservatorism, valorile fundamentale sunt ordinea, stabilitatea si  continuitatea. Aceasta presupune un minutios management al riscului in  eficientizarea actului de guvernare.

Intelegerea  tranzitiei ca un proces esentialmente cultural si preocuparea pentru  emanciparea mentalitatilor face ca, în viziunea conservatoare, politica si  cultura să fie cele doua fete ale aceleiasi monede.

Într-o Europă a  naţiunilor cultivarea traditiei este un important factor de stabilitate.  Societatea este inteleasa intr-o viziune organica, ce leaga indivizii printr-o  tesatura sociala, a carei impletitura e realizata tocmai prin valorile  consacrate, traditionale.

Dintre toate elementele sintezei doctrinare a Dreptei, conservatorismul are cel mai  pronuntat caracter anticomunist. In acest fel, conservatorismul poate fi un  instrument doctrinar util in delimitarea clara de comunism si de tarele sale.

Revine Dreptei  romanesti sarcina de a recupera conservatorismul, care contribuie la formarea  unei atitudini ferme, profund democratice si nationale.

Intre doctrinele pomenite exista, in mod traditional, si o seama de  diferente. Într-o societate stabilă diferentele se accentueaza pe masura  maturizarii democratiei, însă, pe parcursul tranziţiei post-comuniste  diferentele au fost neglijabile, caci in atitudinea lor cu privire la  necesitatea instaurarii democratiei si a economiei libere, precum si in  raportarea lor fata de totalitarism, aceste doctrine sunt compatibile. In ceea  ce priveste, asadar, desprinderea de totalitarism, de etatism, de egalitarism  si de saracie, precum si caile prin care acestea ar putea fi inlocuite de  democratie si de capitalism, nu exista incompatibilitati intre doctrinele  pomenite. Acest lucru ne fereste ca sinteza doctrinara a Dreptei romanesti sa  para o constructie eclectica. Poate ca cea mai serioasa dintre deosebiri ar fi cea  dintre individualismul liberal si traditionalismul conservator. In conditiile  actuale, in care Dreapta democratica romaneasca militeaza pentru o Europa  unita, a natiunilor, aceasta incompatibilitate este şi ea inlaturata. Iar în  ceea ce priveşte abordarea naţională, ca si in timpul celei dintai modernizari  a Romaniei, in procesul celei de-a doua modernizari, noi nu vedem  incompatibilitati intre liberalism si spiritul national.

Sinteza doctrinară a dreptei se aşează în mod fericit peste cele trei  dimensiuni ale tranziţiei: economică, socială şi culturală. În acelaşi timp,  conţinutul lor fundamental vorbeşte despre cele trei instituţii fără de care  modernizarea nu are temei: instituţia cetăţeanului, instituţia proprietăţii şi  rolul statului.  

Varujan Vosganian este preşedintele Uniunii Armenilor din România, conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, membru fondator al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru onorific al Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Prognoză şi Senior Cercetător al Institutului Naţional de Economie. Este vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal şi senator în Parlamentul României. A publicat: „Contradicţiile tranziţiei la o economie de piaţă”, (1994), „Jurnalul de front”(1994), „Şamanul Albastru”(1994), „Statuia Comandorului” (1994), „Reforma pieţelor financiare” (1999), „Ochiul alb al reginei”( 2001), „Dreapta Românească. Tradiţie şi Modernitate” (2001), „Iisus cu o mie de braţe” (2004), „Cartea şoaptelor”(2009). Scrie pe blogul vosganian.ro

Case-study: Esecul partidului-retorta. Doctrine, evolutii si rezultate electorale (I)

In blogosfera liberala discutiile despre formarea unui partid-retorda sau amplificat. Asupra acestui subiect cititi aici.

Istoria recenta ne arata ca toate partidele infiintata prin desprinderea de la partidul mama au esuat.

O singura exceptie: infiintarea Frontului Democrat al Frontului Salvarii Nationale FDSN.

Sa analiza toate proiectele politice.

A. Disidente si proiecte politice desprinse din partidul-mama

1990

Partidul National Liberal-Aripa Tanara PNL-AT

Infiinta t in iulie 1990. Doctrina: Neoconservatorism, Libertarianism. Evolutie politica: Februarie 1993 schimbarea numelui in Partidul Liberal 1993, integrand in randurile sale o serie de disidente national-liberale. In iulie 1996 formeaza impreuna cu Partidul Aliantei Civice cartelul electoral Alianta National-Liberala ANL. In iunie 1997 PL’93 fuzioneaza cu Partidul National Liberal-Conventia Democratica sub titulatura de Partidul Liberal.

Rezultate electorale:

Alegeri locale 1992: 1%

Alegeri parlamentare 1992: 2,67% (mandate obtinute pe lista CDR)

Alegeri locale 1996: 3,07%

Alegeri parlamentare 1996: 1,57% (in alianta cu Partidul Aliantei Civice)

Finalitatea proiectului:  Septembrie 1998 fuziunea prin absorbtie in Partidul National Liberal.

1991

Partidul Aliantei Civice PAC

Desprins din Miscarea „Alianta Civica”.  Data infiintari: 01.08.1991. Doctrina: Neoliberalism.

Rezultate electorale:

Alegeri locale 1992: 0,05%

Alegeri parlamentare 1992: 3,12% * (pe listele CDR)

Alegeri locale 1996: 2,44%

Alegeri parlamentare: 1996: 1,57% *(pe listele ANL)

Finalitatea proiectului:  Iunie 1998 fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

1992

Partidul National Liberal-Conventia Democratica PNL-CD

Infiintat la 23 ianuarie 1990 sub titulatura Partidul Socialist Liberal PSL.

Reactivat juridic la 29.04.1992 sub titulatura PNL-CD. Doctrina: Liberalism clasic. Evolutie: PNL-CD fuzioneaza in iunie cu PL-93 formand Partidul Liberal. Un grup din PNL-CD infiinteaza Partidul Liberal Democrat din Romania.

Evolutie electorala:

Alegeri parlamentare 1992: 0,72% *(pe listele CDR)

Alegeri locale 1996: 0,03%

Alegeri parlamentare 1996: 1,24% * (pe liste CDR)

Alegeri locale 2000: 0,06%

Alegeri parlamentare 2000: 0,56%

Finalitatea proiectului:  In 2002  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal-Campeanu.

Noul Partid Liberal NPL

Infiintat in iunie 1992, drept disidenta PNL-Aripa Tinara. Doctrina: Neoconservatorism.

Evolutie electorala:

Alegeri parlamentare 1992: 0,58%

Finalitatea proiectului:  In februarie 1993  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

Partidul Socialist PS

Infiintat pe 7 martie 1995 drept disidenta al Partidului Socialist al Muncii.

Evolutie electorala:

Alegeri locale 1996: 2,08%

Alegeri parlamentare 1996: 2,26%

Alegeri locale 2000: 0,98%

Finalitatea proiectului:  In iulie 1996  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul Democratiei Sociale din Romania.

Partidul National Liberal-Campeanu PNL-C

Infiintat la 16.05.1995 drept disidenta al Partidul National Liberal. Doctrina: Liberalism clasic. In alegerile parlamentare din 1996 a format alaturi de Alianta Verde-Ecologistii cartelul electorala Alianta National-Liberala-Ecologista ANL-E.

Evolutie electorala

Alegeri locale 1996: 0,91%

Alegeri parlamentare 1996: 0,79%

Alegeri locale 2000: 0,22%

Alegeri parlamentare 2000: 1,42%

Finalitatea proiectului:  In septembrie 2003  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

Uniunea Fortelor de Dreapta UFD

Sa infiintat in februarie 1996 drept Partidul Alternativa Romaniei. Doctrina: Neoliberalism, Neoconservatorism. In martie 1999 isi schimba titulatura in Uniunea Fortelor de Dreapta. In alegerile parlamentare din 1996 si 2000 a candidat pe listele CDR, respectiv CDR 2000.

Evolutie electorala

Alegeri locale 1996: 0,01%

Alegeri parlamentare 1996: 0,74% * (pe listele CDR)

Alegeri locale 2000: 1,38%

Alegeri parlamentare 2000: 5,29% * (pe listele CDR2000. Alianta electorala CDR2000 nu a intrat in parlament).

Finalitatea proiectului:  In mai 2003  fuzioneaza prin absorbtie in Partidul National Liberal.

1997

Alianta pentru Romania ApR

1999

Alianta Nationala Crestindemocrata ANCD

2000

Partidul Noua Generatie – Crestin Democrat PNG-CD

2002

Actiunea Populara AP

2003

Uniunea pentru Reconstructia Romaniei URR

2004

Forta Democrata din Romania FDR

2007

Partidul Liberal Democrat PLD

2010

Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei UNPR


B. Partide politice care au supravietuit trei cicluri electorale

Partidul Unitatii Nationale Romane

Partidul Democrat Agrar din Romania

Miscarea Ecologista din Romania

Partidul Social Democrat din Romania

C. Partide politice parlamentare, europarlamentare si neparlamentare 1990-2008

Partidul Socialdemocrat PSD

Partidul Democrat-Liberal PD-L

Partidul National Liberal PNL

Uniunea Democrata Maghiara din Romania UDMR

Partidul Conservator PC

Partidul Romania Mare PRM

Partidul National Taranesc Crestindemocrat PNTCD

Literatura, evolutie, doctrina, date statistice:

Cristian Preda, Sorina Soare „Regimul, partidele si sistemul politic din Romania”, editura Nemira, Bucuresti, 2008.

PNL: aliante politice si electorale 1835-2014

Sa trecem in revista aliantele politice si electorale in care a fost angajat Partidul National Liberal.

Liberalismul roman este insusi rezultatul unor aliante politice. Primele nuclee liberale au aparut in perioda 1835-48.

1. Perioada revolutionara 1835-57

In 1835 se infiinteaza „Cercul Revolutionar Roman” din care au facut parte Ion Ghica, C.A. Rosetti, Nicolae Kretzulesu, Costache Negruzzi, Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Balcescu.

In 1843 se infiinteaza societatea secreta „Fratia” avand lozinca: „Dreptate – Fratie”. Fondatori Ion Ghica, Nicolae Balcescu si Christian Tell.

14. 02.1845 se infiinteaza la Bucuresti „Asociatia Literara a Romaniei” functionand drept paravan oficial al societatii „Fratia”.

14.12.1845 se infiinteaza la Paris „Societatea Studentiilor Romani”, in frunte cu Ion Ghica (presedinte), C.A. Rosetti si Scarlat Virnav (secretar general).

Esecul Revolutiei de la 1848 determina regruparea liberalilor romani exilati la Paris sub tutela „Asociatiei Romane pentru Conducerea Emigratiei”. Formatiunea infiintata la 2 decembrie 1849 a fost condusa de un comitet format din Ion Ghica, Gheorge Magheru, Nicolae Balcescu, C.A. Rosetti si Dumitru Bratianu.

La Londra se infiinteaza in 1850 „Comitetul Revolutionar” compus din lideri liberali romani, unguri, poloni, rusi, cehi si sarbi, avand ca unic scop coordonarea miscariilor pasoptiste din imperiile tariste si austro-ungare.

Emigratia liberala romana adera in 1851 la „Comitetul Central Democratic European” fiind reprezentat de Dumitru C. Bratianu.

In 1857 revolutionarii pasoptisti emigrati se intorc si participa in campania electorala pentru Adunariile Ad-hoc.

2.Aliante politice si cartele electorale 1858-2011

2.1. Partida Nationala 1858-59

In decembrie 1858 deputati liberali si conservatori unionisti din Moldova formeaza alianta politica Partida Nationala. In ianuarie 1859 liberalii si conservatori unionisti din Tara Romaneasca formeaza alianta politica Partida Nationala. Cele doua fractiuni il aleg pe Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al Principatelor Romane.

2.2.”Opozitia miluita” 1883-84

Partidul National Liberal perfecteaza un acord electoral cu gruparea conservatoare disidenta „Junimea„.  Junimistii condusi de P.P. Carp obtin in alegerile din 1883 si 1884 colegii electorale considerate drept eligibile, PNL refuzand sa candideze in aceste colegii.

2.3. Uniunea Nationala 1931

In cadrul alegerilor legislative din 1 iunie 1931 PNL a format un cartel electoral „Uniunea Nationala” alaturi de Partidul Nationalist Democrat, Partidul German si Liga Vlad Tepes.  Uniunea Nationala a castigat detasat alegerile parlamentare: 1.389.901 VVE, 48,86% si 289 de mandate.

2.4. Conventia Democratica din Romania 1991-92

La 26 noiembrie 1991 se infiinteaza alianta electorala si politica „Conventia Democratica din Romania„. Membrii fondatori: PNL, PNTCD, PSDR, UMDR, PER, PAC, Partidul Unitatii Democratice, Uniunea Democrat Crestina, AFDPR, Alianta Civica, sindicatul „Fraternitatea”, UMRL, Solidaritatea Universitara, asociatia „Romania Viitoare”. CDR obtine in aceasta formula rezultate notabile in cadrul alegerilor locale din februarie-martie 1992 26%. PNL castiga pe listele CDR posturi locale urbane considerabile: Primarul General al Bucurestiului, primarul sectoarelor 1 si 5 si primaria municipiului Ploiesti.  In alegerile locale din 1992 obtine pe listele CDR, dar si separat, 1,44%. In aprilie 1992 Delegatia Permanenta a PNL decide parasirea aliantei CDR.

2.5.  Alianta Civic-Liberala 1994

La 21 iulie 1994 conducerea PNL reprezentata de Mircea Ionescu-Quintus, Calin Popescu Tariceanu si Crin Halaicu au semnat protocolul de colaborare  al Aliantei Civic-Liberale PNL – PAC. Din partea Partidului Aliantei Civice au participat Nicolae Manolescu, Dan Capatina si Eugen Vasiliu. In viziunea PAC acordul cu PNL urma sa fie dezvoltat in Alianta Social-Liberala, la care urmau sa adere alaturi de ACL si PD (FSN) si PSDR. In decembrie 1994 Aliantei Civic-Liberale sau alaturat si alte formatiuni liberale: Partidul Liberal 1993 si Partidul National Liberal-Conventia Democratica.

2.6. Conventia Democrata Romana 1994-2000

La 15 decembrie 1994 PNL este reprimit in Conventia Democratica din Romania. In Parlament se formeaza grupul parlamentar national-liberal, care insumeaza parlamentari alesi pe listele CDR in alegerile din 1992. In alegerile locale din iunie 1996 CDR obtine 25%. In alegerile parlamentare din 1996 CDR obtine 30%. PNL obtine in ambele scrutinuri 7% din portofilile CDR. In 1997 Partidul Alternativa Romaniei, infiintat in ianuarie 1996 drept Alternativa 2000, lanseaza initiativa formarii unui pol de dreapta in cadrul CDR. In urma acestui demers se infiinteaza „Clubul Dreptei”, care publica „Manifestul Dreptei”. Ulterior acestui demers Partidul Alternativa Romaniei se transforma in Uniunea Fortelor de Dreapta. In cadrul alegerilor locale din 2000 PNL obtine candidand pe liste separate 7,8%. alianta electorala CDR obtine 8%. In 2000 in interiorul PNL se discuta formarea unei aliante de dreapta-centru-stanga care sa cuprinda in varianta minimala PNL si ApR, in varianta maximala PNL, PNTCD, PD si ApR. In cadrul alegerilor parlamentare din 2000 PNL paraseste CDR si candideaza cu liste proprii.

2.7 Alianta „Dreptate si Adevar” PNL-PD 2003-04

La 28 septembrie 2003 se infiinteaza Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD. Alianta DA va depune liste comune in alegerile locale din 2004 in muncipiul Cluj si Bucuresti. In alegerile parlamentare din 2004 Alianta DA obtine 31,71%. PNL obtine pe listele ADA 18% din portofolile parlamentare.

2.8 Alianta de Centru Dreapta PNL-PC 2011 – 2013

La 21 ianuarie 2011 se parafeaza protocolul de colaborare al Aliantei de Centru-Dreapta PNL-PC. La 1 februarie 2011 se formeaza grupurile parlamentarea ACD. ACD este prezidata de Crin Antonescu (PNL) si Daniel Constantin (PC).

2.9 Uniunea Social Liberala 2011 – 2014

La 5 februarie 2011 se constituit Uniunea Social Liberala intre PSD si ACD.  USL este condusa de doi co-presedinti: Victor Ponta (PSD) si Crin Antonescu (ACD). Printre obiectivele USL se numara inlaturarea de la putere al regimului PD-L, reforma statului si castigarea alegerilor locale si parlamentare din 2012.

2. 10 Alianta Crestin Liberala ACL PNL PDL 2014 –

La 26 iulie se infiinteaza Alianta Crestin Liberala ACL intre Partidul National Liberal si Partidul Democrat Liberal PDL.

Constantin C. Giurescu, „Istoria Romaniei in date”, editura enciclopedica, 1973.

Enciclopedia partielor politice din Romania, editura Meronia, 2003.

Cristian Preda, “Romania postcomunista si Romania interbelica”, editura Studia politica analetica, 2003.

Serban Zoner, „Istoria PNL”, editura ALL, 2000.

Conferinta de presa a „Consiliului National de Conducere” al „Aliantei de Centru Dreapta Partidul National Liberal – Partidul Conservator”

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu

A look at financial markets and government policies through the eye of a skeptic

La Stegaru'

"Aveţi de apărat onoarea de a fi stegari!", Nicolae Pescaru

ADRIAN NĂSTASE

Pune întrebarea și, împreună, vom găsi răspunsul!

Sociollogica

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

Carl Schmitt Studien

"Istoria ne legitimeaza ca singurele partide autentice de centru-dreapta", Crin Antonescu

%d blogeri au apreciat asta: